2,919 matches
-
mai tîrziu în Istorie... la bibliografie. Volumul conținea epigrame și era ilustrat de Al. Popescu-Tair. Colaborator la principalele gazete din vremea războiului, Ion Pena avea gata alte două cărți - de data aceasta de poezie propriu-zisă - dintre care unul intitulat Simple nimicuri a fost de curînd regăsit în manuscris de un nepot al său. Celălalt, Iarmaroc, s-a pierdut. Cronicarul l-a răsfoit pe cel dintîi și depune mărturie ca Ion Pena era cu adevărat poet, mișcîndu-se între Arghezi cel serios și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
împrejurarea că vidul alcătuiește aici spațiul propice gestului creator, pe care-l stimulează, îl îndeamnă a se articula în răspăr, îl "inspiră". Ne vine în minte o poezie a lui Samuel Beckett, pentru care creația constituie o ofrandă pe altarul Nimicului: "Să vezi ceea ce se petrece aici/ Unde nu-i nimeni,/ Unde nu se petrece nimic./ Să faci ca aici să se petreacă ceva". Absența e un miraj ce se mistuie pe sine, provocînd, de la un anume grad de saturație, un
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
discriminare inversă decît aceea curentă, e drept, dar o discriminare. A doua: nici măcar toată provincia nu e de față în anchetă. Moldova lipsește, Craiova, lipsește, Ardealul și Banatul fiind fruncea, mai exact Tg. Mureșul, Brașovul și Timișoara. Dar astea sînt nimicuri. Ca de obicei, Vatra are idei bune pentru care Cronicarul își exprimă cea mai cordială invidie. Proprietățile regelui la drept vorbind Pe seceta de subiecte a verii ziariștilor, curată mană cerească a fost noua cerere de restituire a proprietăților Regelui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
aceste mari probleme. De oriunde ai pleca, la același fond ajungi pînă la urmă. Or, însuși efortul persistent - și, eventual, inadecvat - de a face ca aceste teme eterne ale filosofiei (moartea, nemurirea, Dumnezeu și cunoașterea Lui, constituția lumii, binele, absurdul, nimicul) să devină, din probleme filosofice străine (aparținînd altor tradiții de gîndire), problemele gîndirii tale - și mai cu seamă nu într-un mod artificial și mimetic, ci în chip sincer și autentic -, ei bine, însuși acest efort are o frumoasă și
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
avem cui ne adresa. Am ajuns să ne spovedim singurătăților muritorilor. Trebuie să fi fost odată lumea în Dumnezeu. Istoria se împarte în două părți: aceea în care, oamenii se simțeau atrași în neantul vibrant al Divinității și astăzi, cînd nimicul lumii este deposedat de suflul divin". Apoi meditează pe marginea ideii de sfințenie. Și notează: "Sfințenia este o fiziologie transfigurată; poate și mai mult: o fiziologie divină. Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
a făcut ca acest veritabil atentat la siguranța națională să treacă precum apa ungurească peste pietrele românești, adică fără să lase nici o urmă! Din toată tărășenia, e de reținut scurtcircuitarea de către dl. Timofte a ierarhiei SRI, instituție militară, în cadrul acesteia nimic nu se face fără ordinul, aprobarea sau încuviințarea superiorului. Mai rețin că în dezvinovățirea publică, intens prezentată pe canalele de televiziune, dl. Timofte a susținut că departe de-a fi fost un om al Moscovei, a fost o victimă a
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
le surprindeți cu o mare precizie și forță de sugestie a concretului, și, pe de altă parte, un puternic sentiment al vidului existențial, al faptului că toate aceste obiecte nu sunt decât un soi de măști, de suprafețe care ascund... nimicul... Nu știu dacă e ceva de crezut... Am ajuns pur și simplu aici... Mai ales romanul, care cere o lucrare aparte, nu ne oferă niciodată o gândire constituită dinainte. Romanul înseamnă să pornești cu niște personaje, situații, iar apoi poți
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
avansate decît noi. Filmele produse de Franța, de exemplu, cam 130 pe an, nu ar putea fi realizate fără ajutorul statului. Există experiența altor țări, în ceea ce privește apărarea culturii naționale. Imaginea țării în străinătate se face cu bani, bani mulți, în comparație cu nimicul de care dispunem și cere timp, răbdare, oameni pricepuți și un program riguros de afirmare. Nu există decît foarte, foarte puțini traducători nativi în principalele limbi de circulație. Incredibil de puțini chiar în engleză și aceștia sînt suprasolicitați. În S.U.A.
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
epigonism din admirație (adesea conștientă) față de altul și din oroare (adesea inconștientă) față de tine însuți. * Boala, o modestie impusă, asemenea unui tratament (primul tratament al bolii este ea însăși). * Atît de bicisnică e firea noastră, încît nici Totul și nici Nimicul nu-i rețin atenția: doar intermediile, amestecul lor mai mult ori mai puțin meschin. * Ești obiectiv prin partea ființei tale care, datorită generalității ei, aparține vădit lumii. * "Ori de cîte ori ești izbit în față de obrăznicia cuiva, întreabă-te îndată
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
literară, foarte palimpsestic, roiul de figuri care s-a strâns în jurul Lustrei, ca un fel de poveste fără sfârșit. Ea încearcă să spargă cumva deochiul "operei nescrise", această mitologie a eșecului, vicleniile istoriei neîntâmplate, ce au făcut în ultima vreme nimicul atât de atractiv. Din câteva secvențe cu grad mare de recurență în presa ultimelor luni (lumină, chit că, în burta, invers, bun la toate, arcă, teme mici) voi încerca să refac niște semnături - signaturi de pe un strat destul de recent al
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
stilistic și problematica epocii și captează, în formulări de mare forță mnemotehnică liniile generale ale mesajului bun al ființei. Cărțile bune, acest mod aparte de angajament existențial care este opera, iată principala formă de rezistență a culturii române (bătălia cu nimicul se duce într-o bibliotecă de titluri fundamentale). Și mai e una, în prelungirea ei: școala. Unul dintre produsele ei este postmodernismul, care trebuie și el descântat. Spune "generația" că patriotismul este de aruncat, toată lumea aplaudă. Spune "generația" că literatura
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
dintre faptul istoric real și literatura de ficțiune ? Literatura, ca și cinematograful, trebuie să fie martori ai timpului lor. Pe lîngă reflecții și amuzament, trebuie să fie martori ai timpului lor. Nu se poate scrie pornind de la nimic. Iar opusul nimicului este istoria, fie ea personală sau colectivă. De aceea, acestea sînt mereu prezente în cărțile mele. În țara mea, după franchism, s-a instaurat un pact al uitării pe care politicienii l-au crezut necesar pentru reconcilierea dintre spanioli și
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
în Ediția nr. 1850 din 24 ianuarie 2016. Domestică Târziu, clopotele plâng un timp vestejit. Târziu ?... E numele durerii care crește oarbă în mine. Mereu e târziu între noi. Niciodată nu-i vreme pentru impreuna-ascultare a lucrurilor. Impreuna-traire a marilor nimicuri în care bate inima secretă a vieții. Toată ziua te-am așteptat. Am privit plictisit verdele brazilor, griul norilor, praful străzii. Am scris. Am fumat mult. Te-ai întors târziu mirosind a toamnă, împietrita de griji și zile. Ne privim
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
publicat în Ediția nr. 1677 din 04 august 2015. Târziu, clopotele plâng un timp vestejit. Târziu ?... E numele durerii care crește oarbă în mine. Mereu e târziu între noi. Niciodată nu-i vreme pentru impreuna-ascultare a lucrurilor. Impreuna-traire a marilor nimicuri în care bate inima secretă a vieții. Toată ziua te-am așteptat. Am privit plictisit verdele brazilor, griul norilor, praful străzii. Am scris. Am fumat mult. Te-ai întors târziu mirosind a toamnă, împietrita de griji și zile. Ne privim
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
1442 din 12 decembrie 2014. Străinul ... Mi-e sufletul candela vremii ce vine când strâng în poeme singure așteptarea... Străinul din mine, cu un rânjet de zile mari pe fata scris, vociferează. Pe toate vocile. Îl îmbrâncesc în încăperea cu nimicuri de tot felul și trântesc ușa. Aprind o țigară. Ca să visez iar și scriu mai departe : ... mă leagănă dulce pe brațe visarea și nicăieri, nicăieri nu-i mai bine decât în poeme... Străinul a venit iar. cu un rânjet de
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
și nicăieri, nicăieri nu-i mai bine decât în poeme... Străinul a venit iar. cu un rânjet de zile mari scris pe față, împrăștie buline mari, negre. Apoi, râde. Cu un râs prelung, bolnav. Se duce singur în încăperea cu nimicuri de tot felul Și trântește ușa. Citește mai mult Străinul... Mi-e sufletul candela vremii ce vinecând strâng în poeme singure așteptarea...Străinul din mine,cu un rânjet de zile maripe față scris, vociferează.Pe toate vocile.Îl îmbrâncesc în
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
tot felul Și trântește ușa. Citește mai mult Străinul... Mi-e sufletul candela vremii ce vinecând strâng în poeme singure așteptarea...Străinul din mine,cu un rânjet de zile maripe față scris, vociferează.Pe toate vocile.Îl îmbrâncesc în încăpereacu nimicuri de tot felulși trântesc ușa.Aprind o țigară. Ca să visez iarși scriu mai departe :... mă leagănă dulce pe brațe visareași nicăieri, nicăieri nu-i mai binedecât în poeme...Străinul a venit iar.cu un rânjet de zile mariscris pe față
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
dulce pe brațe visareași nicăieri, nicăieri nu-i mai binedecât în poeme...Străinul a venit iar.cu un rânjet de zile mariscris pe față, împrăștie buline mari, negre.Apoi, râde. Cu un râs prelung, bolnav.Se duce singurîn încăperea cu nimicuri de tot felulși trântește ușa.... XXIII. A FOST ODATĂ..., de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014. A fost odată... a fost odată, un poem în care m-am închis dinaintea lumii așa cum se închide un
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
de reale, în ontologia imaginarului!), ei - autoarea îi subsumează și-i reprezintă - cunosc, desigur, FRICA (“dacă nu ieșim la numărătoare/ dacă nu avem ștampila pe frunte/ (clamp!) FRICA!”), sunt pătrunși de marele fior metafizic (“mă închid în umbră/ și ascult nimicul/ nu e tristețe/ nu e frică/ Te întâmpin în Tine!”), cunosc angoasa existențială (“albul vorbește-n rugăciuni/ cu o iubire de durată/ întâi către Dumnezeu/ apoi către Hazard/ că m-am întâmplat pe Pământ”), scandează stilizate strofe folclorice, dar, mai
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
cu ritmul, și, mai mult decât atât, un simț ludic aparte. Aș începe cu O. Nimigean, care în cel mai recent volum al său, Nicolina Blues, recurge la arsenalul stilistic dimovian în special când are de ilustrat universul feminin al nimicurilor importante: „Inima beată îmi bate/ într-un miraj de șolduri legănate/ într-o boare înmiresmată/ de piele de fată/ sub o boltă de stele/ fundițe clipsuri brățări și inele/ cu globuri cu panglici cu ringhișpire/ și îngeri cântând la clavier
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
Dimov alcătuirea rimei, mizând pe efectul surpriză al cuvintelor rare, după cum se vede și din următorul fragment, din același volum: „venisem în Montgolfier/ să te răpesc și să te urc la cer/ nacela era plină cu de toate/ provizii și nimicuri colorate/ rochițe șaluri lungi de mohair/ sticluțe cu parfumuri și cu mir/ brățări inele ramuri de isop/ cutii cu stofe lângă periscope/ bomboane mentolate care-ți plac/ bulgări de smirnă așezați în vrac/ cd-uri discuri de vinil dischete/ frumos orânduite
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
imaginez, acum/ acolo nu se știe dacă se vine sau se pleacă,/ acolo dorințele se fac amurg/ și chipurile se retrag Povestea unei vieți în care realitate nu mai există/ și începe un așa de mare război/ al poveștii cu nimicul din miezul zilelor,/ acolo trăiește ea/ prea puțin cunoscută/ ce nu reușește să se stingă/ și cîntă,/ și îi simt arsura chiar în inima acestui poem, /ce să mă fac, Doamne, cu animalul de pradă,/ ce să mă fac în
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
prietenii, a intrat cu 10 și s-a făcut repede remarcat printre colegi. „Îi plăcea foarte mult să studieze, să citească și să știe cât mai multe. De multe ori, când noi ne umpleam timpul cu fel de fel de nimicuri, el se ducea la bibliotecă. Și stătea acolo ore întregi. Îmi amintesc că, la un moment dat, câțiva l-am poreclit . Probabil că din invidie i-am spus așa, dar nu merita. Așa era el, voia să știe cât mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
vină. Evul Mediu românesc ilustrat de Eminescu - dacă se face abstracție de metodele de abordare diferite - seamănă mult cu acela reconstituit de Nicolae Iorga. Același lucru se poate spune și despre Țara celor doi mari creatori - Țara Românească - situată dincolo de nimicurile cotidiene, de timpurile aspre și de oamenii mărunți. Este în această Țară o lume criticată adesea de amândoi, veștejită, dăruită cu ironii și invective, dar această lume nu a afectat niciodată esența perenă a Țării, privită ca loc de conservare
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
apoicuvânt ce derivă din:devenirea din noi,o angoasă în fața absurdului, e Joi.Absurdus...Suntem surzi în fața evidenței diferența dintre om și atomdintre Zeu și Dumnezeu,suntem noi.Privește cerul și tot de la cer,să cerem iertare.... XII. CEVA ȘI NIMICUL, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. De când există ceva s-a risipit nimicul muțenie vorbitoare apoi am rupt cuvântul, revelația se născuse în mine. O, da...! De cărbune și rubine apoi ce noroc ți-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]