243 matches
-
He hâș published books ed articles: Sidoti F.-Tribuzio G. (a cură di), Le sfide dell'Asia, modelli educative a confronto, Îl Cerchio, Rimini 2003;Tribuzio G., L'educazione che non c'è, Levante Editori, Bari 2006; Tribuzio G., În nome del padre, Levante Editori, Bari 2010; Tribuzio G.-Addabbo A., Camice bianco în cerca di colori, Levante Editori, Bari 2013; Tribuzio G., Judo.Educazione e società, Luni Editrice, Milano 2014; Tribuzio G., Medicina interculturale: l'Occidente încontra l'Oriente, în
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
atât. Dar Încearcă numai să le-o spui. N-au credință. Și atunci nu-mi rămâne decât să stau aici, să aștept și să mă uit spre colină. E-atât de frumoasă. POSTFAȚĂ Romanul postmodernist sau golemul textului După Il nome della rosa (1980), Umberto Eco a reușit un nou pariu cu romanul prin II pendolo di Foucault (1988), de această dată depășind orice previziuni. Am povestit În altă parte (Semiotica literară italiană, Univers, 1983) cum am asistat Întâmplător la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
maximă a actului povestirii. La Întrebarea avansată anterior, se poate răspunde deci că filosofia nu poate fi povestită direct, ci aceasta se auto-narează numai În măsura În care se Încadrează țesăturii recunoscute a unei scheme romanești. După cum s-a constatat și cu Il nome della rosa, Umberto Eco e un maestru al suspansului polițist, genul cu receptare maximă la nivelul romanului de masă, roman ce nu intră În literatura propriu-zisă, sau intră doar atunci când reușește să depășească previzibilitatea schemelor prin accesul la scriitură. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cunoscut pentru opere de critică și semiotică precum: Opera aperta (1962), Apocalittici e integrati (1964), II superuomo di massa (1976), Trattato di semiotica generale (1975), Lector in fabula (1979), I limiti dell interpretazione (1990) etc. Prin cele două romane Il nome della rosa (1980) și Il pendolo di Foucault (1988) devine cel mai citit și tradus romancier al secolului. FILENAME \p D:\Carti editura\Pendulul lui Foucault vol II\Surse\Listat\Pendulul lui Foucault vol. II.doc PAGE 195
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
plecat. - Deci acum nimeni nu știe când au venit... Ușa se deschise larg și În prag apăru un luptător Înalt, lat În umeri, cu părul și barba albe. Făcu un pas În Încăpere și Întinse mâna spre șeful haiducilor. - Mio nome e Angelo. E forsetu sei Mihajlo... - Mihajlo... spuse sârbul, strângând mâna Apărătorului. În ușă apăru un tânăr pe care Erina Îl recunoscu. - Alexandru! - Erina! strigă tânărul, Îmbrățișând-o. Erina! Ești o minune! Cum se simte? Unde e? Erina Îl luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
compitissimo di Lei foglio segnato li 29 Luglio S.V. in risposta a quello eromi datto l’onore di avanzare sotto li 18/29 detto a Vostra Celsitudine intorno al Commandamento che si ritrova in mani d’un mio Protetto di nome sig-r Leondi di Nicola Mercante Greco nativo de Ianina, il quale nel mese di Maggio passato partisene da qui per Vallachia ed hora ritrovasi in Moldavia. Sommamente tenuto alle nitizie da Vostra Celsitudine somministratemi intorno a questo soggetto, io ho
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
con un mio particolar foglio delli 11/22 Luglio di raccomandarmi a Sua Cels-ne la piu pronta e sollecita concessione, cioe di voler farmi ricapitare qui in mani mie il Commandamento Imperiale da me procurato ad un mio Protetto di nome Sig-r Leondi di Nicola Mercante Greco nativo di Ianina, da qui incaminatosi nel mese di Maggio passato alla volta di Vallachia, qual Commandamento vieniva da me ricercato in ogni modo, mentre vi e uno sbaglio notabile da emendarsi nella qualificatione
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chiar aveau câte un zeu favorit, care covârșea în curând pe toți ceilalți în însemnătatea ce o dobândea pentru mintea poporului. Astfel găsim la Atenieni pe Pallas-Atene sau Minerva, la Romani pe Mart și așa mai departe. În Egipet fiecare nomă adora un zeu deosebit. Tracia, regiunea vinului, adoptase ca zeu național pe Dionisos. Pe acesta îl confundau cu zeul cel mai mare Zevs sau Jupiter si cu Foebus sau Apolo, adică soarele. Tot după o reminiscență eranică i se ridica
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
quale potenza e gloria... fu tanto spenta, che... al presente non ce n'e quasi memoria." Și, din nou, în următorul capitol, Discorsi, îi. 5, p. 155: "Talche, come și e detto, di lei ne rimanere solo la memoria del nome". 54 Prezentarea pe care o face Machiavelli modurilor atenian și spartan de expansiune este derutant, întrucat ambele cetăți grecești au fost capete de "ligi" cu mulți ani înainte de transformarea lor în imperii. Pentru modul în care îl folosește Machiavelli pe
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
poemele pot fi citite și ca embleme ale unor moravuri general umane, ținta otrăvurilor o constituie în primul rând contemporanii, care transpar cu ușurință îndărătul măștilor: „Marinidas, logograful, care singur consumă/ În fiece an recolta de papirus/ A unei întregi nome egipțiene, e mândru/ Că a socotit, fără greșeală, de câte ori/ Apare «moira» în piesele tragicilor autori” (Marinidas). În alianță cu tradiția poeziei „boabei și a fărâmei”, satira reapare sub formă fabulistică în Și animalele sunt oameni! (2002). După modelul arghezian, M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
acestuia ar trebui să conștientizeze faptul că instituțiile publice și personalul angajat aici se află în serviciul public, educația fiind un bun public. Totuși, școala gestionează un bun public mai puțin semnificativ pentru comunități decât instituțiile responsabile cu controlul respectării nomelor, fie ele etice sau legale. Pentru majoritatea cetățenilor, calitatea instrucției are o importanță redusă, în timp ce calitatea poliției sau a instituțiilor juridice este resimțită aproape imediat ca importantă, de vreme ce condiționează predictibilitatea mediului social și a celui administrativ, determină dificultatea stabilirii contractelor
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin difi cultățile sale, fertilă. Co lec țiile de manuscrise le dezvă luiau Învățaților variante ale aceluiași text, tot atîtea cîte exemplare existau. Sta rea textelor antice se poate descrie doar acceptînd faptul că fiecare manuscris era o ediție auto nomă, În sensul curent al termenului. Biblio te carii antici au com parat manuscrisele pe care le-au putut aduna și s-au străduit să refacă textul originar. Într-un sens rigid, cel dintîi „filolog“ a fost biblio tecarul alexandrin Eratostene
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Un comentariu detaliat în Vegetti, M. "Anima e corpo." Vegetti 201-27. 31 Vezi în Taylor, A.E. Platone. L'uomo e l'opera. Firenze: La Nuova Italia, 1987 [1927]: Se intendiamo dire che l'idea del bene è un altro nome per indicare ciò che Platone intende con Dio, la risposta alla domanda sarà negativa; ma se la domanda significa: il Dio di cui si parla nella Reppublica è lo stesso Dio di cui parlano i filosofi cristiani? La risposta deve
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
caracter tehnic, adică reglementau procesele tehnologice astfel încât riscul ecologic să fie minimizat prin îmbunătățirea unei tehnologii sau introducerea în fluxul tehnologic a unor etape specifice de neutralizare a factorilor nocivi sau eliminat prin interzicerea unor tehnologii sau substanțe. Se stabilesc nome de fabricație, manipulare, transport și depozitare pentru diverse substanțe și reziduuri periculoase. Cazul Seveso, care a dat naștere unei directive europene, este un bun exemplu. O a doua atitudine în interiorul primei poziții teoretice ține de adoptarea unui comportament activ de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
letto / della giovane Aurora, e del notturno / occulto sonno del maggior pianeta? (vv. 91-96) Bruto Minore: A me dintorno / le penne îl bruno augello avido roți; / prema la fera, e îl nembo / tratti l'ignota spoglia; / e l'aura îl nome e la memoria accoglia. (vv. 116-120) Alla primavera o delle favole antiche: Ella per grotte, / per nudi scogli e desolati alberghi, / le non ignote ambasce e l'alte e rotte / nostre querele al curvo / etra insegnava.. (vv. 65-69) Inno ai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
morte chitarre: Certo è autunno: nel vento a brani / le morte chitarre sollevano le corde / șu la bocca nera e una mano agită le dita / di fuoco. Nemica della morte: Hai svolto un gesto nel buio, hai scritto / îl tuo nome nell'aria o quel no a tutto / ciò che brulica e qui e di là dal vento. Che lungă notte: Îl vento, a corde, dagli Iblei dai coni / delle Madonie strappa inni e lamenti / șu timpani di grotte antiche come
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și dipinge la codarda gente, / gode îl fanciullo Amore / accompagnar sovente; (vv. 1-14) Fin la negletta plebe, / l'uom della villa, ignaro / d'ogni virtù che da saper derivă, / fin la donzella timidetta e schiva, / che già di morte al nome / sentì rizzar le chiome, / osa alla tomba, alle funeree bende / fermar lo sguardo di costanza pieno, / osa ferro e veleno / meditar lungamente, / e nell'indotta mente / la gentilezza del morir comprende. / Tanto alla morte înclină / d'amor la disciplina. Anco
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
347-360. 118 Începuturile colaborării dintre Quasimodo și redactorii de la 'Circoli', printre care se numără Angelo Barile care a manifestat o vie admirație pentru opera sicilianului sunt amintite în epistolarul Montale Quasimodo; cel dintâi îi scria prietenului: Vai da Barile a nome mio. Ți accoglierà a braccia aperte. Astfel va fi primit Quasimodo la 'Circoli'. La rândul său, Angelo Barile îi răspundea lui Quasimodo în 27 martie 1931: Mi faccio una gioia di conoscerLa e di discorrere con Lei della cosa che
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Di quella aridità, proprio, che più tardi qualche critico avrebbe trovata intenzionale, volontaria; quasi che sia possibile "contemplare" ancoră nel momento della intuizione artistică senza cădere nel dettato o nell'eloquenza. Entrai, dunque, alle "Giubbe rosse" verso seră con un nome che doveva sembrare ai più, per certo tempo, la finzione generosa di qualcuno del clan solariano în vena di riaprire una stagione letteraria che già s'indovinava fermă e circoscritta. Naturalmente, invece di parlare, ascoltai, e c'erano intorno a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
col treno della notte, lasciai a Firenze due o tre liriche, senza più speranza. La mia attesa durò fino al marzo dell'anno successivo; fino al giorno, cioè, în cui sulla copertina (colore giallo pallido) di 'Solăria' lessi îl mio nome nei grossi caratteri del sommario. Gioia di un'ora, mă autentică, la sola, Eugenio Montale, op. cît., p. XV. 157 Montale mărturisește: Vedevo în Quasimodo îl cognato di Vittorini, se non fosse stato così, tutto sarebbe stato diverso. Diverso nel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sereno nella carne; îl mostruoso profumo del nulla. Tieniti vicino a me, Giorgio, în questi giorni în cui l'ora sembra impietrirsi per îl mio maggiore tormento, Totò; A mezza voce, come davanti al Mistero, Totò. (Due croci sul mio nome)( ț o ț ò) idem, pp. 92-93. 212 Pietro Mazzamuto, op. cît., p. 10. 213 Era scosso nei nervi e i suoi occhi con poca luce rivelavano la condizione del depresso șu tutta la linea. Curzia Ferrari îl numește pe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Milano îi cerea ajutor protectorului Silvio Novaro: Eccellenza, ho presentato îl mio libro all'Accademia per i premi di incoraggiamento. Caso mai le segnalazioni della critică e una più umană compensione da parte dei suoi illustri Colleghi portasse îl mio nome sul "polo positivo", la prego veramente di usare tutto îl suo affetto per ottenermi una somma che fosse veramente di sollievo alla mia miseria umiliante e vile, scrisoare din 23 noiembrie 1936, Salvatore Quasimodo, 1999, op. cît., p. 137. 242
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Zibaldone, 2055-2056). 271 Una stanchezza s'abbandona / în me, (Nell'antica luce delle maree); Batteva l'ora șu estrema / riva d'Europa, insistențe (În una città lontana); Îl suono non ha eco, prende un cerchio / trasparente, mi ricorda îl mio nome (Îl silenzio non m'inganna). 272 Mă a me doleva ultimo sorriso // di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 273 Interminati / spazi, sovrumani / silenzi, quello / infinito silenzio (L'infinito); antiche / nubi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mă anche chi è rimasto solo dopo. Oră șu questo punto noi riconosciamo la parte intatta della sua eredità. Carlo Bo, op. cît., p. 9. 373 Idem, p.15. 374 E quel gettarmi alla terra / quel gridare în alto îl nome del silenzio (Mai ți vinse notte così chiara); E qui per terra / mi getto e grido e fremo. (La seră del dì di festa). 375 Se Quasimodo pare condannato a qualcosa, è appunto a non poter barare con se stesso
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
m'ispiri o nascondendo îl viso, / fuor se nel sonno îl core / ombra diva mi scuoti, / o ne' câmpi ove splendea / più vago îl giorno e di natură îl riso; forse tu l'innocente / secol beasti che dall'oro ha nome, / or leve intra la gente / anima voli? (Alla sua donna). 404 Rivendicazione del diritto di coltivare l'inganno; risarcire entro la propria immaginazione i guasti prodotti dalla cognizione del vero, Luigi Blasucci, 1996, op. cît., p. 66. 405 Fantasma offerto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]