260 matches
-
să-l sprijine în realizarea obiectivelor sale. La întrunirea de la Lisabona din februarie 1952 Consiliul Nord-Atlantic a salutat intrarea Greciei și a Turciei în N.A.T.O. dar importanța acestei reuniuni a constat în reorganizarea din temelii a organismelor civile. Consiliul Nord-Atlantic a devenit un organism permanent cu sediul la Paris în care fiecare guvern a numit un reprezentant permanent, însoțit de o delegație națională de consilieri și experți. Consiliul permanent era condus de un secretar general al N.A.T.O. Acesta era
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
acesteia în așa fel încât să poată rămâne în cadrul Alianței, dar U.R.S.S. a respins un astfel de punct de vedere. În decembrie 1955, Consiliul N.A.T.O. a declarat că eșecul conferinței de la Geneva nu a modificat hotărârea puterilor nord-atlantice de a obține reunificarea Germaniei, în condiții de libertate. Într-adevăr, hotărârea a rămas nestrămutată, și peste 35 de ani de la ea s-a împlinit. * * * Istoria N.A.T.O. de până în 1989 se confundă în bună măsură cu istoria războiului rece
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
vânturilor simbolizează direcția comună spre pace pe care o urmează țările membre ale Alianței Atlantice. Scopul esențial al N.A.T.O. este acela de „a asigura libertatea și securitatea tuturor membrilor săi prin mijloace politice și militare, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic și cu principiile Cartei Națiunilor Unite”. Principiul fundamental care stă la baza Alianței este un angajament comun față de cooperarea mutuală între statele membre, axat pe indivizibilitatea securității acestora. Solidaritatea și coeziunea în cadrul Alianței susțin faptul că nici o țară membră nu
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
cazul apariției unor amenințări asupra securității sale. Fără a priva statele membre de drepturile și obligațiile de a-și asuma responsabilitățile suverane în domeniul apărării, Alianța le ajută să-și atingă obiectivele de securitate națională în urma unui efort colectiv, Tratatul Nord-Atlantic fiind baza legală și contractuală a Alianței, iar Carta O.N.U. cadrul în care operează Alianța. Organizația Tratatului Nord-Atlantic este o organizație interguvernamentală în cadrul căreia țările membre își păstrează neatinse suveranitatea și independența. Organizația asigură forumul în care au
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
responsabilitățile suverane în domeniul apărării, Alianța le ajută să-și atingă obiectivele de securitate națională în urma unui efort colectiv, Tratatul Nord-Atlantic fiind baza legală și contractuală a Alianței, iar Carta O.N.U. cadrul în care operează Alianța. Organizația Tratatului Nord-Atlantic este o organizație interguvernamentală în cadrul căreia țările membre își păstrează neatinse suveranitatea și independența. Organizația asigură forumul în care au loc consultări în orice probleme și în care țările membre iau decizii în probleme politice sau militare care le pot
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
instituind o simbolică patrulă aeriană a N.A.T.O. deasupra a două dintre țările abia admise, Letonia și Estonia, care nu au propria flotă aeriană militară. 2. N.A.T.O. urează bun venit României În momentul când România se alătură Organizației Tratatului Nord-Atlantic, doresc să adresez tuturor cetățenilor și liderilor ei politici cordiale felicitări și le urez un călduros bun venit. Intrarea României în N.A.T.O. dă dreptate acelora care, de ani de zile, au văzut în aderarea la Alianță și în relațiile
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
precum și tendințele de deteriorare ale Statelor Unite. Acea tendință către declin și dezorganizare a Occidentului a fost evidentă în cruciada ideologică a administrației Reagan împotriva „imperiului răului” al comunismului sovietic, adesea fără a lua în considerare protejarea unității deja slăbitei comunități nord-atlantice. Ceea ce a secătuit forța morală a Statelor Unite nu a fost contradicția dintre interesul național și interesul de clasă (cum s-a întâmplat în Europa), ci reducerea aspectelor politice complexe la simpla juxtapunere morală cu comunismul și, totodată, obtuzitatea morală demonstrată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe baza acordurilor negociate între ei. Prin obiectivele sale comprehensive și tehnicile folosite pentru a le atinge, NATO depășește într-adevăr limitele unei alianțe tradiționale și se îndreaptă către un tip nou de organizație funcțională. NATO este condusă de Consiliul Nord-Atlantic, compus din reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru. Consiliul este organismul suprem de guvernare al NATO; el stabilește agende pentru fiecare membru al său, condițiile bugetare, calitatea și cantitatea contribuțiilor militare și altele asemenea. Consiliul este sprijinit de un personal
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este condusă de Comitetul Militar, compus din șefii de stat-major ai națiunilor membre. El oferă consiliului sfaturi în probleme militare, plănuiește operațiuni militare în vederea apărării comune și este asistat de Statul-Major Militar Internațional. Este responsabil de strategia generală de apărare nord-atlantică și oferă îndrumare militară și instrucțiuni diferitelor comandamente NATO. Dintre acestea, Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) este cel mai important. El dirijează forțele integrate din vestul Europei. De asemenea, SHAPE este o adevărată instituție internațională, fiind constituită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru pace și prosperitate. Comunitatea Europeană (C.E.E.), indeplinindu-și rolul său important în dezvoltarea politică și economică a Europei, se îndreaptă spre o uniune și a decis să-și lărgească componentă. Ea se implică îndeaproape în activitățile C.S.C.E. Organizația Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O.), una din legăturile transatlantice esențiale, a adoptat un nou concept strategic și și-a întărit rolul, ca un element integral al securității în Europa. Prin constituirea Consiliului Nord-Atlantic de Cooperare (N.A.C.C.), s-au stabilit relații de
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
componentă. Ea se implică îndeaproape în activitățile C.S.C.E. Organizația Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O.), una din legăturile transatlantice esențiale, a adoptat un nou concept strategic și și-a întărit rolul, ca un element integral al securității în Europa. Prin constituirea Consiliului Nord-Atlantic de Cooperare (N.A.C.C.), s-au stabilit relații de cooperare cu noii parteneri, în armonie cu scopurile C.S.C.E. De asemenea, a oferit sprijin practic activității C.S.C.E. Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.) este o parte integrantă a dezvoltării Uniunii Europene
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
cu eficientă maximă a programelor comunitare de asistență și colaborare; - obținerea unui acces mai larg, în condiții echitabile, la sursele de finanțare și investiții; - ameliorarea regimului de liberă circulație în spațiul comunitar a cetățenilor români. 1.1.2. Organizația Tratatului Nord-Atlantic Relansarea demersurilor, după startul luat de România, în direcția afirmării sale drept candidat credibil în cadrul procesului de extindere a NATO prin: - punerea în valoare, prin argumente concrete, a poziției geostrategice a României; - menținerea sprijinului popular pentru opțiunea de integrare în
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
în misiune, așa cum a fost cazul prelungirii valabilității Tratatului de la Varșovia cu 2o de ani (oferindu-se în anul 1988 o perioadă de 5 ani). România a propus în numeroase rânduri dizolvarea Tratatului de la Varșovia simultan cu dizolvarea Organizației Pactului Nord-Atlantic sau, ca un prim pas, lichidarea organizațiilor lor militare. În documentele elaborate la reuniunile Tratatului de la Varșovia, pozițiile României erau reflectate în proporție de 89-90% din acestea. Cu prilejul unei întâlniri la Budapesta pentru o reuniune a Tratatului de la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de Nord vor fi considerate ca incluzând, de asemenea, teritoriile care sunt precizate în paragraful 1 din prezentul articol. Articolul 4 În scopul aplicării prezentului protocol statelor partenere, prevederile Protocolului de la Paris care dispun ca diferendele vor fi supuse Consiliului Nord-Atlantic vor fi interpretate în sensul că părțile în cauza sa negocieze între ele, fără a recurge la orice alta jurisdicție din afară. Articolul 5 1. Prezentul protocol va fi deschis spre semnare oricărui stat care este semnatar al PfP SOFA
PROTOCOL ADIŢIONAL SUPLIMENTAR*) din 19 decembrie 1997 la Acordul dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forţelor lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126783_a_128112]
-
de Nord vor fi considerate ca incluzând, de asemenea, teritoriile care sunt precizate în paragraful 1 din prezentul articol. Articolul 4 În scopul aplicării prezentului protocol statelor partenere, prevederile Protocolului de la Paris care dispun ca diferendele vor fi supuse Consiliului Nord-Atlantic vor fi interpretate în sensul că părțile în cauza sa negocieze între ele, fără a recurge la orice alta jurisdicție din afară. Articolul 5 1. Prezentul protocol va fi deschis spre semnare oricărui stat care este semnatar al PfP SOFA
ORDONANTA nr. 12 din 27 ianuarie 2000 pentru ratificarea Protocolului adiţional suplimentar la Acordul dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forţelor lor, adoptat la Bruxelles la 19 decembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126782_a_128111]
-
majore și a priorităților definite în programele anterioare de guvernare. Prioritățile de politică externă ale etapei următoare sunt: - parcurgerea cu succes a proceselor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană; - pregătirea momentului invitării României de a face parte din Organizația Tratatului Nord-Atlantic; - pregătirea preluării președenției Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa de către România; - crearea condițiilor de compatibilitate avantajoasă pentru România cu marile procese integratoare și de globalizare din lume; - executarea politicii externe articulata cu realitatea ce priveste direct cetățenii României: regimul
HOTĂRÂRE nr. 57 din 21 decembrie 1999 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
strategie a Comisiei Europene privind continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, Guvernul va urmări recuperarea decalajului care separă România de statele candidate care au început negocierile de aderare în anul 1998. Obiectivele specifice sunt precizate în anexa. Organizația Tratatului Nord-Atlantic Continuarea acțiunilor și demersurilor în vederea confirmării României drept un candidat important și credibil pentru următoarea lărgire a NATO, prin: - amplificarea dialogului politic și a contactelor pe linie militară, pe plan bilateral și multilateral, pentru sporirea contribuției României la dezvoltarea conceptuală
HOTĂRÂRE nr. 57 din 21 decembrie 1999 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
a fi membre ale Alianțelor Nord-Atlantice. Se vor intensifica cooperarea în cadrul Parteneriatului pentru Pace și participarea României la acțiunile umanitare și de menținere a păcii. În cel mai scurt timp, vor fi asigurate gradul necesar de interoperabilitate cu structurile militare nord-atlantice și compatibilitatea cu armatele statelor membre ale NATO. B. Integrarea în Uniunea Europeană Politică de integrare europeană va evolua pe baza Acordului de Asociere a României la Uniunea Europeană. Guvernul va grăbi procesul de restructurare și de aderare, conform marilor sale opțiuni
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
din cauze cum ar fi: ... - modernizarea produselor și a tehnologiilor; - scoaterea din folosință și înlocuirea unor utilaje și instalații ca urmare a îndeplinirii duratei normate de utilizare; - renunțarea la unele produse pentru înzestrare, asimilarea unora noi sau trecerea la standardele nord-atlantice; - realizarea unor cooperări internaționale; - modernizarea capacităților, restrîngerea sau dezvoltarea lor, ca urmare a procesului de restructurare; - modificarea necesarului de înzestrare anual, pe timp de pace sau în caz de mobilizare. În toate aceste cazuri, cu excepția celor reglementate legal, documentația aferentă
HOTĂRÎRE Nr. 209 din 28 martie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind instituirea şi evidenta inventarului general al patrimoniului sectorului producţiei de apărare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114907_a_116236]
-
23 martie 2001 Articolul 1 În prezentul protocol expresiile următoare reprezintă: a) Acordul MPFSEE - Acordul cu privire la Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998; ... b) PfP SOFA - Acordul dintre statele părți la Tratatul Nord-Atlantic și celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Bruxelles la 19 iunie 1995; ... c) Comandamentul SEEBRIG - Comandamentul Forței, astfel cum este acesta definit în art. VII din Acordul MPFSEE și în anexa C la
AL TREILEA PROTOCOL ADIŢIONAL din 21 iunie 2000 la Acordul cu privire la Forta Multinationala de Pace din Europa de Sud-Est*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133467_a_134796]
-
unei terțe părți fără consimțământul inițiatorului. Articolul 2 (i) Guvernul României își asumă angajamentul că toate persoanele cu cetățenie română, care în deplinirea sarcinilor lor oficiale necesită sau pot avea acces la informații ori materiale în cadrul programelor Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (CCNA) sau Parteneriatului pentru Pace (PpP), să fie verificate corespunzător înainte de a li se acordă acces la astfel de informații și materiale. (îi) Procedurile privind verificările de securitate trebuie concepute astfel încât să determine, luând în considerare loialitatea și încrederea care
ACORD DE SECURITATE din 8 iulie 1994 între Guvernul României şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138613_a_139942]
-
se poate acorda, ca o persoană să poată avea acces la informații clasificate fără riscuri pentru securitatea acestor informații. Articolul 3 Oficiul de Securitate NATO, sub conducerea și în numele secretarului general și al președintelui Comitetului Militar NATO, acționând în numele Consiliului Nord-Atlantic și al Comitetului Militar NATO și sub autoritatea acestora, este răspunzător pentru aranjamentele de securitate în ceea ce privește protecția schimbului de informații clasificate în cadrul cooperării CCNA/PpP. Articolul 4 Guvernul României va informa Oficiul de Securitate NATO cu privire la autoritatea de securitate cu
ACORD DE SECURITATE din 8 iulie 1994 între Guvernul României şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138613_a_139942]
-
și directorul Direcției de analiză politico-militară și relații internaționale din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Secretariatul permanent are următoarele atribuții principale: a) pregătirea documentelor pentru desfășurarea dialogului individualizat România - NATO; ... b) urmărirea desfășurării activităților care au loc pe linia Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic și Parteneriatului pentru Pace; ... c) întocmirea de informări periodice cu privire la stadiul pregătirii României pentru aderarea la NATO; ... d) sprijinirea activităților curente. ... PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu Ministrul apărării naționale, Gheorghe Tinca
HOTĂRÎRE Nr. 807 din 18 septembrie 1996 privind înfiinţarea Comitetului Interministerial pentru integrarea României în NATO. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115917_a_117246]
-
la intențiile expansioniste către estul Europei, cu una dintre principalele amenințări la adresa securității Federației Ruse. La primul punct al paragrafului 8, printre Principalele amenințări externe de război, în document sunt enumerate: dorința de a conferi potențialului militar al Organizației Tratatului Nord-Atlantic sarcini globale realizate prin încălcarea dreptului internațional și de a apropia infrastructurile militare ale statelor membre NATO de granițele Federației Ruse, inclusiv prin extinderea blocului. În același paragraf, noua doctrină militară arată faptul că securitatea rusă este amenințată și de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
opoziției statele non-nucleare, care percep aceste arme ca fiind garanția finală a descurajării extinse, rațiune reflectată în MC400, aprobat în decembrie 1991, documentul de bază al strategiei militare de punere în aplicare a Conceptului Strategic din 1991206. La reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, la 3 iunie 1996, NATO a aprobat o versiune revizuită a acestei strategii militare, MC400/1, care nu menționează revocarea politicii NATO de primă utilizare a armelor nucleare, descrise ca având un rol esențial stabilizator în Europa, dar specifică faptul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]