644 matches
-
se mai știe? Sunt zilele sleite? Polenul zorilor care s-au dus? Să fie straturile experienței? Un sit uman? Sau poate-i arhivarea migăloasă a morții? O căptușeală a înțelepciunii? Tuneluri înfundate cu cafele și țigări? O fi haznaua biblicei nimicnicii? Nici inima pompa asta pătimașă nu mai ține cadența cu gloria amăgitoare Inima arsă din ce în ce mai arsă mai capricioasă mai testamentară mai postumă Rogu-te inimă deja îngenunchiată nu te grăbi trebuie să depun mărturie chiar și răbdarea trebuie să depună
Mărturisiri by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2494_a_3819]
-
nu comunicarea. Originalitatea ostentativă devine, în cele din urmă, antipatică, iar romanul se transformă într-o vorbărie agasantă, înglodată în abstracțiuni și bizarerii, din ce în ce mai greu de suportat, chiar dacă înțelegi că totul e dus spre derizoriu pentru că sensul demonstrației bate spre nimicnicia universală. Era de așteptat ca însuși romanul să fie parodiat, disprețuit, deconstruit, de către un avangardist, pentru că specia e cea mai disprețuită de către suprarealiști (contestarea romanului figurează în primul manifest al lui Andre Breton). De nenumărate ori, VVM ironizează toate formele
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
DEX (v. emisiunea ,Focus", Prima Tv din 19.02), spunând: ,piepți de pui"... Totul a fost inutil, chiar și ,pajura" de la penultima emisiune ,Cap și Pajură" de la Realitatea Tv, ni s-a părut falnic-atotștiutoare aducându-ne în inimi sentimentul unei nimicnicii umilitoare. Aflați, deci, în această stare psiho-deplorabilă, până și emisiunea ,Satiră politică la Antena 1", prezentată de Mircea Badea și Oreste, ni s-a părut H2O de la Ecuator sub formă de lapoviță în Delta Dunării spre sfârșitul lunii mai. Văzându
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
până acum; Mircea Eliade, Vintilă Horia, Emil Cioran și cine știe câți alți scriitori, filosofi și poeți de certă valoare mondială au fost sabotați - din nefericire, de românii - neromâni să nu primească laurii pe care Îi meritau. Recent, o victimă clară a „nimicniciei” românești a fost poetul Cezar Ivănescu, potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură. Și câți alții! De data aceasta „anti românii” au pierdut lupta, spre binele țării noastre de dor. Ce palmă În față dată „patibularului” Patapievici cu institutul lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
si nu le mai pasă de a se conforma sentințelor obligatorii date de tribunal sau Curtea Supremă, care le sunt comunicate. Oare ce este în mintea lor? Câinii lătra (tribunalele) și ursul (primăria) merge. Țara lui Papura Vodă sau a nimicniciei românești ajunse la paroxism! La asta s-a ajuns în România. Dacă s-ar trezi cumva din morți Emil Cioran s-ar îmbolnăvi și ar muri imediat dacă ar vedea tragică Schimbare la fața a României după comunism. Cum este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de poezie. De un simptom. Iată comentariul, urmat, desigur, de versurile care l-au provocat și de citarea cărora vă cruțăm: (Poemul este), „un lung text care surprinde, pe alocuri, ca o tablă de materii a bucătăriei, zbaterea, oboseala și nimicnicia angajatului la spălat vase, prins în mecanismul restabilirii ordinii și curățeniei printre obiectele de consum la propriu”. Conținutul fiind totul și forma fiind nimic, ni se pare normal ca un astfel de comentariu să semene cu un CV al subiectului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
De ce să scrie alții despre cum este el când o poate face el însuși în deplină cunoștință de cauză? Deslușim, ca peste tot la Barbu Cioculescu, amestecul de registre: amuzament și gravitate, ironie și autoironie, umor și tristețe: „Altcum, sentimentul nimicniciei omenești să fi fost atât de puternic încât, scriind, în timp, cam despre orice, tocmai despre mine să nu scriu nimic? Să las pe alții să vorbească despre misteriosul meu farmec, în termenii comuni care-i caracterizează și să nu
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
ei să poată sta întorși cu fața către Dumnezeu ca să-I poată pune întrebări, să aștepte răspunsuri, să se certe sau să plece capul. Să urle și să vrea să pipăie concretețea ideii de divinitate. Să accepte sau nu condiția nimicniciei omenești. E “o îndoială de credincios”. E revolta spiritului liber al omului-trestie împotriva bigotismului, dar și o revoltă împotriva așa-zisului bun-simț comun și globalizant. Dacă i-am pune la zid pe astfel de oameni, ar trebui să-i condamnăm
GRAVITY TO HEAVEN. GOODBYE! de CARMEN NICULCEA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373655_a_374984]
-
cum ți-e toamna pustiu-n fereastră? Coama ta aspră încâlcită de vântul secetei, ciuful tău trufaș albind ca aripile îngerilor răzvrătiți... (O, îngerii Bărăganului căzând din cer, ei, exilații în colb de Dumnezeu pentru păcatul de a fi gândit nimicnicia...) Îngeri prăfuiți, melancolici, cu marele lor nimb clătinat de vântul setos evadând în largul închis. Coama ta luminând acolo-n fereastră îmi ține trează câmpia... 1960 Moment Copilul cântă. Stelele rânduite solemn ascultă. Copilul cântă. Lumea e bătrână. Copilul cântă
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
a spus: Dacă oamenii se încăpățânează să fie proști pe tema asta, le-am dat motiv să fie cu adevarat tâmpiți. Era anul 1983. Între timp, s-a mai scris muzică și satanismul a mai bântuit multe minți cuibărite în nimicnicie. Rând pe rând, Madonna, Rihanna, Beyonce, Lady Gâgă (pentru a numi doar câteva din preferatele tinerilor non-rockeri) au fost stropite cu aghiasmă și exorcizate public. De curând, problema a țâșnit, ca și cum ar fi fost nou-nouță, si la noi. Tinerii care
A fi sau a nu fi satanist () [Corola-blog/BlogPost/338196_a_339525]
-
a textelor. Ca într-o perpetuă adeverire a lapidarului proverb românesc: „În zadar sunt toate/ Dacă este moarte” (să se vadă Fotografia, dar și Câinii învățătorilor). Conștiința alungării din Eden (consubstanțială memoriei filogenetice și ontogenetice) generează, în mod fatal, simțământul nimicniciei, care, la rându-i, conduce, treptat, la sesizarea caracterului iluzoriu al contingenței și la intuiția neantului, a vidului. Nu-mi este limpede dacă, pe calea meditației artistice, autoarea accede, fără dubiu, și la reprezentarea vacuității, adică a realității ultime - infinitudinea
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
ultime - infinitudinea de posibilități latente, în metafizică așteptare. Deși, într-o replică fugară, ni se oferă o definiție credibilă a conceptului: „Vacuitatea nu e neant, nu e vid. Este esența - de nedefinit - a fenomenelor învelite în materie. Spiritul”. (Aleea personalităților) Nimicnicia, această esență a esențelor, este abordată și tratată, însă, cu o extraordinară artă a contemplării. Cu o artă atât de subtilă, de înaltă, de elaborată, încât își disimulează integral mijloacele, procedeele, lăsând la vedere, și în viguroasă acțiune, numai efectele
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
mi-am trăit viața. Mai mult în autodialoguri’ (subl.n. - E.D.). ‘Am observat această glisare a ta spre autodialoguri. Am văzut cum te <>. Cum te eliberezi. Cum te luminezi. Cum devii tot mai senină, mai liberă, mai fericită...’ “ (Autodialog X) Nimicnicia, construcție artistică fiind, are, totuși, în pofida asemiei și impalpabilității sale, o arhitectură, un eșafodaj de rezistență. Trei coagulări, trei nuclee de sens și de interes se conturează, aidoma unor piloni, în acest vacuum, în această cupolă a nimicului. Mai întâi
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
nevăzutele fire ale pasiunii (subl. n., E. D.), precum Flaubert sau Tolstoi, s-ar bucura să ne vadă’. ‘Să ne revadă, poate...’” (Autodialog XII) Iubirea se leagă, nemijlocit, firește, de locul, rolul și rostul umanului, în acest univers egal cu nimicnicia. Cercetând, cât am putut de atent, structura și evoluția personajelor, am conchis că nu pot, în niciun chip, să le aplic o definiție pe care, cu toată smerenia mea, am cutezat a i-o da, cândva, făpturii de pământ, ha
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
în credința propriei sale învieri. Pentru ca și el să devină părtaș la veșnicia divină. Învierea lui Iisus demonstrează că înfrângerea morții este posibilă, iar învierea, o realitate. Iisus s-a jertfit tocmai pentru a-l elibera pe om și de nimicnicia acestui întuneric. Hristos a luat tot răul asupra Sa, pentru a-l mântui pe om. În fiecare primăvară, chemarea Lui este aceeași: „Veniți de luați lumină! “ Patimile Lui, pe crucea chinului Său, i-au îndemnat pe credincioși să îngenuncheze smeriți
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
unor seniori pregătiți pentru regretele vieții... * După câtva timp, îl revăd pe Calu. E de nerecunoscut. Mă bucur pentru el și-i zic. Nu se necăjește că-i amintesc de zilele când era... -... cam gri?! mă-ntrerupe. A trecut era nimicniciei! Acum îs pe val! Muncesc la un superholding, am salariu mulțumitor, mi-am contractat o garsonieră dublă într-un Residence Town de la Șosea... -Cum făcuși, omule? dădui să-ntreb nevenindu-mi a crede. -Eee, s-a întors roata norocului! Dar
MOŞTENIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384880_a_386209]
-
Toate Articolele Autorului Muzica militară îți iese din piele ca sudoarea după un marș forțat Simți universul în do major pe jos Cărămizi de mizerie pentru templul măre ției umane Cărturarii îți arată cerul înstelat al ra țiunii Ca să realizezi nimicnicia ta cotidiană Și iată omul prăpastia care l-a înghițit pe Dumnezeu Crezi în celălalt ca în tine însuți Cain remixat Admiri cum Statul regulează Patria iar poporul moare de euri politici Atențiune Comanda la mine Pentru Cina cea de
EREZIA LUI MOȘ TEACĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385001_a_386330]
-
sosirea în timp record (de doar câteva ore cât durează zborul cu avionul), pentru prima oară a Sfintei lumini coborâtă în chip miraculos din cer la Ierusalim, pe piatra Sfântului Mormânt. Mărturisesc faptul că în dimineața de sâmbătă, meditând la nimicnicia, erorile, și păcatele comise de omenire, din acest întreg din care facem fiecare parte, m-a cuprins o oarecare teamă și mi-am zis: - Dacă Dumnezeu vrea să ne mustre și hotărăște să nu ne mai vrednicească cu acest dar
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
datorită credinței și smereniei în fața icoanelor strămoșilor, ce nu și-au risipit în vânt trecerea prin viață. Pomenise cele aflate de la bătrâna păgubită. Auzind Nenea cum se făcuse Povestitorul cu tricolor chiar de 1 Decembrie, pentru întâia oară își recunoscu nimicnicia și în sine se legă să nu-i mai caute pricină. Ba mai mult, recunoscu faptul că piciul e într-adevăr firoscos, că-și merită și numele, și recunoașterea printre copiii satului. Și de atunci, veghe asupra lui ca și când acesta
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
Femeia ia forma pusă la dispoziție de Creator prin bărbatul ei! Eugen Dorcescu, în prefață, ne atrage atenția asupra paradisului pierdut la Mirela-Ioana Borchin. El scrie: „Conștiința alungării din Eden (consubstanțială memoriei filogenetice și ontogenetice) generează, în mod fatal, simțământul nimicniciei, care, la rându-i, conduce, treptat, la sesizarea caracterului iluzoriu al contingenței și la intuiția neantului, a vidului. Nu-mi este limpede dacă, pe calea meditației artistice, autoarea accede, fără dubiu, și la reprezentarea vacuității, adică a realității ultime - infinitudinea
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
colier aspirăm cu toții - spre cununa aleselor virtuți. Depinde numai de noi cum va arăta această corolă, atunci când făclia vieții se va mistui, încet-încet, și dacă șiragul de perle va străluci în cetatea luminii sau va rămâne din noi doar „spuma nimicniciei noastre”, conform judecății lui Mihai Eminescu. Să nu uităm că acest traiect al înfloririi noastre este sugestiv creionat și de poetul transilvan Dominic Stanca. Astăzi, 31 ianuarie, să aprindem o lumină pentru acest fiu al Ardealului. S-a născut la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
Zilele trecute au purtat și numele de Nobel, perioada 3-10 octombrie 2016 fiind numită Sezonul Premiilor Nobel; amărându-ne, încă o dată, că literatura română nu are un Nobel. Lucian Blaga era atât de aproape de faimosul premiu, numai că discordia, nimicnicia, invidia l-au îndepărat de laurii pe care-i merita. Ce mult păcătuim când nu așezăm valorile în înălțimi ale respectului și prețuirii, azvârlindu-le în calea pașilor covorul mâncat de moliile mediocrității, ale pustiului minții și sufletului! Răstoarnă, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92491_a_93783]
-
celor de azi, mâzgălind pagini de gazete sau de carte! Nu luați în răspăr numele florii de lotus și nu duceți în derizoriu, prin vorbirea voastră netoată, numele celor din vârf, pentru că ei nu încap în fieful vostru plin de nimicnicie! Mai bine nu le pronunțați numele! Ajunge cu abuzul în a vă asuma roluri care nu vi se potrivesc! Despre Ștefan Popa Popa’S nu ”se vorbește de rău”, doar că se tace prea mult. Nici de bine, nici de
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
simplificând verticala, cf. Parcul lor...: La taina cuponului de pensie..., cf. Mutare: De dorul cititorului..., cf. Literă de lut: Și s-a numit cuvânt...etc.). Sunt, e drept, și poeme integral banale - cf. Banii...: Râd monedele de bancnote/ Că în nimicnicia lor profană/ Metalul din ele scos la mezat/ Valorează mai mult decât/Plasticul cu fir metalizat (pentru economie editorială, am citat doar cvinaria - ceea ce nu schimbă, cu nimic, ratarea...) - dar, din fericire, astfel de cvasi-poeme sunt excepții, în onestul volum
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
ultima, contopindu-se și revenind în Întreg, locul de unde cândva plecase spre Pământ. Se alătură Întunericului, undeva la marginea lui, fiind trecut în rândul Materiei Moarte, pentru a nu mai putea participa apoi niciodată la formarea celei vii. Căzu în nimicnicia nopții eterne, într-o înțelegere colosală a Materiei, pe care n-o putea împărtăși însă nimănui. Pe pământ, acest lucru se traduse într-o prăbușire maiestuoasă și zgomotoasă în fotoliul său de director, ce bufni, supărat și îmbufnat la culme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]