842 matches
-
în rotunjimea-i calpă. Și-mi amorțeau picioarele în frigul Amurgului țepos ca țipirigul. Ci mai curgeau ceasornice și încă Îmi da tîrcoale-un înger, să mă strîngă Între aripi și să-mi surîdă numai O clipă, cît îi șterg de pe nimb spuma-i.
Clipa cea surâzătoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15084_a_16409]
-
în rotunjimea-i calpă. Și-mi amorțeau picioarele în frigul Amurgului țepos ca țipirigul. Ci mai curgeau ceasornice și încă, Îmi da tîrcoale-un înger, să mă strîngă, Între aripi și să-mi surîdă numai O clipă, cît îi șterg de pe nimb spuma-i.
Clipa cea surîzătoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15403_a_16728]
-
Emil Brumaru îngerii mănîncă oameni, poftă li-e de carnea crudă. La-nceput, blînzi, între aripi îi primesc și-ncet i-asudă-n Subsuorile stufoase Și-i gîtuie lin cu nimbul. Apoi fac plimbări, beau raze, Se parfumă mai tot timpul, Ling idei, slăvesc pre Domnul în voci dulci și-n caldă trudă. îngerii mănîncă oameni, poftă li-e de carnea crudă...
De spus la gura sobei și-a iubitei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15537_a_16862]
-
Suflete dar rogu-te întrerupe-n zugrăvit praful gândului levit voronețul funerar. Corbii hăituiți tenori în rafala firii lor trec spre valea-crucilor pe deasupra turlelor prapuri negri nălucind mersul greu al firelor urzind giulgiul de argint și cu gheara rup din nimb ghimpi de dincolo de timp unde stam subt sicomor - duminica norilor.
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
-i adăpi, lihniți. Genunchii crini înșurubează-n vînt. Morișc-a poftelor de carne sacră Alții-ți vor fi. Eu slujitor trist sînt. Vai, numai trupul pentru dînșii ți-l dezbracă. Căci sufletul tău tăvălit prin sos Este-al Arhanghelului cel cu Nimb Stufos!!
Sonetul regăsit sub pat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16433_a_17758]
-
din pridvorul de lemn Toți ar privi peste țară, lărgindu-i hotarele Cu puterile visului... Ca și cum nu inima ta Ar sângera pentru toate Adunând din neant lumina facerii... Ca și cum, ca și cum... 1995 Poeții, Poeții Cum zgâlțâie timpul Poeții, poeții, Frângându-și nimbul Și linia vieții! Plăpândele toamne, Teribile, iernile, Pe versul lor, Doamne, Tu cerni-le, cerni-le... Le tremură buzele, Silabele scapără... Mai lasă-le Muzele, De Hades îi apără! Prea multe, prea multe, Perfide, ispitele Din vremuri oculte, Din toate
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
repezi. Iisus se vede și acum cum ieri. El binecuvântează, ca pe un ocean de icre, cuvinte și feluri de a scrie, infinite. Prins, înger, în melasă Un înger brav, ostatic la fereastră, își sfâșie rochia, voal cu voal. În nimbul său de zahăr lipicios observă trist cum cad făpturi nevinovate, iar muzica din străvechime de mult îl minte, cu tihnă prefăcută, când din boscheți idilici ies seara fiarele perfide, în promenade sângeroase. E primăvară, cerul ciocnește nor cu nor, doar
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
frumusețe nepremeditată răzbătea din gestul acela al ei. Ea nu știa ce face, nu realiza cît de frumoasă era în timp ce, fără nici un gînd premeditat, săvîrșea gestul acela copilăresc, și tocmai amănuntul acesta o făcea cu adevărat frumoasă, conferindu-i un nimb estetic pe care nici o intenție ascunsă nu i-l putea adumbri. Mai mult, gestul ei nu avea nimic vulgar în sine, fiind mai curînd un tic inocent menit a omorî mai repede timpul, și tocmai pentru că un asemnea tic era
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit mișcarea Rugului Aprins de la mănăstirea Antim. Pentru Vasile Voiculescu, Rugul Aprins a însemnat ucenicia trăirii isihaste, pregătirea pentru martirajul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la mine-n priveghere, Dușmanca mea iubită, soră, mamă... SONETUL XIII Revii venind cu vuietul privirii Ce răzvrătește fulgerele toate, Ești fără milă, trage-mă pe roate: Ea, Dragostea, înspină trandafirii! Oprește-mă să-ndur și nu socoate Că-n nimbul florii se ascund toți mirii! Plătesc cu viața prețul ostoirii, Greșalele iubirii-mi sunt iertate? Ostatic orb și sângerând năvalnic Voi părăsi Câmpia - pas prădalnic, Cu ochii goi, cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
multidimensională și în perpetuă mișcare, care constituie universul adevărat a relațiilor umane. Abesalom, Orfeu, Euridice, Salomea sau Făt-Frumos sunt doar câteva din ipostazele poetului, sau ale existenței umane, și oricât de pământene ar apărea nu-și pierd nimic din strălucirea nimbului lor precedent. De aci izvorăște o oarecare senzație a unei memorii neobosite, terapeutice, care înfăptuiește demitizarea eliberatoare a mitului și călăuzește cititorul în sferele sublimului. Ioana Bantaș - poetă a tonurilor discrete, joase (sotto voce) dar de o rară profunzime de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cărțile avându-l ca protagonist și care nu sunt conforme cu imaginea canonică. În plus, trebuie spus că a te raporta ca scriitor la figura și viața lui Isus Cristos e un semn că ești conștient de semnificația iradiantă, de nimbul personajului. Indiferența e mai rea decât distorsiunea. Chiar dacă unghiul de refracție literară modifică, inevitabil, liniile consacrate ale portretului religios, acesta continuă să pulseze în opera care, formal, îl repudiază. Arta creează și exploatează această tensiune simbolică, pe care hagiografiile rareori
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
mereu și-mi ies În cale În curtea mamei: ca-n copilăria Care s-a dus venind din depărtare. Au răsărit ca niște mici petale Prin zgribulitul nostru anotimp. Ei plămădiți au fost de mama lui Appolo, Reîntrupați Peoni cu nimb de-Olimp. De dor mă vindecă precum de-o boală, Cum doar Asklepios știa a vindeca. Dar cât de lungă este suferința Ce și-a găsit un cuib În ființa mea! Bujori oriunde-s pe planetă - Simbol de țări și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă și Ovidiu, În „Tristiile” și „Ponticele” sale; Înainte de el, o cântă În liricele sale și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cf. Sonetul CCCIII. Iubirea combină, logic, Inițierea întru Frumos și Nemurirea (pe de o parte), cu Transfigurarea întru Floare și Mire (pe de altă parte) - întru HIEROGAMIANIMB: „Ea, Dragostea, înspină trandafirii!/ Oprește-mă să-ndur și nu socoate/ Că-n nimbul florii se ascund toți mirii!” - cf. Sonetul XIII. Meritul primar, petrarchian și răpanian, deopotrivă (în concepție, cel puțin!) - constă în estomparea, cât mai înaltă (neipocrită, dar exasperată de dorul de spiritualitate/respiri tualizare a Sinelui, ca restaurare a SINEI COSMICE
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
cînd am o cauză în numele căreia denunț, pîra dobîndește o dîră de semnificație. Mai mult, cînd nici eu însumi nu știu motivul pentru care sunt delator și cînd conștiința răului pe care l-am făcut îmi lipsește, atunci aceeași pîră capătă nimbul unei probleme. Malefică sub unghi moral și misterioasă sub unghi metafizic, delațiunea capătă în acest caz o tentă spirituală, se rafinează și devine o temă speculativă. Răul se subțiază și prinde virtuți subtile, întrucît sensul îi persistă dincolo de săvîrșirea lui
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
a trotuarelor, atât în zone centrale, cât și în cele periferice. Astfel de reparații s-au realizat pe străzile: Liege, Turgheniev, Colonel Enescu, Cărvunarilor, Feldioara, Olimpiadei, Sorin Titel, Brâncoveanu. Reabilitările rutiere pe carosabil asfaltat sunt executate de firmele „Drumuri Municipale”, „Nimb”, „Drumco-R. S.G”, iar cele ale trotuarelor de firma „Superconstruct”. Liliana Scripcă Verificări pe teren l Somații și amenzi pentru afișaj illegal În ultima perioadă, inspectorii Serviciului Administrare Mediu Urban din cadrul Primăriei Timișoara au efectuat mai multe verificări privind afișajul
Agenda2005-31-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284011_a_285340]
-
grămadă de mere roșii dincolo dincoace de literele ce te-arată și te-ascund în aceeași clipă nerușinatele. Prozî Mă simt citindu-l pe cîte-un tînăr poet deopotrivă turbulent visător ca apa Dâmboviței ce i se plimbă pe chip ca nimbul de foc al Cercului Militar la amiază pe care-l împăturește-n servietă ca zumzetul erudit al frunzelor Cișmigiului pe care-l consultă ca pe-un dicționar ca și cum m-aș întoarce într-o odaie unde-am locuit cîndva acum ocupată
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10040_a_11365]
-
numai petale sângele tău ce aur înseminează e viu, nelumesc vă adun dintre perne de insomniac, aventurile autumnale să le istorisesc de la o scorbură la o grotă de la pin la salcâm de la glicinele ce miresme confundă la paradis sau la nimburi de fân o dogoare de pâine o mireasmă amarului le aruncă sfidarea de tot suverană acoperă-mă cu inima ta, soarele mă scrutează profund în larga, sălbatica rană în alergarea tălpilor de argint peceți rupând cu ardoare azvârle-ți lanțurile
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
de chin. O, voi ce-ați înțeles cîntarea asta Și voi ce glasul ei n-ați priceput, Spre cerul pur deschideți azi fereastra, Eliberați de patimi și de lut. Cînd ora dăltuirilor supreme Va glăsui în turnul de cleștar, Un nimb de aur plebea va s-o cheme Și nimeni n-o s-aștepte în zadar. Se vor deschide Căile Lactee Sub pașii de cucernic pelerin Și largi portice slobode-or să steie în drumul lor de tihnă și senin. Pe ramura
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
aprofundează discret în tainele luminii, a fiorului vieții ce zboară mereu peste zări, astfel spunându-ne: „Discret, pătrund în gându-ți prin trepte de lumină/ Răscumpărând visarea reginei fără tron,/ În nopți de rai vibrarea din lună o răstorn/ Pe nimbul ființei tale de candidă regină”/ Ești taina mea pe care la nimeni n-o întorn,/ Căci niciun astru negru spre ea n-o să parvină./ Îți văd spre zări făptura când norii ți se-nchină/ Și toate-s ale tale chiar
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
în: Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ai tristeții colți îți rănesc ființa. Plouă înfoieli peste-apuse ținte în al căror vad singură credința mai e fierbinte. Un imens ghețar străbătând oceane, topindu-se-ncet sub un nimb de ceață, rătăcit mereu de-ale vieții toane e a ta viață. Sufletu-i captiv și doar el așteaptă să dispară-n hău temnița polară, în care-ai trăit o soartă nedreaptă ce te-nfioară. Nu întrebi de ce fiindcă-ntrebi degeaba
TOPIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384715_a_386044]
-
viorele Și cânturi de zână bună, Când din aripi geana-ți bate Și prin ochi, ca o comoară, Sufletul îți iese afară, Bunătatea să-și deșarte, Căznindu-se să mă doară, Să mă iubească... de moarte. Parcă văd că-n nimb de zare, Unde viața nu-i păcat, S-au pus îngerii la sfat, Dacă să-mi dea glod sau soare, Că prea sus m-am avântat, Să te iubesc așa tare. M-a rușinat truda lor... (Domnul mă blagoslovească, Că
PSEUDO-PSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384817_a_386146]
-
în dorința de-a ști unde mă duc și ce mai pot fi! Mă las gonit către-afară! Da! Sunt afară!!! Așteptase cuminte să-nfrunte și să-nvingă travaliul. Chipul alb cu fața prelungă și tenul subțiat de suferință, încadrat de nimbul matern era stăpânit de fericirea ochilor negri. Lumina căpătase intensitate dinspre mugurul de viață abia-ncepută, înălțat de medic spre mamă: -Ai un fiu! Referință Bibliografică: ARBORELE VIEȚII / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
Coama ta aspră încâlcită de vântul secetei, ciuful tău trufaș albind ca aripile îngerilor răzvrătiți... (O, îngerii Bărăganului căzând din cer, ei, exilații în colb de Dumnezeu pentru păcatul de a fi gândit nimicnicia...) Îngeri prăfuiți, melancolici, cu marele lor nimb clătinat de vântul setos evadând în largul închis. Coama ta luminând acolo-n fereastră îmi ține trează câmpia... 1960 Moment Copilul cântă. Stelele rânduite solemn ascultă. Copilul cântă. Lumea e bătrână. Copilul cântă. Istoria se teme. Copilul cântă. Adevărul alungat
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]