471 matches
-
lingvistice cu indivizii umani, membri ai colectivității vizate de cercetare, există, logic, două posibilități principale de a opera: fie facem distincția între proceduri de comunicare orală și în scris, fie facem distincția între procedee „cantitative” (structurate, „închise” etc.) și „calitative” (nestructurate, interpretative etc.). Cei care optează pentru prima variantă sunt foarte mulți, îndeosebi sociologii de limbă engleză, limbă în care, în problema pe care o discutăm aici, nici nu se regăsește propriu-zis termenul „anchetă”. În românește, dar și în franțuzește, s-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dacă nu se poate vorbi de „Survey Automation” (National Research Council, 2003). Autorii care merg pe distincția oral/scris folosesc, în general, termenul „interviu” (interview) pentru a desemna modalitatea orală de strângere a informației, deosebind interviul structurat, cantitativ, de cel nestructurat, calitativ, admițând, firește, unele variante intermediare. O serie de sociologi insistă mult, uneori aproape exclusiv, asupra tehnicii orale de comunicare, astfel încât cea în scris aproape că nu mai capătă un nume distinctiv; uneori se folosește pentru ambele forme termenul „anchetă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tipuri de interviu, așa cum se poate vedea pe larg într-o lucrare a lui S. Chelcea (1996). Dintre acestea, mai importante ni se par următoarele delimitări: • interviuri față în față sau prin telefon (după genul convorbirii); • interviuri structurate, semistructurate și nestructurate (după gradul de libertate în formularea întrebărilor de către cercetător, în cursul convorbirii); • interviuri individuale și de grup (după numărul de participanți). Așa cum observă și S. Chelcea (2004), o chestiune aparte o ridică intervievarea copiilor. Există aici trei limite esențiale: vocabularul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prin telefon, a chestionarului standardizat, tehnici de anchetă despre care am vorbit și la care ne vom mai referi și în celelalte capitole, în rândurile ce urmează dorim să facem câteva considerații referitoare la interviul individual semistructurat și, mai ales, nestructurat, urmând să alocăm o secțiune specială interviului de grup, care prin caracteristicile lui se detașează net de celelalte tipuri de interviu. Dacă în cazul anchetei orale, considerată de noi a coincide, în linii mari, cu interviul structurat, întrebările și ordinea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt mai puțin cunoscute, se pornește cu un ghid mai sumar. Mai sumar, dar nu superficial. Fiindcă, indiferent dacă interviul semistructurat se utilizează în studiul-pilot, în paralel cu ancheta sau postanchetă, ghidul de interviu trebuie și el pregătit. Interviul individual nestructurat presupune că cercetătorul poartă discuții total libere cu anumiți membri ai populației vizate pe o singură problemă. Uneori aceasta nici nu este dată prealabil, ci urmează să fie descoperită prin astfel de discuții. Interviurile nestructurate (nondirective sau de profunzime, cum
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și el pregătit. Interviul individual nestructurat presupune că cercetătorul poartă discuții total libere cu anumiți membri ai populației vizate pe o singură problemă. Uneori aceasta nici nu este dată prealabil, ci urmează să fie descoperită prin astfel de discuții. Interviurile nestructurate (nondirective sau de profunzime, cum se mai numesc) se desfășoară, de obicei, în mai multe întâlniri, iar o întâlnire poate dura mai multe ore. Interviul nestructurat a fost asiduu prezent în studiile antropologilor culturali, încă de la început, și este consubstanțial
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu este dată prealabil, ci urmează să fie descoperită prin astfel de discuții. Interviurile nestructurate (nondirective sau de profunzime, cum se mai numesc) se desfășoară, de obicei, în mai multe întâlniri, iar o întâlnire poate dura mai multe ore. Interviul nestructurat a fost asiduu prezent în studiile antropologilor culturali, încă de la început, și este consubstanțial cu observația participativă. Luând parte la viața și activitatea unei colectivități (observația participativă), acești cercetători au realizat și discuții informale, iar uneori au inițiat și interviuri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este să nu folosească informațiile obținute în lipsa acordului celor de la care provin și, desigur, nu în alte scopuri decât cele declarate - și, cu atât mai mult, nu împotriva intereselor subiecților. Studiile de istorie orală au ca suport metodologic tot interviul nestructurat, diferența față de utilizarea lui curentă fiind aceea că se urmărește în mod expres reconstituirea, pe cale orală, din relatările participanților, a unor evenimente, episoade sau profiluri de personalități istorice. De remarcat însă că „istoria orală” înseamnă și surprinderea autobiografiilor profesionale și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reală a acestora în procesul viu al discuțiilor în dinamica de grup, unde intervin ample fenomene de controversă, de persuasiune, de autoritate etc. Ca și interviul individual, interviul de grup se poate realiza în cele trei forme: structurat, semistructurat și nestructurat. Dar dacă în cazul celui individual, structurat înseamnă, cum am mai spus, aplicarea chestionarului standardizat, situându-ne deci în perimetrul anchetei ca metodă cantitativă, interviul de grup, chiar în versiunea lui structurată, cu întrebări specifice dinainte formulate, este o metodă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
secțiune. El este abordat în lucrarea noastră destinată anchetei - chiar dacă foarte sumar - pentru că, așa cum vom argumenta imediat, combinând cele două metode se obține un spor de cunoaștere simțitor. În altă ordine de idei, să menționăm că, întrucât interviul de grup nestructurat implică cele mai multe și mai complicate probleme de organizare și conducere, incluzând șiprincipiile altor forme de interviuri grupale, ne vom opri în mod special asupra acestuia, mai exact, la situația când grupul este unul natural. De altfel, Mucchielli(1968) consideră că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de grup clasice se utilizează atât în traducerea trăitului în reflectat, în clarificarea valorilor și atitudinilor grupale și individuale, în rezolvarea eventualelor tensiuni și ajungerea la soluții, cât și în faza de preanchetă, pentru construirea unor chestionare standardizate. Interviuri total nestructurate pot fi considerate și reuniunile de brainstorming, care au ca scop producerea de idei și soluții pe marginea unei probleme. Într-un fel, întâlnirile și discuțiile în grup, utilizate ca tehnică terapeutică, pot fi clasate tot ca interviuri de grup
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pot fi considerate și reuniunile de brainstorming, care au ca scop producerea de idei și soluții pe marginea unei probleme. Într-un fel, întâlnirile și discuțiile în grup, utilizate ca tehnică terapeutică, pot fi clasate tot ca interviuri de grup nestructurate. În respectivele tipuri de discuție însă, ca și în altele, participanții pot să nu facă parte dintr-un grup natural, faptul acesta constituind uneori chiar o condiție pentru reușita interviurilor. Interviul de grup structurat s-a concretizat în ceea ce de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Organizarea și conducerea focus-grupului presupune în general aceleași principii și probleme ca și interviul de tip clasic. Diferența majoră este, desigur, aceea că, în cazul primului, există întrebări dinainte formulate, ceea ce angajează unele cerințe în plus față de interviul de grup nestructurat. Dintre acestea, experții în focus groups (vezi și Krueger, 1988) recomandă ca foarte importante: 1. Întrebările să fie relativ puține (7-10), altfel durata discuției - în condițiile în care fiecărui participant i se alocă în jur de două minute pentru a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interviu de către cei mai puțin inițiați. De aceea, este aproape o necesitate consultarea cu alții, preferabil cu experți în anchete și interviuri, sau, și mai profitabil, organizarea unor discuții de grup pentru elaborarea ghidului. Altfel spus, un interviu de grup nestructurat în vederea realizării optime a unuia structurat. 3. Oricât de bine ar fi proiectat ghidul de interviu, în desfășurarea discuției propriu-zise, din dinamica proprie grupului, cercetătorul-moderator va ajunge să constate că se impun ca importante anumite întrebări ce nu au fost
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și calități de negociator, fiind vorba, într-un fel, de luarea unei decizii în grup. În practica obișnuită de cercetare și intervenție și în desfășurarea lor concretă, cele mai multe interviuri de grup se înscriu undeva între polii total structurat și total nestructurat, fiind, altfel spus, de tip semistructurat, în sensul că discuțiile se poartă în jurul câtorva idei sau teme prestabilite, dar care au doar un rol orientativ. Un exemplu de acest fel este și tipul de cercetare numit în literatura de specialitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mult?”, „drumuri de viață”, completarea de fraze. Important este că participanților li se cere să evalueze și consecințele, avantajele și dezavantajele unei alegeri: costul și beneficiul financiar, aprobarea sau dezaprobarea societății etc. Clasificarea interviurilor de grup în structurate, semistructurate și nestructurate privește criteriul cel mai important, poate, fiind vorba de fixarea sau nu a cadrului de conținut al discuției. Totuși, pot fi identificate și alte tipologii de interviuri grupale, în funcție de criterii suplimentare. Astfel, pe lângă interviurile de grup special organizate de către cercetător
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Ca o intervenție specifică în asigurarea calității, se apelează la ei pentru a estima în detaliu fiecare item al chestionarului, precum și construcția lui de ansamblu. Astfel, ceea ce se numește revizuirea de către experți în faza de pretestare cunoaște două forme principale: nestructurată, liberă (desktop pretests), în care specialiștii în probleme de metodologie, dar și în conținutul temei de cercetat, se pronunță individual sau în grup asupra dificultăților întrebărilor, determină ce asumpții - potrivite sau nu- conțin ele, cum le-ar putea înțelege și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În literatura metodologică sunt utilizate mai multe clasificări ale observației:11 * după scopul investigației: observația exploratorie, observația de diagnostic, observația experimentală; * după gradul de implicare a observatorului: observația externă (nonparticipativă), observația participativă; * după gradul de structurare: observație structurată și observație nestructurată (calitativă). În cadrul observației științifice distingem următoarele tipuri: a. Observația de explorare este tipul de cercetare care are ca obiect o realitate socială asupra căreia nu dispunem de informații teoretice și practice preliminarii. Etnologii și antropologii sunt primii cercetători care au
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
care surprinde dinamica realității trăite. evidențiind legătura dintre faptele direct observabile și mobilul lor subiectiv. f. Observația strucurată este o metodă cantitativă, riguroasă și sistematică care se referă la grile de categorii, scale de evaluare, tabele de analiză. g. Observația nestructurată(calitativă) se utilizează în cercetările antropologice, în studiile etnografice și în practica asistenței sociale, mai ales sub forma observației participative.12 Documentarea. În domeniul socio-umanului, multe dintre cercetările cu pretenții de științificitate nu au fost realizate ca urmare a contactului
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
poate facilita o relație bună între ei și pacienți. 2.2. Instrumente de evaluare Se poate pune întrebarea: "Cum strânge un clinician atâtea informații?". Majoritatea lor sunt strânse într-un interviu inițial, când clinicianul își cunoaște pacientul. Interviul poate fi nestructurat, cu doar câteva întrebări deschise de tipul "Vorbește-mi despre tine", sau interviul poate fi structurat, având un set de întrebări care sunt adresate fiecărui pacient. Clinicianul va asculta răspunsurile pacientului și modul în care acesta răspunde, dacă pacientul ezită
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cam același rezultat cu persoane din grupa sa de vârstă. 2.2.6. Interviurile clinice structurate Am menționat mai înainte că un clinician va încerca să afle informații despre pacient încă de la primul interviu. Uneori aceste interviuri sunt informale și nestructurate. Din ce în ce mai mult, clinicienii și cercetătorii folosesc ceea ce este cunoscut ca interviul structurat. Într-un astfel de interviu clinicianul îi adresează pacientului o serie de întrebări legate de simptomele pe care acesta le are sau pe care le-a avut în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prin analiza factorială. 3.2.2.3. Testele proiective Dintre diferitele clasificări ale metodelor proiective, clasică este considerată cea datorată lui Frank și bazată pe criteriul utilizării funcționale: a) metode constitutive subiectul trebuie să structureze și să organizeze un material nestructurat; b) metode constructive subiectul are de construit structuri mai cuprinzătoare, pornind de la un material dat; c) metode interpretative sarcina subiectului constă în a interpreta un material având o semnificație efectivă; d) metode catartice constituind în exteriorizarea unei reacții emoționale ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
claritate metoda ori metodele folosite pentru colectarea datelor. În cercetarea cantitativă cercetătorul poate opta pentru: observația structurată, chestionarul, interviul structurat, analiza de conținut a documentelor. Dacă este vorba de metode calitative cercetătorul poate alege între: observația participativă sau nonparti-cipativă, interviul nestructurat sau semistructurat, istoria vieții și istoria orală, focus grup sau analiza de conținut. După ce au fost puse pus întrebările, s-au selectat strategiile cercetării, s-au făcut explicite asumțiile ontologice și, poate, s-au specificat ipotezele, următorul pas în dezvoltarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu răspuns deschis. În consecință, interviurile pot fi cantitative sau calitative ori câte un pic din amândouă. De aici, trei tipuri de interviu, fiecare cu variante diferite, pe care cercetătorul le are la dispoziție: interviuri structurate, interviuri semistructurate și interviuri nestructurate. Cercetătorul poate alege tipul cel mai potrivit, ținând cont de avantajele și dezavantajele fiecărei tehnici în parte. Interviul formalizat, de obicei bazat pe chestionar, este interviul structurat. Aplicarea acestuia presupune că intervievatorul citește întrebările și completează chestionarul cu răspunsurile pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
punând întrebări specifice. Interviul de acest tip este o tehnică atât cantitativă cât și calitativă destinată să producă atât date statistice cât și calitative. El poate varia în lungime, însă în mod obișnuit nu este așa de lung ca interviurile nestructurate. Denumirea de interviu nestructurat nu înseamnă că cercetătorul nu are o imagine clară despre ceea ce dorește să exploreze. Numele sugerează doar faptul că nu se utilizează întrebări închise, că cercetătorul nu are o atitudine formală (neutră, rațională, distantă sau chiar
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]