313 matches
-
acestui element de către Hatchett, el rămânând în uz în jurnalele americane - ultima filă publicată de Societatea Americană de Chimie având columbiu în cuprinsul sau datează din 1953 - în timp ce "niobiu" era folosit în Europa. Pentru a pune capăt acestei confuzii, numele "niobiu" a fost ales pentru elementu cu numarul 41 la a 15-a Conferință a Uniunii Chimie în Amsterdam în 1949. Un an mai tarziu, acest nume a fost oficial adoptat de Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) după
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
după 100 de ani de controverse, în ciuda precedentei cronologice a numelui columbiu. Ultimul nume este încă folosit, uneori, în industria SUA. Acesta a fost un fel de compromis; IUPAC a acceptat tungsten în loc de wolfram, respectând obișnuință limbajului din America de Nord; și niobiu în loc de columbiu, în respect față de uzul europenilor. Nu toată lumea era de acord, iar pe când multe societăți chimice de top și organizații guvernamentale se referă la element cu numele oficial IUPAC, multe metalurgii de vârf, societăți metalurgice, si Sondajul Geologic al
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
acord, iar pe când multe societăți chimice de top și organizații guvernamentale se referă la element cu numele oficial IUPAC, multe metalurgii de vârf, societăți metalurgice, si Sondajul Geologic al Statelor Unite încă numesc elementul după numele original, "columbiu". Structura atomului de niobiu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Nb, niobiul are 41 de protoni și 52 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 1.47Å, rază ionică e
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
numele oficial IUPAC, multe metalurgii de vârf, societăți metalurgice, si Sondajul Geologic al Statelor Unite încă numesc elementul după numele original, "columbiu". Structura atomului de niobiu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Nb, niobiul are 41 de protoni și 52 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 1.47Å, rază ionică e de 0.07Å, iar volumul molar al niobiului este de 10.84./mol Rază covalenta este
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Nb, niobiul are 41 de protoni și 52 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 1.47Å, rază ionică e de 0.07Å, iar volumul molar al niobiului este de 10.84./mol Rază covalenta este de 1.34Å. Configurația electronică a niobiului este 4d5s, iar cea mai comună și importanța stare de oxidare este +5. Niobiul este un element monoizotopic, cu toate că acțiunile de cercetare ale radionuclizilor originați
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 1.47Å, rază ionică e de 0.07Å, iar volumul molar al niobiului este de 10.84./mol Rază covalenta este de 1.34Å. Configurația electronică a niobiului este 4d5s, iar cea mai comună și importanța stare de oxidare este +5. Niobiul este un element monoizotopic, cu toate că acțiunile de cercetare ale radionuclizilor originați de la formarea Sistemului Solar au condus spre izotopii Nb, Nb și Nb; abundență relativă ale
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
47Å, rază ionică e de 0.07Å, iar volumul molar al niobiului este de 10.84./mol Rază covalenta este de 1.34Å. Configurația electronică a niobiului este 4d5s, iar cea mai comună și importanța stare de oxidare este +5. Niobiul este un element monoizotopic, cu toate că acțiunile de cercetare ale radionuclizilor originați de la formarea Sistemului Solar au condus spre izotopii Nb, Nb și Nb; abundență relativă ale acestor izotopi este foarte mică ; singurul său izotop stabil este Nb. Din 2003, cel
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
dezintegrează și prin dezintegrare β și β. Cel putin 25 de izomeri nucleari au fost descriși, masa lor atomică variind între 84 și 104. Între aceste mase, doar Nb, Nb, si Nb nu au izomeri. Cel mai stabil izomer al niobiului este Nb, cu un timp de înjumătățire de 16,13 ani. Cel mai puțin stabil izomer este Nb, cu un timp de înjumătățire de doar 103 ns. Toți izomerii niboiului se dezintegrează prin tranziție izomerica sau dezintegrare beta, excepție făcând
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
mai puțin stabil izomer este Nb, cu un timp de înjumătățire de doar 103 ns. Toți izomerii niboiului se dezintegrează prin tranziție izomerica sau dezintegrare beta, excepție făcând Nb, care are un lanț de dezintegrare prin captura de electroni minor. Niobiul este un metal lucios, gri, ductil, paramagnetic în grupă 5 a tabelului periodic (vezi tabelul), deși are o configurație atipica în ultimul său nivel energetic în comparație cu restul membrilor grupei. Acest lucru poate fi observat în vecinătatea ruteniului (44), rodiului (45
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
fi observat în vecinătatea ruteniului (44), rodiului (45) și a paladiului (46). Prezintă un punct înalt de topire (2468C), care este depășit doar de 6 elemente: carbon, tungsten, rheniu, tantal,osmiu și molibden , iar punctul de fierbere este de 5127C. Niobiul devine un supraconductor la temperaturi criogenice. La presiunea atmosferică, are cea mai ridicată temperatura critică ai supraconductorilor elementari: 9,2 K. Niobiul are cea mai mare adâncime de penetrație magnetică a oricărui element. În plus, este unul din cei trei
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
doar de 6 elemente: carbon, tungsten, rheniu, tantal,osmiu și molibden , iar punctul de fierbere este de 5127C. Niobiul devine un supraconductor la temperaturi criogenice. La presiunea atmosferică, are cea mai ridicată temperatura critică ai supraconductorilor elementari: 9,2 K. Niobiul are cea mai mare adâncime de penetrație magnetică a oricărui element. În plus, este unul din cei trei supraconductori elementali de tip ÎI, împruenă cu vanadiul și technețiul. Proprietățile supraconductive depind mult de puritatea niobiului. Când e foarte pur, e
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
supraconductorilor elementari: 9,2 K. Niobiul are cea mai mare adâncime de penetrație magnetică a oricărui element. În plus, este unul din cei trei supraconductori elementali de tip ÎI, împruenă cu vanadiul și technețiul. Proprietățile supraconductive depind mult de puritatea niobiului. Când e foarte pur, e moale și ductil, impuritățile făcând-ul mai rigid. Metalul are o captură pe secțiune pentru neutronii termali mică; de aceea e folosit în industria nucleară. Niobiul prezintă un caracter chimic extrem de complex: elementul în sine
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
vanadiul și technețiul. Proprietățile supraconductive depind mult de puritatea niobiului. Când e foarte pur, e moale și ductil, impuritățile făcând-ul mai rigid. Metalul are o captură pe secțiune pentru neutronii termali mică; de aceea e folosit în industria nucleară. Niobiul prezintă un caracter chimic extrem de complex: elementul în sine prezintă proprietăți metalice, pentoxidul sau este acid, în timp ce alți compuși de valentă mai scăzută prezintă, de regulă, un caracter bazic. Metalul prinde o nuanță albăstruie când e expus la aer la
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
în sine prezintă proprietăți metalice, pentoxidul sau este acid, în timp ce alți compuși de valentă mai scăzută prezintă, de regulă, un caracter bazic. Metalul prinde o nuanță albăstruie când e expus la aer la temperatura camerei pentru perioade extinse; pe masura ce temperatura niobiului crește, acesta suferă anumite schimbări ale culorii în absență oxigenului, trecând de la luciul metalic la galben, violet, albastru, verde și în final spre alb (sub forma pentoxidului de niobiu la 390 grade). La temperatura camerei, niobiul nu este atacat de
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
expus la aer la temperatura camerei pentru perioade extinse; pe masura ce temperatura niobiului crește, acesta suferă anumite schimbări ale culorii în absență oxigenului, trecând de la luciul metalic la galben, violet, albastru, verde și în final spre alb (sub forma pentoxidului de niobiu la 390 grade). La temperatura camerei, niobiul nu este atacat de HCl diluat, în timp ce HCl concentrat îi conferă un aspect ușor corodat. La 100 grade, reacția cu HCl concentrat este mult mai pronunțată, cauzând metalul să fie mult mai fragil
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
perioade extinse; pe masura ce temperatura niobiului crește, acesta suferă anumite schimbări ale culorii în absență oxigenului, trecând de la luciul metalic la galben, violet, albastru, verde și în final spre alb (sub forma pentoxidului de niobiu la 390 grade). La temperatura camerei, niobiul nu este atacat de HCl diluat, în timp ce HCl concentrat îi conferă un aspect ușor corodat. La 100 grade, reacția cu HCl concentrat este mult mai pronunțată, cauzând metalul să fie mult mai fragil. Aqua regia și acidul azotic concentrat nu
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
HCl concentrat îi conferă un aspect ușor corodat. La 100 grade, reacția cu HCl concentrat este mult mai pronunțată, cauzând metalul să fie mult mai fragil. Aqua regia și acidul azotic concentrat nu atacă metalul. Acidul fluorhidric reacționează moderat cu niobiul, iar prin adiția acidului azotic, metalul se poate dizolva complet. Acidul sulfuric diluat nu atacă niobiul, însă cel concentrat reacționează cu metalul direct proporțional cu temperatură (cu cat crește această, viteza reacției crește de asemenea). Metalul devine fragil la 100
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
mult mai pronunțată, cauzând metalul să fie mult mai fragil. Aqua regia și acidul azotic concentrat nu atacă metalul. Acidul fluorhidric reacționează moderat cu niobiul, iar prin adiția acidului azotic, metalul se poate dizolva complet. Acidul sulfuric diluat nu atacă niobiul, însă cel concentrat reacționează cu metalul direct proporțional cu temperatură (cu cat crește această, viteza reacției crește de asemenea). Metalul devine fragil la 100 de grade folosind acid ortofosforic de concentrație 85%. Niobiul e mai puțin electropozitiv și mai compact
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
dizolva complet. Acidul sulfuric diluat nu atacă niobiul, însă cel concentrat reacționează cu metalul direct proporțional cu temperatură (cu cat crește această, viteza reacției crește de asemenea). Metalul devine fragil la 100 de grade folosind acid ortofosforic de concentrație 85%. Niobiul e mai puțin electropozitiv și mai compact decât predecesorul său în tabelul periodic, zirconiul, pe când e identic virtual cu atomii mai grei de tantal, din cauza contracției lantanide. Ca rezultat, proprietățile chimice ale niobiului sunt foarte similare cu cele ale tantalului
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
grade folosind acid ortofosforic de concentrație 85%. Niobiul e mai puțin electropozitiv și mai compact decât predecesorul său în tabelul periodic, zirconiul, pe când e identic virtual cu atomii mai grei de tantal, din cauza contracției lantanide. Ca rezultat, proprietățile chimice ale niobiului sunt foarte similare cu cele ale tantalului, care apare direct sub niobiu în tabelul periodic. Deși rezistență să la coroziune nu e la fel de excepțională că cea a tantalului, prețul sau mai mic și disponibilitatea crescută fac niobiul mai atractiv pentru
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
și mai compact decât predecesorul său în tabelul periodic, zirconiul, pe când e identic virtual cu atomii mai grei de tantal, din cauza contracției lantanide. Ca rezultat, proprietățile chimice ale niobiului sunt foarte similare cu cele ale tantalului, care apare direct sub niobiu în tabelul periodic. Deși rezistență să la coroziune nu e la fel de excepțională că cea a tantalului, prețul sau mai mic și disponibilitatea crescută fac niobiul mai atractiv pentru utilizările care nu cer așteptări ridicate cum ar fi căptușirea interioarelor instalațiilor
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
proprietățile chimice ale niobiului sunt foarte similare cu cele ale tantalului, care apare direct sub niobiu în tabelul periodic. Deși rezistență să la coroziune nu e la fel de excepțională că cea a tantalului, prețul sau mai mic și disponibilitatea crescută fac niobiul mai atractiv pentru utilizările care nu cer așteptări ridicate cum ar fi căptușirea interioarelor instalațiilor chimice. Niobiul este estimat a fi al 33-lea cel mai comun element în scoarță Pământului, cu 20 de părți pe milion, similar cobaltului și
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
tabelul periodic. Deși rezistență să la coroziune nu e la fel de excepțională că cea a tantalului, prețul sau mai mic și disponibilitatea crescută fac niobiul mai atractiv pentru utilizările care nu cer așteptări ridicate cum ar fi căptușirea interioarelor instalațiilor chimice. Niobiul este estimat a fi al 33-lea cel mai comun element în scoarță Pământului, cu 20 de părți pe milion, similar cobaltului și litiului.Unii cred că abundență să pe Pamant e mult mai mare, niobiul „dispărut” fiind găsit în
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
căptușirea interioarelor instalațiilor chimice. Niobiul este estimat a fi al 33-lea cel mai comun element în scoarță Pământului, cu 20 de părți pe milion, similar cobaltului și litiului.Unii cred că abundență să pe Pamant e mult mai mare, niobiul „dispărut” fiind găsit în nucleu Pământului din cauza densității sale mari. Elementul liber nu e găsit în natură, dar niobiul apare în combinație cu alte elemente în minerale. Exemple a acestor niobați sunt piroclorul ((Na,Ca)NbO(OH,F)) și euxenita
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
cu 20 de părți pe milion, similar cobaltului și litiului.Unii cred că abundență să pe Pamant e mult mai mare, niobiul „dispărut” fiind găsit în nucleu Pământului din cauza densității sale mari. Elementul liber nu e găsit în natură, dar niobiul apare în combinație cu alte elemente în minerale. Exemple a acestor niobați sunt piroclorul ((Na,Ca)NbO(OH,F)) și euxenita ((Y,Ca,Ce,U,Th)(Nb,Ta,Ți)O). Aceste mari depozite de niobiu au fost descoperite ca fiind
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]