312 matches
-
masa/volum) conține densitatea ca mărime variabilă, când de fapt este constantă (la temperatură constantă). Aceeași interpretare eronată se poate da și legii fundamentale a dinamicii (care sub forma m=F/a lasă impresia că masa este variabilă, în mecanica newtoniană !). O dificultate frecventă la elevi în cazul învățării fizicii o constituie trasarea și interpretarea reprezentărilor grafice. Prin acestea se exprimă dependențe, uneori complicate, care, prin stăpânirea de către elevi - ar permite o modalitate de esențializare și de concentrare a unui mare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
se configurează ca domenii în care se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia cauzelor. În ceea ce-l privește pe Newton, el a manifestat explicit o intenție de a lua distanță față de fizica lui Descartes. În primul rând, principiile filosofiei newtoniene au caracter matematic și nu speculativ. Deși creator al calculului infinitezimal, el nu l-a folosit în Principia, dar din spatele construcției sale, bazate pe geometria euclidiană, transpar structuri de gândire caracteristice calculului infinitezimal. Totodată, lumea lui Newton nu este alcătuită
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
pe lângă principiul inerției, se exercită și principii active precum forța gravitației, a coeziunii între particulele care se mișcă în vid. Acesta va fi cadrul de cercetare a fenomenelor și proceselor naturii, va constitui Fizica pentru următoarele secole. Potrivit canoanelor fizicii newtoniene, atât masa, impulsul, momentul de rotație, energia și spațiul rămâneau invariante la anumite transformări și simetrii, ceea ce le conferea o valoare universală. De aici și convingerea, consolidată timp de două secole, în imuabilitatea, permanența legilor în care intrau aceste mărimi
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
elemente metodologice, conceptuale sau teoretice din alte domenii ale cunoașterii științifice pot constitui un sprijin pentru înțelegerea mediului social în care ne plasăm în contemporaneitate. Spre exemplu, deși în teoria sociologică nu sunt uzitate ca atare paradigmele aristoteliană, carteziană și newtoniană decât, eventual, la nivel de analiză asupra metodologiilor de cercetare (unde cele două orientări sunt privite, de obicei, într-o poziție de contrast), acestea par să ofere, din perspective diferite, un spectru pentru dezvoltarea teoriilor socioumane în general. În contextul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și simplu, evitate ca fiind „rele”. Calea taoistă constă în recunoașterea și echilibrarea forțelor opuse implicite tuturor situațiilor și fenomenelor, dar nu se nutresc nici un fel de iluzii referitoare la „învingerea” vreunei forțe cosmice, fie ea pozitivă sau negativă. Fizica newtoniană, marca gândirii științifice occidentale până acum doar câteva zeci de ani, percepe universul ca fiind o mulțime de obiecte statice fără legătură între ele, fiecare dintre acestea având valoare și comportându-se după legi absolute. În schimb, taoismul vede universul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de modul nostru, mai mult sau mai puțin comun, de înțelegere și interpretare la nivelul simțurilor. Sălășluirea în legătura Unului nu anulează cauzalitatea de tip cauză-efect, însă ea se va desfășura în alt registru, așa cum teoria relativității nu anulează mecanica newtoniană. Ce mod de înțelegere a lumii are, de exemplu, un șaman care își schimbă, după voință, forma trupului? Ce înțelegere a lumii a avut Hristos când a mers pe mare? în ambele cazuri este sfidată cauzalitatea în ordinea multi plului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dacă nu facem cu onestitate bilanțul a ce și cum am gestionat și prognoza a ce și cum vrem să gestionăm în anii ce vin. Este evident și pentru cei mai convinși adepți ai paradigmei științifice dominante (întemeiate pe mecanica newtoniană, dualismul cartezian, logica aristotelică etc.) că în ultimul timp s-au acumulat și evenimente, probleme neașteptate, nedorite, neintenționate de cei care le-au creat, care pun la probă nu numai știința, ci pertinența viziunii noastre asupra lumii. Sunt mulți cei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bunăstarea și interesele fiecărei persoane pentru care deciziile acestuia sînt obligatorii", sau " Fericirea este bunul cel mai de preț", sîntem foarte aproape de a face judecăți de valoare "pure". Un exemplu pentru cealaltă extremă, o afirmație strict empirică, este faimoasa lege newtoniană a gravitației universale care spune că forța dintre oricare două corpuri este direct proporțională cu produsul dintre masele lor și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele. În practică există multe afirmații care conțin sau implică elemente aparținînd ambelor tipuri
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
naturelle —44 de tomuri în care anticipează paleontologia, mineralogia, geografia zoologică. Buffon afirmă principiile unității lumii , evoluției organice și anorganice prin adaptare, deschizând calea evoluționismului și a selecției naturale din secolul următor. El încearcă să traducă în biologie raționalismul fizicii newtoniene. Cum secolul are pasiunea clasificărilor și a sistematizărilor, Buffon clasifică și el animalele în funcție de utilitatea lor în raport cu omul. El folosește și proceduri cuantificabile ca biometria longitudinală, privind creșterea copiilor. între numeroasele sale observații se înscriu și cele referitoare la evoluția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fond, realitatea, cănd reduce fenomenele și procesele la "formule" și "legi", experiența estetică, incomparabil mai bogată, se caracterizează prin infinitele posibilități de cunoaștere susținute de inepuizabilul aspectelor lumii -, ce își așteaptă actualizarea în sfera artei. O formulă de tipul legii newtoniene a gravitației, comentează Cassirer, pare să cuprindă și să explice toată structura universului material, ca și cum acesta nu numai că ar fi accesibil abstracțiilor noastre științifice în totalitatea lui, ci și că s-ar putea consumă în întregime în ele. Dar
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cunoaștere-conștiință a parcurs trei etape: I) Etapa copernicană în care universul nu mai era considerat geocentric. Universul este format din trilioane de sisteme solare, iar omul capătă conștiința existenței sale efemere, egală cu o clipire a universului. II) În etapa newtoniană se stabilește că Pământul se rotește cu o viteză de 30 km/sec., adică de 108.000 km/oră, dar forța gravitației îl menține în echilibru. III) În etapa einsteiniană, prin formula E = mc2, se realizează unirea a trei elemente
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
întâlnim la civilizațiile antice (hinduși, chinezi, egipteni, greci, evrei, romani etc.); în sensul modern astronomia datează de la Sir Isaac Newton (1643 - 1727) și prin descoperirea legii atracției universale în 1686, ea este o știință exactă a naturii deoarece cu ajutorul mecanicii newtoniene se fac previziuni despre mișcarea corpurilor cerești Astrofizica - ramură a astronomiei, cea mai completă știință despre univers, ocupându-se cu studierea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de astronomie, aflând structura fizică a stelelor, făcând ipoteze asupra proceselor fizice ce au
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lipsite de suportul analizei cantitative și necunoașterea era suplinită cu o bogată imaginație, uneori remarcânduse o intuiție a dimensiunii cosmice la hinduși, urmate mult mai târziu de teoria cosmogonică a filosofului german Immanuel Kant (1724 - 1804) care bazat pe teoria newtoniană a gravitației emite o ipoteză cosmogonică de formare a Sistemului Solar, însă această problemă de naștere a Universului nu a putut fi rezolvată cu mecanica cerească, decât în zilele noastre cunoscându-se deopotrivă mecanica teoretică, termodinamica și teoria radiației. Cosmologia
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fluidului Expresia reprezintă forma analitică a legii lui Newton Factorul de proporționalitate η este coeficientul de vâscozitate dinamică. Unitatea de măsură în sistemul internațional este decapoisul (daP) = 1 Kg/m.s Lichidele care respectă legea lui Newton se numesc lichide newtoniene iar cele care nu respectă această lege, lichide nenewtoniene. In practică se folosește și vâscozitatea cinematică, dată de relația: ρ fiind densitatea fluidului. Unitatea de măsură în S.I pentru vâscozitatea cinematică este decakilostokesul (dakSt) definit prin relația: Se definește
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Tixotropia care este legată de scăderea vâscozității în timp • Pseudoplasticitatea, care reprezintă scăderea vâscozității cu creșterea ratei de deformare Sângele este un lichid nenewtonian după cum se vede din Fig. I.20.a, b, spre deosebire de plasma care este este un lichid newtonian. Măsurătorile cu vâscozimetrul rotațional au arătat că vâscozitatea depinde de rata de forfecare. Cinetica formării și rupturii agregatelor guvernează reologia sângelui la rate mici de forfecare iar cinetica deformării și orientării acestora, la rate mari de forfecare. Coeficientul de vâscozitate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
procese electrice care au loc în creierul uman, devenind astfel un produs al creierului fizic, nu o cauză prin sine însăși. Astfel, într-o lume fizică obiectivă și deterministică, orice experiment științific devenea independent de observatorul ce efectua experimentul. Fizica newtoniană explică foarte bine realitatea lumii înconjurătoare și modul cum ne așteptăm noi să funcționeze realitatea în viața noastră de zi cu zi. Dar este oare ea corectă pentru toate situațiile ? În anul 1905 Albert Einstein schimbă într-un mod radical
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
principiul localizăriiă, o acțiune neputându-se propaga mai repede decât viteza luminii, considerată viteză limită în Univers. Totuși, nici teoria relativității generalizate nu reușea să explice toate fenomenele fizice - în special cele legate de particulele elementare, particule pe care fizica newtoniană le considerase până atunci ca fiind punctiforme, ulterior fiind asimilate unor bile rigide. Fondatorul fizicii cuantice, fizicianul Max Planck (1858- 1947Ă, în urma studierii radiațiilor emise de corpul negru, descoperea în anul 1906 faptul că radiația corpului negru nu se producea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de Niels Bohr și Werner Heisenberg, conform căreia actul observării conștiente de către un observator determină colapsarea dintr-o multitudine de stări într-o unică stare a particulei observate. Acest fapt aduce însă sfârșitul obiectivității și a determinismului cauzal din fizica newtoniană, de vreme ce conștiința observatorului joacă un rol activ în manifestarea obiectului observat. Mecanica cuantică este cel mai ciudat domeniu al fizicii de până acum, care demonstrează că la nivel subatomic comportamentul particulelor elementare încetează de a se mai supune întru totul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
manifestarea obiectului observat. Mecanica cuantică este cel mai ciudat domeniu al fizicii de până acum, care demonstrează că la nivel subatomic comportamentul particulelor elementare încetează de a se mai supune întru totul legilor cauzalității, așa cum se petreceau lucrurile în mecanica newtoniană. La nivel microcosmic se pare că realitatea este alta decât cea cunoscută de noi în viața de zi cu zi. Fluctuații cuantice apar permanent la acest nivel, fluctuații care nu pot fi prezise. Conform interpretării de la Copenhaga o particulă elementară
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ceea ce i-a împiedicat să unească piesele de puzzle ale realității într-un tot unitar care să permită explicarea modului de funcționare a realității. Teoria haosului ne arată că haosul, impedictibilul, se manifestă chiar și în sistemele considerate în mecanica newtoniană strict predictibile, cum ar fi mișcarea unui pendul. Universul nostru nu rămâne deloc fidel legilor fizicii, aceste legi operând cu anumite limite, ca și cum ar avea un anumit grad de libertate, fiind mai degrabă creativ și în continuă evoluție decât strict
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a constatat că datele de intrare nu erau chiar identice, existând niște diferențe foarte mici, care păreau a fi nesemnificative. Însă aceste mici diferențe făceau ca, după un scurt timp de simulare, rezultatele testelor să difere semnificativ între ele. Mecanica newtoniană afirmă că se poate determina starea unui sistem în viitor dacă este cunoscută starea sa la un moment dat bazându-ne pe principiul cauză efect, fiind deci complet deterministă. Pentru a cunoaște starea unui sistem trebuie să folosim aparate de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
produce nici o evoluție în studiul particulelor elementare care se încăpățânează să-și păstreze secretele. Vom vedea, în capitolul dedicat particulelor elementare că fizica clasică a ajuns, într-adevăr, într un impas în ceea ce privește explicarea naturii acestor particule, considerate inițial de către mecanica newtoniană punctiforme, iar ulterior fiind asemănate unor bile rigide. Este posibil ca direcția în care merge fizica clasică să nu fie tocmai cea bună ?! Numele lui Aspden este purtat în prezent de un efect ciudat, căruia nu i s-a putut
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
o simplă rezultantă a organului extrem de evoluat, numit creier, nu a dus la nici un rezultat, aceasta trăgându-și, se pare, rădăcinile adânci chiar din strania lume subatomică. Interpretarea proceselor care se produc în microstructurile creierului numai pe baza legilor mecanicii newtoniene (ce implică existența determinismuluiă constituie deja o eroare din moment ce fizica a demonstrat că la nivelul subatomic lucrurile de petrec cumva altfel. Evident, creierul deține un rol important în procesul apariției 78 conștiinței, știința descifrând o mare parte din tainele acestuia
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
O. Lioubashevski, 1999Ă. Aceste structuri sunt numite osciloni. Imaginile obținute de Lioubashevski seamănă foarte bine cu imaginile atomilor de tungsten obținute la microscopul electronic. Oscilonii ar putea fi cheia înțelegerii lumii subatomice - însă acest lucru impune atât renunțarea la conceptul newtonian conform căruia particulele elementare sunt punctiforme, cât și a celui mai modern, relativist, conform căruia particulele elementare ar putea fi asimilate unor bile rigide. Nici unul dintre aceste modele nu este viabil, neputând explica în totalitate fenomenele care se produc în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
umbră. Dar nu numai terorismul ne amenință. Schimbarea climei face din ce în ce mai multe victime, fie că este vorba de călduri insuportabile sau de inundații devastatoare. Iar o mare parte din vina pentru aceste manifestări climatice o poartă însuși omul. Conform determinismului newtonian, cunoscând condițiile inițiale și legile care guvernează procesele implicate, putem determina atât trecutul cât și evoluția viitoare a unui sistem. Prin urmare, ar putea fi viitorul descifrat ? În primul capitol am văzut că nici măcar evoluția vremii nu poate fi determinată
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]