450 matches
-
continuă. Capitolul IV Organizarea Programului de pregătire profesională continuă Articolul 12 În cadrul Programului de pregătire profesională continuă, auditorii financiari trebuie să efectueze anual 40 de ore de formare profesională, după cum urmează: a) 20 de ore structurate; ... b) 20 de ore nestructurate. ... Articolul 13 Formarea profesională continuă structurată include: a) participarea la cursurile anuale obligatorii, organizate de către Cameră; programa analitică și modul de organizare a acestor cursuri și seminare se stabilesc de către Cameră; ... b) participarea la cursurile profesionale organizate de organismele profesionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226395_a_227724]
-
cursurile profesionale organizate de organismele profesionale din domeniu, pe plan național sau internațional, cu care Camera are protocoale de colaborare. Echivalarea se face pe baza următoarelor acte: atestat/adeverinț�� de participare și tematica cursului respectiv. Articolul 14 Formarea profesională continuă nestructurată include: a) participarea sau susținerea de cursuri în domeniu - se echivalează 10 ore/curs (dovedite prin adeverință și anexarea tematicii); ... b) participarea la seminare, congrese sau conferințe organizate de organismele profesionale din domeniu pe plan național ori internațional (organisme membre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226395_a_227724]
-
a fiecărui an, următoarele documente, care atestă îndeplinirea cerințelor de pregătire profesională continuă: a) fișa individuală de pregătire profesională, conform formularului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme; ... b) actele doveditoare ce se referă la formarea profesională nestructurată. Articolul 19 Departamentul de admitere, pregătire continuă și stagiari din cadrul Camerei are obligația de a păstra propria evidență privind respectarea cerințelor de formare profesională continuă de către fiecare auditor financiar. Termenul de păstrare este de 5 ani. Capitolul VI Dispoziții finale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226395_a_227724]
-
ore): [] participarea la cursurile anuale obligatorii, organizate de către Cameră în perioada ...................., prin societatea ................................................; [] participarea la cursurile profesionale organizate de .............................., cu care Camera are încheiat protocol de colaborare. Anexez atestatul/adeverința de participare și tematica cursului respectiv. II. Pregătire profesională continuă nestructurată (20 de ore): [] participarea sau susținerea de cursuri în domeniu - se echivalează 10 ore/curs. Anexez atestatul/adeverința de participare și tematica cursului respectiv; [] participarea la seminare, congrese sau conferințe organizate de organismele profesionale din domeniu pe plan național sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226395_a_227724]
-
ale fiecărei zone rezidențiale, construite separat. Un aspect ciudat al peisajului urban al Brasíliei este acela că practic toate spațiile publice din oraș sunt desemnate astfel În mod oficial: stadionul, teatrul, sala de concerte, restaurantele special proiectate. Spații mai mici, nestructurate și informale - cafenele cu ieșire la stradă, colțuri de stradă, parcuri mici sau de cartier - nu există. Paradoxal, acest oraș se caracterizează printr-un mare număr de spații deschise, etichetate ca atare, ca În proiectele lui Le Corbusier. Însă ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
C. încearcă să schițeze un tablou general al societății românești de la sfârșitul perioadei interbelice, prezentând, alternativ și comparativ, situații, moduri de viață, probleme, atitudini, personaje aparținând unor categorii sociale diverse, dar nu reușește decât o aglomerare de relatări superficiale și nestructurate. Mai târziu, el se orientează spre alte teme, între care și reconstituirea istoriei marelui capital financiar transnațional. Plănuise o scriere epică de mari proporții - Dinastia Sunderland Beauclair -, care să urmărească evoluția unei asemenea instituții de la începuturi până la zi, dar nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
spună și nu poate ori n-are cui. Cam astea sunt elementele pe care eu le-am legat acum lanț, pentru că în film ele sunt punctul de plecare pentru linii de fugă și mișcări circulare; pelicula amestecă momentele și reia nestructurat, rezultatul fiind, pe lângă efectul „hipnotic“, redarea coerentă nu numai a fluxului mental al adolescentului care reface mereu împrejurările momentului maturizării precoce, dar și a valurilor succesive care îl fac să depășească până la urmă acest moment. Nu știu un alt cineast
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
comunică astfel nonverbal. 2) Comunicarea verbală este controlată aproape total, pe când comunicarea nonverbală este aproape în totalitate necontrolabilă. 3) Comunicarea verbală este înalt organizată și structurată, pe când, datorită faptului că nu este, de obicei, controlabilă, comunicarea nonverbală este mai degrabă nestructurată. Comunicarea nonverbală este, așa cum vom vedea mai departe, înnăscută, iar parte din ea este formată prin achiziții mai degrabă evolutive (spre exemplu, prin imitarea unor gesturi văzute la cei din jur). Vorbind deci despre comunicarea nonverbală, deosebim și aici importanța
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai redusă, indisciplină și dezacord, tentativă de schimbare a regulilor, generarea unui mare flux de idei, capacitatea de muncă de rutină și de detaliu fiind susținută pe perioade foarte scurte. Un astfel de individ se simte bine într-o sarcină nestructurată, confuză. Spre deosebire de stilul inovativ, persoanele care beneficiază de un stil adaptativ au mai puține idei, dar acestea sunt rezonabile, fără riscuri, eficiente direct și concret, includ date noi, dar într-o structură prealabilă lor, rezolvă problemele nu prin schimbări majore
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personală a acestora (deoarece se observă că există de multe ori diferențe între ceea ce oamenii afirmă comparativ cu ceea ce oamenii fac efectiv în situațiile respective). Participanții trebuie să perceapă metoda ca fiind definită de un flux liber al discuției, relativ nestructurat; în realitate, în spatele acestei perspective trebuie să se afle o activitate laborioasă a moderatorului, activitate ce se bazează pe stabilirea cu rigurozitate a obiectivelor construite în vederea obținerii informațiilor dorite. În același timp, moderatorului îi revine dificila sarcină de a ține
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de frați” (Lagăr IV ). Un ciclu singular, în Kairos, e cel intitulat Peisagiu, format din texte în versuri albe aritmice, fără punctuație, fără majuscule, cu propoziții nediferențiate: un singur text, de fapt un discurs continuu, produs al dicteului automat parcă, nestructurat, doar fracturat în segmente cu titluri arbitrare, unele deplin incoerente prin elipsă și absența punctuației: Peisagiu firul de vânt o piatră, Peisagiu soldații vântul, Peisagiu arbore genealogic, Peisagiu oră ipsilon. În Peisagiu nostalgie, dedicat „celui cu plete Romanticul”, e introdus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
liderul este acceptat, dacă postul este structurat și dacă puterea este mare. Combinarea acestor trei variabile permite aprecierea măsurii în care situația este favorabilă sau defavorabilă liderului. Tabelul 8. Diferitele contexte de leadership Relația lider membru Bună Proastă Post Structurat Nestructurat Structurat Nestructurat Putere Mare Mică Mare Mică Mare Mică Mare Mică 1 2 3 4 5 6 7 8 ←---------------------------------------------------------------------------------→ Situație foarte favorabilă Situație foarte defavorabilă Putem indica într-un tabel comportamentele liderului care sunt cele mai eficiente (CG: centrare pe
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
acceptat, dacă postul este structurat și dacă puterea este mare. Combinarea acestor trei variabile permite aprecierea măsurii în care situația este favorabilă sau defavorabilă liderului. Tabelul 8. Diferitele contexte de leadership Relația lider membru Bună Proastă Post Structurat Nestructurat Structurat Nestructurat Putere Mare Mică Mare Mică Mare Mică Mare Mică 1 2 3 4 5 6 7 8 ←---------------------------------------------------------------------------------→ Situație foarte favorabilă Situație foarte defavorabilă Putem indica într-un tabel comportamentele liderului care sunt cele mai eficiente (CG: centrare pe grup; CP
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
bătăilor inimii, a respirației, înroșirea feței, paloarea, tremurul vocii etc. Observația, ca metodă indispensabilă cunoașterii persoanelor cu cerințe speciale, poate fi: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă, structurată (folosind o grilă de observație) sau nestructurată, în condiții naturale sau artificiale, transversală sau longitudinală. Această metodă are marele avantaj că este la îndemâna oricărui specialist și oferă posibilitatea de a surprinde fenomene psihopedagogice, fie în modul lor natural de manifestare, fie în situații de reproducere a cunoștințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
firești, încercându‑se evitarea condițiilor artificiale de laborator; c) teste proiective - accentuează rolul inconștientului ca un sistem de structuri afective, cognitive și motorii, care influențează comportamentul individual; pot fi de mai multe tipuri: - teste proiective constitutive - furnizează subiectului un material nestructurat, neorganizat, solicitând acestuia să‑i dea un sens; exemplul tipic în acest caz este testul Rorschach; - teste proiective constructive sau teste expresive care apelează la desen ori la organizarea și îmbinarea într‑un întreg a unor elemente. Exemple: testul arborelui
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
felul În care descrierea se orientează ori spre natura obiectelor, ori spre structurile ideatice ale grupului. Metoda favorită În asemenea contexte este observarea participativă. Din aceasta fac parte tehnicile observării participative și interviurile intense (sau interviuri În profunzime, structurate sau nestructurate). Observarea participativă presupune stabilirea unor legături profunde Între cercetător și situație. Prin urmărire și chestionare, prin Întrebări și prin asistarea la fenomene analistul pătrunde În interiorul contextului. Interviurile intense constituie un proces conversațional continuu prin care analistul dobândește acces la informații
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fiecare a rezistat și a supraviețuit cum a putut. Întrebarea mea este: Crezi că aceste răspunsuri și reacții urmează niște modele, niște patternuri (obținute eventual printr-o răstunare sau citire În răspăr a discursului oficial), sau sunt niște gesturi haotice, nestructurate, impuse de condițiile de moment, imprevizibile? Reacțiile acestea sunt arhetipice sau anarhetipice, ca să-mi expun obsesia? Arhetipic ar presupune atunci o adevărată rezistență prin cultură, o cultură cu samizdate, cu un mesaj alternativ, În timp ce reacțiile individuale, neorganizate, lipsite de structură
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în perioada de finalizare a culegerii datelor. Subiecții au vârste cuprinse între 30 și 66 de ani, vîrsta medie fiind de 39 de ani, iar abaterea standard 7,20; sunt atat femei, cât și bărbați. Instrumentele investigației Observația și interviul nestructurat Cercetarea a avut, într-o manieră mai puțin structurată, debutul în urmă cu doi ani. Ca urmare a solicitărilor făcute de departamentul de resurse umane și a manaferilor medicali de-a veni în sprijinul medicilor cu program de dezvoltare și
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
necesitatea culegerii de informații. Observația a avut drept obiective identificarea acelor comportamente indezirabile în relația cu pacientul, a nemulțumirilor medicilor legate de organizare, pacienți, colegi etc. și a acuzelor cum ar fi oboseală, insomniile, sau alte simptome considerate semnificative. Interviul nestructurat a urmat culegerea aceluiași gen de informații care, după analiza și prelucrare, au stat la baza elaborării cursului „Comunicarea în practică medicală”, din care s-au derulat 3 module. Interviul semistructurat În urmă interviului semistructurat s-au cules informații care
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cel care reglează viața noastră de relație, prin faptul că este deficitar sau chir deteriorat, copilul surd nu-și Însușește limbajul, face ca el să aibă probleme și mari dereglări În dezvoltarea vieții de relație. Limbajul deficienților de auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră În vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent ca În cazul persoanelor auzitoare. Din punct
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
convorbirea directă dintre reprezentanții firmei și candidat. Scopul interviului în cadrul procesului de selecție este de a permite firmei să constate și să-și dezvolte interesul față de candidat. În practică sunt întâlnite mai multe tipuri de interviuri, astfel: interviu structurat; interviu nestructurat; interviu sub presiune. Interviul structurat folosește întrebări planificate în avans, iar acestea sunt adresate candidatului exact în aceeași ordine. Acest tip de interviu este folosit la preselecție în cazul unei concurențe numeroase și se pot pune întrebări suplimentare până când se
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
unei concurențe numeroase și se pot pune întrebări suplimentare până când se obțin informațiile dorite. Interviul structurat oferă informații similare despre toți candidații, ceea ce permite o selecție mai ușoară. Cu toate acestea este mai riguros decât alte tipuri de interviuri. Interviul nestructurat este utilizat în consultațiile psihologice și la selecția finală și conține întrebări generale care-l determină pe candidat să vorbească despre sine. În acest tip de interviu întrebările, de regulă, nu au legătură cu serviciul și există riscul să nu
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
5,6,8 b) 1,3,4,5,6 c) 1,2,6,7,8 2. În care din următoarele tipuri de interviuri de selecție a resurselor umane ordinea și conținutul întrebărilor nu sunt prestabilite ? a) interviuri structurate b) interviuri nestructurate c) interviuri stresante 3. În marile firme, responsabilitatea orientării personalului nou angajat revine atât compartimentului de personal cât și managerilor. 1) întocmirea programului de orientare; 2) supravegherea instalării în funcție; 3) asigurarea însușirii regulilor de muncă; 100 4) introducerea noilor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
unor proiecte viitoare. Oricare cercetător în domeniul sociologiei este, firește, familiarizat cu problematica ridicată de unele nesiguranțe ridicate de metodele de cercetare folosite. Am ales ca metodele și instrumentele uzuale folosite în această lucrare să constea, în principal, în observația nestructurată (adeseori spontană) și în analiza documentelor sociale necifrice. Observația nestructurată este acel tip de observație sociologică prin care pot fi constatate fapte neașteptate, aberante și capitale care oferă ocazia dezvoltării unei noi teorii (cf. Chelcea, Mărginean și Cauc, 1998, p.
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
familiarizat cu problematica ridicată de unele nesiguranțe ridicate de metodele de cercetare folosite. Am ales ca metodele și instrumentele uzuale folosite în această lucrare să constea, în principal, în observația nestructurată (adeseori spontană) și în analiza documentelor sociale necifrice. Observația nestructurată este acel tip de observație sociologică prin care pot fi constatate fapte neașteptate, aberante și capitale care oferă ocazia dezvoltării unei noi teorii (cf. Chelcea, Mărginean și Cauc, 1998, p. 411). Acest tip de metodă mi-a fost de folos
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]