220 matches
-
receptor, prin up și down-regulation. Definiție Feocromocitomul este o tumoră derivată din celulele cromafine ale medulosuprarenalei capabile să secrete amine biogene și peptide, inclusiv adrenalină, noradrenalină și dopamină. Excesul de catecolamine determină clinic hipertensiune arterială paroxistică și/sau alte crize neurovegetative. Tumorile derivate din celule cromafine extraadrenale sunt denumite paraganglioame (sau feocromocitoame extraadrenale). Manifestări clinice similare pot fi datorate și altor tumori secretante de catecolamine: chemodectoame, ganglioneuroame. Clasificare. Etiopatogenie Frecvență <1% din totalul hipertensiunilor (morbiditate 1-2/100.000 locuitori) 90% originare
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
a miocardului. Principala caracteristică a hipertensiunii arteriale postoperatorii o constituie vasoconstricția arteriolară, asociată cu diferite grade de hipovolemie intravasculară. Printre factorii incriminați în perturbarea tonusului vascular sunt reducerea nivelului de anestezie, creșterea titrului catecolaminelor endogene, activarea sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sau a funcțiilor vitale la pacienți cu valori prea mari sau prea mici ale tensiunii arteriale, la cei ce necesită sedare. Pentru pacienții în stare gravă sau cei internați tardiv, dincolo de 72 ore de la ruptură, cu edem cerebral, vasospasm, tulburări neurovegetative, riscul intervenției poate fi crescut și temporizarea cazurilor poate fi justificată sub protecția unui repaus absolut și a controlului tensiunii arteriale până când evoluția spontană și măsurile de terapie intensivă vor contribui la ameliorarea pacientului, la dispariția complicațiilor HSA sau la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu hemoragie subarahnoidiană se pot datora: 1. repetării sângerării (repetării rupturii anevrismale); 2. prezenței în cutia craniană a sângelui extravazat la ruptura inițială (în spațiul subarahnoidian, adesea și în alt compartiment: intraparenchimatos, intraventricular, subdural); 3. perturbărilor sistemice specifice alterărilor funcțiilor neurovegetative și a stării de comă și 4. investigațiilor (angiografia are un risc de 1/1000 de morbiditate severă), tratamentului (atât cel chirurgical, endovascular, sau medicamentos) a anesteziei și terapiei intensive. Complicații neurologice specifice hemoragiei subarahnoidiene Prezența sângelui în spațiul subarahnoidian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
chiar închiderea cu succes a anevrismului nu este urmată în mod obligator de vindecarea cazului. Vindecarea depinde de depășirea cu succes a efectelor inițiale a HSA cât și a complicațiilor posibile: vasospasm, hidrocefalie, 382 edem cerebral, hipertensiune intracraniană, hiponatremie, complicații neurovegetative și sistemice etc. Trecerea cu bine peste episodul acut, nu scutește pacientul de eventuale complicații tardive: crize comițiale, hidrocefalie, noi HSA. Majoritatea acestor complicații pot fi decelate printr-o dispensarizare corectă și tratate. Pacientul trebuie sfătuit pentru înlăturarea factorilor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple: tonus neuropsihic scăzut (lipsă de dinamism și motivație, oboseală, tristețe), reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii (lent, normal, alert) este un parametru paraverbal care poate să influențeze nivelul calitativ al procesului instructiv-educativ. Astfel, după Constantin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
multiple: anatomo-fiziologice, mentale, afective, culturale și socio-economice. Faptul că trupul unei persoane adoptă posturi ce corespund cel mai bine stării psihice trăite (în cercetarea de față, stresul) este explicat din punct de vedere anatomic de ,,mușchii netezi, comandați de sistemul neurovegetativ, care au nevoie de un timp de 400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres"143. Postura rigidă a profesorilor cu reactivitate accentuată la stres poate să denote încordare, tensiune, sentiment
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt supuse în permanență unor interferențe complexe din partea indivizilor. Stimulările ostile par să producă asupra oamenilor efecte mai degrabă neurovegetative decât comportamentale. Contrar observațiilor pe animale, receptarea stimulării "ostile" la oameni nu declanșează comportamente sociale imediate. Acestea din urmă par să depindă de medierea pornirilor comportamentale specifice activate la indivizi de receptarea unui stimul "ostil" (Hokanson și Burgess, 1962a; Hokanson
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Burgess și Cohen, 1963; Hokanson și Shetler, 1961; Hokanson, Willers și Koropsak, 1968; Gentry, 1970a; 1970b; Rule și Hewitt, 1971; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Pahlavan). Rezultatele studiilor experimentale ne permit să concluzionăm că stimularea ostilă acționează asupra echilibrului neurovegetativ al individului. Iar aceste activități neurovegetative sunt influențate de natura, intensitatea și modul în care subiectul percepe cauzele stimulării la care a fost supus. Rezultatele cu privire efectele comportamentale. Numeroase experimente având ca subiecți oamenii demonstrează că administrarea de stimuli
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Shetler, 1961; Hokanson, Willers și Koropsak, 1968; Gentry, 1970a; 1970b; Rule și Hewitt, 1971; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Pahlavan). Rezultatele studiilor experimentale ne permit să concluzionăm că stimularea ostilă acționează asupra echilibrului neurovegetativ al individului. Iar aceste activități neurovegetative sunt influențate de natura, intensitatea și modul în care subiectul percepe cauzele stimulării la care a fost supus. Rezultatele cu privire efectele comportamentale. Numeroase experimente având ca subiecți oamenii demonstrează că administrarea de stimuli ostili precum mirosurile urâte, proiecția de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea, dar pune la îndoială explicațiile propuse de Berkowitz și LePage (1967). În opinia lui Zillmann, stimulii folosiți în timpul experimentelor posedă toți un cu totul alt caracter ce poate fi asociat cu agresivitatea. Acești stimuli declanșează un nivel de activare neurovegetativ destul de ridicat față de cele folosite în situația de control. De exemplu, filmul despre box a declanșat probabil un nivel de activare neurovegetativ mult mai ridicat decât documentarul, activarea astfel declanșată fiind atribuită furiei resimțite de către subiecții insultați. Tot Zillmann consideră
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un cu totul alt caracter ce poate fi asociat cu agresivitatea. Acești stimuli declanșează un nivel de activare neurovegetativ destul de ridicat față de cele folosite în situația de control. De exemplu, filmul despre box a declanșat probabil un nivel de activare neurovegetativ mult mai ridicat decât documentarul, activarea astfel declanșată fiind atribuită furiei resimțite de către subiecții insultați. Tot Zillmann consideră că dacă subiecții ar fi vizionat un alt film mult mai excitant, ei ar fi administrat și mai multe șocuri electrice, fără
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
presupozițiile, Zillmann a folosit paradigma lui Berkowitz și LePage (1967), completând-o cu un film erotic. Astfel subiecții trebuiau să vizioneze fie un film despre educație, fie filmul despre box, Campionul, fie un film erotic. La pretestare nivelul de activare neurovegetativ declanșat de fiecare film în parte a fost măsurat prin nivelul de creștere a presiunii sangvine. Activarea cea mai ridicată a fost provocată de filmul erotic, iar cea mai slabă de filmul despre educație, nivelul de activare declanșat de Campionul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
s-a arătat un film violent, conduce la întărirea comportamentului în derulare. Astfel dacă filmul violent se interpune între comportamentul pozitiv al complicelui și posibilitatea oferită subiectului de a-l recompensa pe acesta, declanșându-i subiectului o stare de activare neurovegetativă, acesta din urmă va crește numărul de recompense oferite complicelui. În opinia lui Zillmann, interpretarea ar putea fi exactă dacă, odată cu dispariția stării de activare sau cu identificarea corectă a cauzei de activare, agresivitatea manifestată de către subiecți n-ar dispărea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia, rușinea). Emoția ca factor de integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive. Comportamentele astfel organizate antrenează o creștere generală a activității sistemului nervos central, tradusă prin creșterea stării de vigilență, mobilizare neurovegetativă, sporirea activității motrice sau apariția unor reacții motrice simple. Relația dintre emoții și comportament pare să fie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive. Comportamentele astfel organizate antrenează o creștere generală a activității sistemului nervos central, tradusă prin creșterea stării de vigilență, mobilizare neurovegetativă, sporirea activității motrice sau apariția unor reacții motrice simple. Relația dintre emoții și comportament pare să fie mai directă decât cea dintre acțiune și credință sau cunoaștere. Una dintre funcțiile de bază ale emoțiilor este generarea de acțiuni (Oatley și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestare al comportamentului. Împreună cu colegii mei am realizat un experiment pentru a verifica eventualele influențe contextuale ale experienței emoționale asupra executării unor mișcări voluntare (Pahlavan, Bonnet și Duda, 2000). Subiecții au fost informați că participă la un studiu despre activitățile neurovegetative implicate într-o situație de rezolvare de probleme și că vor fi supuși unui test de inteligență. Am măsurat viteza de executare a mișcărilor voluntare în patru condiții experimentale obținute prin asocierea unui semnal acustic de intensități diferite (80db versus
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prin asocierea unui semnal acustic de intensități diferite (80db versus 20db) cu două feluri de experiențe subiective (eșec versus reușită în timpul sarcinii de rezolvare de probleme). Rezultatele obținute au arătat că pentru subiecții fără stimulare "ostilă" eșecul înseamnă o activitate neurovegetativă sporită și o încetinire a mișcărilor pentru a strânge pumnii. În schimb, subiecții supuși stimulării "aversive", chiar dacă manifestă și ei o creștere a activității neurovegetative, strâng pumnii mult mai rapid în caz de eșec decât în caz de reușită. Accelerația
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
probleme). Rezultatele obținute au arătat că pentru subiecții fără stimulare "ostilă" eșecul înseamnă o activitate neurovegetativă sporită și o încetinire a mișcărilor pentru a strânge pumnii. În schimb, subiecții supuși stimulării "aversive", chiar dacă manifestă și ei o creștere a activității neurovegetative, strâng pumnii mult mai rapid în caz de eșec decât în caz de reușită. Accelerația mișcărilor nu este însă prezentă atunci când își desfac pumnii. Rezultatele scot în evidență faptul că experiența subiectivă a eșecului și receptarea unui stimul nu sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informațiilor în funcție de contextul dat. Adaptarea reacțiilor la stimulii "ostili" ai mediului înconjurător, reacții care pot fi traduse prin emoții, poate fi explicată și în termeni de procese cognitive. Agresivitatea și procesele cognitive În opinia lui Schachter (1971), starea de activare neurovegetativă este la început difuză și nu deține orientări comportamentale specifice. Integrarea informațiilor senzoriale primite pe diferită căi conferă activării generale o orientare comportamentală specifică, determinând organismul să acționeze într-un anumit fel în funcție de caracteristicile mediului său înconjurător. Emoția poate fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pentru a determina în ce măsură comportamentul agresiv este influențat de procesele afective și cognitive, este necesară analiza reacțiilor umane la stimuli "ostili", analiză ce trebuie făcută la cel puțin trei niveluri de observare: (a) un nivel proto-social corespunzând proceselor neuromotorii și neurovegetative relativ automate, comune speciei umane și multor specii de animale, (b) nivelul ce integrează automatismele motorii unui ansamblu de comportamente sociale, parțial controlate de către indivizi, adică emoțiile, și (c) nivelul reprezentat de acțiuni minuțios elaborate în avans ca rezultat al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un nivel superior, comportamentul agresiv este rezultatul intervenției strategiilor comportamentale adaptate caracteristicilor contextului social în care individul se află. Strategiile comportamentale pot chiar anula rezultatele proceselor ce acționează la alte niveluri. La nivel intermediar, comportamentul se organizează prin integrarea reacțiilor neurovegetative și neuromusculare provocate de procesele afective și cognitive. Comportamentul agresiv construit la nivel intermediar deține atât elemente reflexive, cât și elemente rezultate din procesarea informației. Tocmai la acest nivel intermediar comportamentul poate fi considerat rezultatul unei integrări perfecte a activităților
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este combinat fie cu proiecția diapozitivelor cu arme, fie cu reușita subiectului în îndeplinirea sarcinii experimentale. Combinarea sunetului aversiv cu condiția eșecului crește intensitatea reacțiilor cardiovasculare și diminuează viteza de execuție a mișcărilor. Rezultatele acestor studii indică declanșarea unei activități neurovegetative și neuromusculare ca reacție la o stimulare aversivă. Această dublă activitate reprezintă baza funcțională de manifestare a tuturor mișcărilor voluntare. Am interpretat rezultatele ca fiind elemente de pregătire comportamentală, subliniind legătura dintre stimularea aversivă și comportamentul agresiv în contextul unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se datorează următorilor factori: * situația respectivă de antrenament și de competiție * constituția fizică și însăși persoana sportivului. Prin urmare, obiectivele refacerii sunt: *degradarea produselor metabolismului și accelerarea anabolismului (reducerea perioadei și diminuarea sarcinii catabolice) * accelerarea restabilirii homeostazei biochimice * normalizarea homeostazei neurovegetative și reglării psihice * prevenirea accidentărilor și reducerea producerii microtraumatismelor * ameliorarea și accelerarea relaxării atât psihice, cât și fizice, după efort * reducerea sau eliminarea dezechilibrelor musculare * eliminarea contracturilor și stărilor de tensiune (chiar și psihică) și a durerilor * observația comportamentală atât
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
uzine, pot determina slăbirea auzului la fel ca zgomotele de durată scurtă, dar de intensitate foarte mare. Volumul căștilor de la mp3 dat la maxim, are de asemenea efecte negative asupra auzului. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db. Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea funcțiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii și ale presiunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teamă și incomoditate, diminuează atenția
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]