491 matches
-
Blake la Cartea biblică a Genezei. În The Book of Los Blake descrie căderea în vidul infinit a lui Los: acesta este mintea nemuritoare care începe, în derularea căderii, să creeze cu ajutorul ciocanului de diamant (Hammer of adamant) și al nicovalei (anvil), formate tot de el soarele din "particule subtile" (subtil particles) că sfera (Orb) centrală ce se echilibrează pe șine (self-balanc'd). Los îl leagă pe Urizen de acest soare eteric (materio-spiritual, făcut din particule "subtile", nu încă în totalitate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ci doar o Vegetație Fibroasa, / Un Pólip de tandreți duioase far' de Gînd ori Viziune [...]."121 Bowlahoola include de asemenea inima și plămînii, cum pe bună dreptate a observat Damon 122, de vreme ce Blake anunță în Milton că: "În Bowlahoola stau Nicovalele lui Los și vîjîie Cuptoarele-i; Și bat Ciocanele tunînd și Foalele puternic sufla, Vii și mișcîndu-se, jelindu-se, -ntristîndu-se și necurmat vuind. Și Bowlahoola simte prin toate-a' ei portaluri, măcar că temelia stîlpilor Și a porticelor îi e prea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-aud ciocanele lui Los. În icuri 32 topesc ele oasele lui Vala și oasele lui Lúvah; 415 Și în cuptoare-nchiși, ai lui Luváh nenumărați fii, fiice, În brazde se topesc; iarnă își úmflă foalele: Gheață și nea Călesc năprasnicele nicovale: Munții sînt întristați, si Rîurile neputincioase cad și seaca. Nici o cetate nu-i, și nici o Holda, nici Livadă; totul e Stîncă și Nisip. Nu-i nici un Soare, și nici Luna, nici Stea, ci aspre înghețate stînci 420 Izbindu-se-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Întunecime-adîncă aruncắ Urizen în juru-i, tăcută tristă moarte, Veșnică moarte pentru Lúvah; furibund, Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din carele de luptă în jurul cortului cel sfînt. 510 Începu vrajba, si țipete și strigate cutremurară vastul firmament. Urthona-ntunecatul statu lîngă nicovala-i; morman de fier Cu furie pe nicovala scînteiá pregătit pentru brăzdare și lopeți. Toți Fiii lui fugiră de la el să se alăture în lupta; palid auzi Glasul cel Veșnic; se ridică în picioare, sudoarea-i îngheța pe mădularele-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Veșnică moarte pentru Lúvah; furibund, Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din carele de luptă în jurul cortului cel sfînt. 510 Începu vrajba, si țipete și strigate cutremurară vastul firmament. Urthona-ntunecatul statu lîngă nicovala-i; morman de fier Cu furie pe nicovala scînteiá pregătit pentru brăzdare și lopeți. Toți Fiii lui fugiră de la el să se alăture în lupta; palid auzi Glasul cel Veșnic; se ridică în picioare, sudoarea-i îngheța pe mădularele-i mărețe. 515 Ciocanul și-l lasă să cadă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sau Cuvînt îl auziră: "Împărțiți-vă, voi, cete, după rang53. Să construim Sălaș pentru al cerului iubit în groaznicul adînc: 25 Să construim Găoacea Lumii-n jurul Stîncii Albionului". Cetele Cerului zburară prin văzduh cîntînd și către Urizen strigînd. Unii-așezară nicovala, alții războiul de țesut îl înălțară, alții-ntocmiră Plugul și cu grapa și-alcătuiră hamurile de argint și fildeș, Compasul cel de aur54, cvadrantul 55, riglă și balanța. 30 Cuptoarele le înălțară, si întocmiră nicovalele de aur care-s bătute
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și către Urizen strigînd. Unii-așezară nicovala, alții războiul de țesut îl înălțară, alții-ntocmiră Plugul și cu grapa și-alcătuiră hamurile de argint și fildeș, Compasul cel de aur54, cvadrantul 55, riglă și balanța. 30 Cuptoarele le înălțară, si întocmiră nicovalele de aur care-s bătute-n mori În care iarnă fără încetare bate, cu trăinicie așezîndu-le pe temelia lor. Foalele să sufle începură, si Leii lui Urizen stătură-n jurul nicovalei Și leoparzii-acoperiți cu piei de fiare grijă aveau de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
riglă și balanța. 30 Cuptoarele le înălțară, si întocmiră nicovalele de aur care-s bătute-n mori În care iarnă fără încetare bate, cu trăinicie așezîndu-le pe temelia lor. Foalele să sufle începură, si Leii lui Urizen stătură-n jurul nicovalei Și leoparzii-acoperiți cu piei de fiare grijă aveau de vîlvătăile muginde, Sublimi, distincți, cu-nfățișări divine de frumusețe omenească. 35 Tigrii mîniei chemară caii-învățăturii56 de la iesle, Îi dezlegară, le puseră de aur hamurile și de-argint și fildeș, În chipuri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tu precum corbu-n zori Zburînd, acolo desfăcînd întins unde nicicînd întins nu existase, Tras-ai toți fiii lui Beula în groaznicu-ți vîrtej, urmîndu-ți Jos pe dealurile lui Beula Învolburatul 123 Spirit. Toți fiii mei 90 Au stat în jurul meu la nicovala, unde, iarăși încins, icul de fier Înfuriat ardea scînteietor, pentru lopeți și tîrnăcoape pregătit. Auzind simfoniile războiului cu tărie răsunînd, Toți fiii mei Fugit-au de la mine; atunci dureri, necunoscute înainte, mă loviră. Mi-am văzut Pîntecele cum începură să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dedesubt în Volburi de fluid topit. 165 Atuncea Los cu-nfricoșate mîini prinse Cuptoarele lui Urizen Căzute în Ruină: Enormă lucrare, din nou el le zidi, Truda de Veacuri în Întunecime și în războiul lui Tharmas; Și Los alcătuit-a Nicovale din Fier dur, căci loviturile-i Cu tócot ne-ncetat stînci multe împietresc, multe planete 125. 170 Dar Urizen dormea într-o încremenita amorțire în Hăul cel de jos, O-ngrozitoare stare de visare, zbătîndu-se pe patul sau de gheață Și-nghețînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și noapte de zi și an de an, În perioade de extaz pulsînd; mori întocmi și lucrări Ce aveau multe roți irezistibile în puterea întunecatului Urthona. Dar Enitharmon, în nori învăluita, tare se jeli, căci pe cînd Los bătea 185 Nicovalele lui Urthona, verigă cu verigă lanțurile suferinței, Pe vînturi împletindu-se și răsucindu-se în jur în afunzimea-ntunecoasă, Au biciuit ale lui Enitharmon mădulare, si focurile de pucioasa, Vărsate din cuptoare, o-ncolăciră-n jur, înlănțuită-n foc necontenit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Nopții a Patra VALA Noaptea a Cincea 129 Căzut bolnav, Nebun, dansa pe munții săi înalți și-ntunecoși că cerul, Acum în trainica alcătuire închegata înfățișarea-i se pietrífică, Din gură să blesteme, din ochii săi scîntei nimicitoare, Și lîngă nicovala rece dansat-a cu ciocanul lui Urthona, 5 Îngrozitor de palid. Enitharmón se-întinse pe groaznicul pămînt. Simți-nghețînd nemuritoarele ei mădulare, înțepenind, nemlădioase, palide. Picioarele lui (Los) se strînseră uscîndu-se din afunzime, strîngîndu-se, uscîndu-se, Si Enitharmon se strînse întru totul, fibrele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o îngrozitoare dimineață de sînge închegat Fost-a dezbinata firea omenească, fiindcă gíngașele pasiuni croindu-și văd 280 Prin labirinturile infinite ale inimii, ieșind prin nări În parfumata uluire, statura înaintea Ochilor Omului, Femeie luminoasă. Stat-am lîngă întunecoasa-mi nicovala și un morman De fier scînteietor ardea, pentru lopată și brăzdare pregătit: deodată jos Căzut-am cu strigate de sînge ieșind în jos în vinele 285 Care acum îmi deveniră rîuri, rostogolindu-mă prin niște-alcătuiri aidoma unor canale Închise-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Și-ndurătoare mîngîiere în vreme ce-n suspin sufla nainte spectrele pe vînt Și trupuri le teșea, dîndu-le nume; fiii și fiicele-i iubite, Tocmindu-le pe fiice la războaiele-i de țesut, Los îi tocmi pe fii La ale Golgonoozei Vetre printre Nicovalele timpului și spațiului, 185 Astfel născînd vastă familie, uimitoare-n frumusețe și iubire, Si arătatu-s-au chip femeiesc Universal 248 zidit Din cei care în Ulro erau morți, din spectrele morților. Și Enitharmon dădu Femeii nume, Ierusalim cea sfîntă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
moarte-n slăbiciunea, tristețea și durerea fiecăruia. Ne minunăm privind ale lui Enitharmon Războaie de Țesut și Forjele 249 lui Los, Si Fusele lui Tirța 250 și Rahab 251, si Morile Satanei și-ale lui Belzebut. 200 În Golgonooza stau nicovalele lui Los și vîjîie Cuptoarele-i înalte, [Dure ciocanele zimțate sînt domolite de ale flautelor cîntece de leagăn, Cuptoarele muginde ațițate 252 de Goarnele ce hăulesc,] Zece mii de Demoni lucrează la cuptoare Creînd Neîncetat Timpurile și spațiile Vieții Muritoare, Soarele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Rahab în toată urîciunea-i. Rahab se dezbinắ; Stătu-n Trufia-i naintea lui Los printre Cuptoarele înalte, Dezbinîndu-se și închegîndu-se în femeiești puteri Himerice, si iscodindu-l cu-ntrebări. El îi răspunse-nsuflețit cu dragoste și cu blîndețe. Pe temelia nicovalei sale șezu Los; ele se așezară lîngă vatra. 345 Los nădușeala-și șterse de pe roșcata să sprinceana și astfel începu (grăi) Către himericele chipuri de femei ce străluceau printre cuptoarele-i înalte: "Eu sînt acel Profet întunecat care acuma șase
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
explica mai tarziu mamei sale, ar fi putut să l ucidă pe Conte în duel dar un sentiment misterios l-a împiedecat să o facă. Actul ÎI. "La Gitana" Tabloul 1. O tabără a țiganilor. Țiganii intonează faimosul cor, “Corul nicovalelor“. Manrico stă așezat alături de mama lui, Azucena. Azucena este fiica bătrânei țigănci arsă pe rug cu mulți ani în urmă. Ea este acum înaintată în vârstă, dar continuă să fie animată de dorința de răzbunare (Stride la vampa). Țiganii se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Bastiat, trebuie să aibă o piesă din argint, un ciocan, o daltă corespunzătoare și greutăți. "Cât de mult face această oală?" "Arată-mi banii!" răspund vânzătorii și după ce inspectează bunurile celuilalt stabilesc prețul sau greutatea. Apoi furnizorul oferă cumpărătorului o nicovală și lovește bucata de argint până când consideră că au ajuns la greutatea corectă", Karl Menger, Principiile economiei, www.mises.ro, p. 178. 444 Vezi și Victor Stoica, Petre Deaconu, Bani și credit. Banii, teoriile monetare, administrarea banilor și politica monetară
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Seliște (județul Orhei), Rașcov (Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale, clești, cuțite, cârlige, scoabe, cuie, ace, obiecte din os (răzuitoare), din lut (greutăți, tuburi), din piatră (tipare, râșnițe), greutăți din lemn. În cadrul relațiilor dintre autohtonii de la nordul Dunării și lumea bizantină, circulația monetară a jucat un rol important. S-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bogate: atelere de fierărie de la Străulești, Lacul Tei-București, Șirna și Budureasca (jud. Prahova, Orșova, Telița (jud. Tulcea), Pârjoaia (jud. Constanța), LoznaStrăteni (jud. Botoșani), Botoșana (jud. Suceava), Biharea (jud. Bihor), Felnac (jud. Arad). În aceste localități s-au aflat și unelte (nicovale, ciocane, clești, dălți), dar importante sunt cele trei ateliere de la Lozna-Străteni. Și în necropole au fost descoperite unelte agricole, precum la Bandu de Câmpie (Transilvania). Piese și obiecte metalice se obțineau cu ajutorul tiparelor de lut, piatră sau os. Localități cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fier, se mai extrăgea arama, cositor, plumb, aur, argint, sarea. În ceea ce privește meșteșugurile, fierul era prelucrat în ateliere de fierărie descoperite la Bucov-Prahova, Bârlogu-Argeș, Garvăn-Tulcea, Lozna-Botoșani, Dăbâca-Cluj, Vladimirescu-Arad, Biharea-Bihor, Comana de Jos-Brașov. S-au aflat obiecte de prelucrare a fierului precum nicovale, ciocane, clești, cârlige. Era prelucrat argintul pentru obiecte de podoabă: brățări, inele, coliere. Lemnul și piatra erau utilizate la construcția fortificațiilor și bisericilor, au fost supuse prelucrării osul și cornul din care se obțineau piepteni, străpungătoare, cârlige. Alte meșteșuguri erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în contact cu Ricardo, prietenia celor doi fiind influențată de disputele continue. Comunicând cu ajutorul scrisorilor, cei doi „încercau să rezolve o serie de puncte de vedere importante cu privire la metafizica economiei politice” (Foxwell, 1907: 274). Era ca Și cum cei doi reprezentau „o nicovală pentru ciocanul celuilalt, iar schimbul de idei era necesar în încercarea lor de a se convinge reciproc” (Dorfman, 1989: 163). Una dintre întrebările cele mai dezbătute a fost: „care este cea mai importantă problemă a economiei politice?” (Bonar, 1929: 212
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
jucării. A sta apărând un val, a menține cu tărie o poziție, a ținea orânduială în mase nu era nici în mintea nici în obiceiul acestor oameni, cari zburau încoaci și-ncolo după plac și-n amestec ca scânteile la nicovală ori ca pâraiele de primăvară, sau se zvârleau toți cu pornire asupra unui singur punct, 144 {EminescuOpXIV 145} sau opriți de ceva se risipeau. În toate părțile, după cum le convenea mai bine. Stând lucrurile astfel, împăratul ducea grija ca nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]