349 matches
-
s-o vărs peste-albastrul planetei, În colțul de stea să îmi prind fericirea, Iar răul să fie-aruncat în prăpastie Și-n macul din suflet să-mi vindec privirea. Visez să mă culc pe-ale ierbii întinderi, Răcoarea pătrundă în trupu-mi nevolnic, Iar ochii să-i umplu cu liniștea verde, În timp ce-o să urc pe-al schimbărilor colnic. Când toamna își clatină pomii și-apusul, Mă doare tot trupul, mă doare schimbarea, Neantul mă cheamă la el, precum Shakespeare... Pe ce
VISEZ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376076_a_377405]
-
celeritate anticipatele trăiri. Eșuat, penaj îmbâcsit, plisc deschis... și-o aripă flască pierde prin evantaiul împenat rubinii picuri... E-un pescăruș în spațiul strâmt dintre bazele a doi piloni...! O mișcare cenușiu-alburie. Gânduri în suspensie... Revenire... Alertă! Pășesc pe dig nevolnic balerin... Am în timpane un sacadat și poruncitor Vivos voco, mortuos plango, fulgura frango! Tăișul scoicilor recent catapultate de valuri mă-ndeamnă. Mă și găsesc la capăt de plajă? Croșetez musculare zvâcniri cu extrasistole și străfulgerări. Alerg... alerg... de parcă marea
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
că fuge! Croșetez musculare zvâcniri cu extrasistole și străfulgerări. Mă și găsesc la capăt de plajă? Tăișul scoicilor recent catapultate de valuri mă-ndeamnă. Am în timpane un sacadat și poruncitor Vivos voco, mortuos plango, fulgura frango! Pășesc pe dig nevolnic balerin... Gânduri în suspensie... Revenire... Alertă! O mișcare cenușiu-alburie. E-un pescăruș în spațiul strâmt dintre bazele a doi piloni...! Eșuat, penaj îmbâcsit, plisc deschis... și-o aripă flască pierde prin evantaiul împenat rubinii picuri... Tabloul anulează cu celeritate anticipatele
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
soare le vindecă rana Și poate-nflori-vor ideile-n pana Fecundă ce caută liniștea, malul. Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din suflet Și zboară din floare în floare - mici fluturi Ce-mpart tuturor colorate săruturi; Vigoare îmi pun în nevolnicul umblet. Aduceri-aminte, veniți către mine, Croiți-mi o punte spre cerul albastru, Să-mi vindec o rană cu-n licăr de astru, Ca negrul cel hulpav să nu mă domine! Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Aduceri-aminte se zbat
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
caută valul,Căldura din soare le vindecă ranași poate-nflori-vor ideile-n panaFecundă ce caută liniștea, malul.Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din sufletși zboară din floare în floare - mici fluturiCe-mpart tuturor colorate săruturi;Vigoare îmi pun în nevolnicul umblet.Aduceri-aminte, veniți către mine,Croiți-mi o punte spre cerul albastru,Să-mi vindec o rană cu-n licăr de astru,Ca negrul cel hulpav să nu mă domine!Pseudonim literar - Bonnie Mihali... VI. CĂRĂRILE INIMII, de Curelciuc Bombonica
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
1655 din 13 iulie 2015. Când zorii-și revarsă lumina zăludă În inima mea cu vulcanii încinși, Spre mine mă-ntorc însetată Și beau din nectarul caișilor ninși. Întorc iar clepsidra, durerea să curgă Fluidă, ca mierea ascunsă în stup, Nevolnic mi-e trupul pe ruguri Când patimi, în mine, sălbatic erup. Zenitul mă cheamă, să-i mângâi lumina Cu ochii, scântei pâlpâind în abis, Mă-nalț înspre tainica zare Cu sufletul-mugur întors dintr-un vis. Apusul mă-nvăluie-n mantia-i arsă
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
munții ce freamătă liberi, frumoși. Citește mai mult Când zorii-și revarsă lumina zăludăîn inima mea cu vulcanii încinși,Spre mine mă-ntorc însetatăși beau din nectarul caișilor ninși.Întorc iar clepsidra, durerea să curgăFluidă, ca mierea ascunsă în stup,Nevolnic mi-e trupul pe ruguriCând patimi, în mine, sălbatic erup.Zenitul mă cheamă, să-i mângâi luminaCu ochii, scântei pâlpâind în abis,Mă-nalț înspre tainica zareCu sufletul-mugur întors dintr-un vis.Apusul mă-nvăluie-n mantia-i arsăDe doruri, de patimi
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
s-o vărs peste-albastrul planetei, În colțul de stea să îmi prind fericirea, Iar răul să fie-aruncat în prăpastie Și-n macul din suflet să-mi vindec privirea. Visez să mă culc pe-ale ierbii întinderi, Răcoarea pătrundă în trupu-mi nevolnic, Iar ochii să-i umplu cu liniștea verde, În timp ce-o să urc pe-al schimbărilor colnic. Când toamna își clatină pomii și-apusul, Mă doare tot trupul, mă doare schimbarea, Neantul mă cheamă la el, precum Shakespeare... Pe ce
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
lună.Iubirea s-o vărs peste-albastrul planetei,În colțul de stea să îmi prind fericirea,Iar răul să fie-aruncat în prăpastieși-n macul din suflet să-mi vindec privirea.Visez să mă culc pe-ale ierbii întinderi, Răcoarea pătrundă în trupu-mi nevolnic, Iar ochii să-i umplu cu liniștea verde,În timp ce-o să urc pe-al schimbărilor colnic. Când toamna își clatină pomii și-apusul,Mă doare tot trupul, mă doare schimbarea,Neantul mă cheamă la el, precum Shakespeare...Pe ce
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
la sare ca să fie acolo, lângă o friptură, începuse. Era împătimit să respecte tradiția păstrată de la bătrâni. Dacă de Revelion nu aveai bureți negri și ghebe, sirop din muguri brad sau de jnepeni pe masă, apoi te puteai considera un nevolnic ce nu ține la moștenirea bătrânilor, la obiceiul locului. De fiecare dată când mergea la cules, obișnuia să își ia telefonul cu care putea fotografia sau filma imagini aparte, cu copaci strâmbi, pietre cu forme ciudate, locuri mai deosebite pe
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
minute s-a regulat tot ce privește comuna și d. primar are timpul a se ocupa cu afacerile epitropiei Brâncovenești, unde ia asemenea o mie de franci pe lună. Și, cu toate acestea, statul l-a pus deja deoparte ca nevolnic, căci ia și o pensie de câteva sute de franci pe lună. Dar nici primăria, nici Eforia nu consumă tot timpul acestui viguros Ercule, încît [î]i mai rămâne destul spre a se interesa de afacerile generale ale statului, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și negustorilor indigeni, al familiilor de rit mozaic și al celor sudite luate la un loc (vezi tabelul II). În Moinești, numărul birnicilor depășea pe cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni. Ceea ce caracterizează aceste două târguri este numărul mare al nevolnicilor (infirmilor) și al văduvelor în raport cu totalul populației (233 și respectiv 203); aceasta ca urmare a condițiilor inumane în care munceau lucrătorii salinelor. La mijlocul secolului XIX, Tg. Ocna arăta ca „o mahala îndestul de întinsă a vreunei capitale”. Acolo existau doar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
zbuciumate, sudoarea cea de moarte-a muribunzilor În toate sălile cu colonade și(-n toate) crugurile cerurilor Albionului. Frate cu frate se scaldă-n sînge peste Severn 58, 50 Fecioara care plînge. Tatăl și mama cu Tatăl și mama Fecioarei nevolnici peste trup leșínă, Iar Omul Tînăr, Ucigașul, aleargă peste munți. Ruben 59 dormea pe Penmaenmawr 60 și Levi61 pe Snowdon 62. Ochii lor, urechile, nările și limbile lor li se rostogolesc afară, privesc 55 Ce e-năuntru acum văzut afară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acest domeniu determină, alături de ceilalți parametrii, un nivel anume al comportamentului. Deci, sperând că vă amintiți de primul proces pilduitor din Secțiunea a II-a, o introducere cu comentarii (" Fumatul poate ucide"), în care s-a arătat ce a pățit nevolnicul suspect Ralph J. Born din pricina unei țigări și cum i-a schimbat aceasta întreaga-i viață, nu degeaba orice medic conștiincios îi previne pe păcătoșii fumători despre pericolul tutunului! -, vom atrage atenția asupra faptului că o fotografie a constituit principala
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
rănile psihice sau cele sufletești s-au vindecat complet, iar pulsul bolnav al conștiinței și-a încetat palpitul de coșmar intratabil. Oricât am vrea să nu fie așa, trecuturile nu mor în noi, ci mor cu noi, făcându-ne prizonieri nevolnici ai propriilor erori. De la parodie la bătaie de joc, de la nostalgie la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
regiment după regiment, cade prizonier și se Întoarce spăsit În Anglia. Se pare că el Îi servește drept model doctorului Schuckburg pentru a compune veselul cântec. Când Îi ia În derâdere pe neciopliții de americani, Îi plătește o poliță și nevolnicului Horneck. Nu devii Macaroni pur și simplu, punându-ți o pană la pălărie. Pentru a intra În lumea bună, e nevoie de un Întreg stil. Pe care eroul nostru Îl tot caută. Nici acasă și, mai apoi, nici În Indiile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
iar o dovadă că, În firea umană, viciile, dar și virtuțile trec dincolo de țări și de timp ar putea fi și următoarele fraze decupate de Jean d’Ormesson din La Bruyère. Descriindu-l pe mareșalul de Villeroy, unul dintre favoriții nevolnici ai Regelui Soare, La Bruyère Îi dedică În Caracterele sale un Întreg capitol, Despre meritul personal: „Vanitatea l-a făcut om distins prin manierele și cultura lui, l-a ridicat mai presus de el Însuși, l-a făcut să ajungă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care personajele sunt mai omogene ca statură), absența ideii de decădere a unei societăți tradiționale. De aceea, din critica la roman este de reținut sintagma „remake epic” (Ioan Groșan). Galeria personajelor include întreaga gamă a figurilor arhetipale ale satului (bogatul, nevolnicul, nevasta tânără și săracă ș.a.), însă nici o „personalitate” nu direcționează fluxul epic, acesta fiind condus mai degrabă de către destinul comunității în întregul ei. Originar din satul pe care îl descrie, prozatorul continuă să-și investigheze tema predilectă cu încă un
BAROS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285655_a_286984]
-
la acel teren mărginit pe care mai poate suporta concurența, la agricultură. Dar, nefiind toți plugari, ce devine restul? Restul caută funcții și liberalii esploatează inepția economică pe care ei au creat-o, deschizând din ce în ce mai multe funcții pentru miile de nevolnici economici cărora le-a dat naștere tocmai liberalismul în materie de economie politică. De teapa aceasta sunt toate planurile de reformă și organizare ale d-lui C. A. Rosetti. [1 aprilie 1882 ] "COLUMNA LUI TRAIAN" Fără îndoială unul din meritele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a apăra nimic, ci din contra precupețesc hotarele și drepturile ei de suveranitate pentru a rămânea în buget. Demult a trebuit să se convingă oricine că statul român a devenit sub acest regim un institut pentru căpătuirea și pensionarea tuturor nevolnicilor intelectuali pe cari i-a produs Orientul și cari au ajuns a stăpâni țara ca pe o proprietate privată, ale cărei drepturi și interese ei le speculă pentru cumul și pensii reversibile. Cine dar să mai apere o colectivitate politică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stare să reziste, cu atât mai puțini cu cât statul va fi mai centralizat, cum e al nostru, cu cât va dispune de mai multe funcții, cum dispune al nostru, cu cât se va fi schimbat într-un azil de nevolnici reversibili, fizici și intelectuali, tot ca al nostru. Dar imputarea "Romînului" e un cerc vicios. Pentru a constata, a denunța, a înlătura ilegalitățile ai nevoie de autoritățile publice. Cetățeanul le sesizează pe ele; ele legalizează semnăturile, ele fac cercetările legal
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe Lumile Agricole? Mulțimea aprobă cu frenezie. Bella era un militar lamentabil, dar fusese întotdeauna un excelent om politic. - Și atunci vă întreb: o să stăm impasibili și o să privim cum întreg Universul se scufundă în anarhie, sub conducerea unor clone nevolnice care doresc să înfrîngă un Dumnezeu pe care eu nu l-am văzut niciunde și deci nu mă interesează? Eu unul nu am de gând să mai aștept! Vă chem și pe voi cu mine în lupta noastră de căpătâi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
impunerea lor, trebuie să rămână apanajul statului. Fizionomia valorilor estetice preformează eticul și civicul, din acest motiv arta este un instrument de natură politică. „Căci forma de guvernământ este pentru oameni o adevărată hrană, cea bună-i face buni, cealaltă - nevolnici.” E evidentă aici o filiație frumos-bine-fericire civică pe care guvernările de orice tip trebuie să o ia în considerare ca pârghie a puterii în exercițiu. Criteriul esențial al artei este binele și veracitatea, și nu plăcerea estetică. „Platon condamnă arta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
animalieră este curentă În epocă. O exprimă Mircea Iorgulescu Într-un text difuzat (sub pseudonim) de către „Europa Liberă” În 1987: Ni se lasă viața, dar luându-ni-se tot ce Înseamnă viață omenească. Și vom deveni o turmă de animale nevolnice, o cireadă supusă și Înspăimântată 3. În termeni asemănători gândește și Livius Ciocârlie: „Iarna nu suntem oameni, suntem animale de grajd. ș...ț Știm, sau ar trebui să știm că trăim inadmisibil, ca niște oi”4. Degradarea constantă a vieții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apelul oamenilor din ambarcațiuni! Ă Dă-mi voie mai întîi să te ajut pînă la parapet, domnule căpitan. Ă Uf, cum mă mai sîcîie hîrbul ăsta! Afurisită soartă! Un căpitan cu sufletul de neînfrînt, să aibe un secund atît de nevolnic! Ă Domnule... Ă Nu despre dumneata vorbeam, ci despre trupul meu. Dă-mi ceva de care să mă reazăm ca de-un baston - lancea aia ruptă e bună. Cheamă-i pe oameni! Sînt sigur că încă nu l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]