249 matches
-
sale legitimante, pentru a legitima la rândul lor atacul la "tabernacol", adică la elementele constitutive ale acestui scenariu de legitimare. Din acest punct de vedere, Gert Biesta de exemplu, critică teoretizarea unei naturi umane și identificarea acesteia cu rațiunea, datorită normativității pe care o impune: "problema umanismului este că a afirmat o normă a umanității, o normă a ceea ce înseamnă să fii uman și făcând acest lucru, îi exclude pe aceia care nu trăiesc sau nu sunt capabili să trăiască în conformitate cu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
tot mai numeroase dedicate hranei sănătoase/nesănătoase au adus în prim-plan un mod de viață care permite colateral descărcarea agresivității prin exercițiile epuizante în care fiecare se află în luptă doar cu el însuși. Referindu-se la diferența dintre normativitatea pe care "sănătatea" o cuprinde și volatilitatea lui "a fi în formă" Zygmunt Bauman nota: "Sănătatea, [...] trasează și păzește granița dintre "normă" și "anormal". "Sănătatea" este o stare potrivită și dorită a trupului și spiritului uman o stare care (cel
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acestea fiind chemate pentru a justifica în ochii consumatorului noile produse. John Evans a argumentat că "procesele de simplificare și standardizare, cum sunt unitățile de măsurare a suprafețelor, legile proprietății, mărimea hainelor și a pantofilor etc., sunt fie produse ale normativității statului, fie exprimă nevoile capitaliste pentru stabilitate și regularitate"179. Circulația bunurilor și introducerea lor pe noi piețe de desfacere internaționale vor facilita deplasarea valorilor împărtășite de către indivizi, în calitatea lor nouă de producători sau consumatori. George Ritzer susținea că
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
valorificându-i experiența 5. 5. Învățătorul promovează învățarea reflexivă și autonomă pentru fiecare elev.” (L. Glügé, 2002, p. 83) În realizarea demersului didactic, învățătorul conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitate educațională. Durkeim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune. În același timp, coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
web / 101 PARTEA A DOUA Fenomenologie / 105 Capitolul 3 Procese, funcții și organizare / 107 1. Două mecanisme esențiale / 107 1.1. Obiectivarea / 107 1.2. Ancorarea / 112 2. Numeroase utilizări / 115 2.1. Construcția referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor / 117 3. Relații interne / 123 3.1. Sisteme centrale și periferice / 123 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și prioritare / 131 Capitolul 4 Abordarea conținuturilor / 137 1. Verbalizări / 137 1.1. Mișcarea conversațiilor / 137
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acordă un statut privilegiat noțiunii de RS în studiul fazelor de dezvoltare, dar și al derivatelor de comportament în colectiv, de la inter-identificarea între membrii grupurilor de diagnostic la formele culturale democratice și independente, surse de practici mai adecvate. 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor 2.2.1. Putere prescriptivă Această funcție evocă esența unei reprezentări, deoarece presupune o relativă determinare a conduitelor prin formele cognitive sau simbolice. Dar această putere nu se limitează la o astfel de schemă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
J.-C. Abric, Pratiques sociale et représentations, Paris, PUF, 1994 Elementele nucleului central sînt definite de două atribute. În primul rînd, pot avea o utilitate practică (referință funcțională pentru acțiune). În al doilea rînd, se caracterizează printr-o dimensiune prescriptivă (normativitate), prin chiar legăturile lor cu afectivitatea, ideologia, stereotipurile și credințele grupului în care sînt active. Dacă am schematiza structura unei reprezentări, iată cum am putea-o descrie: În această imagine, remarcăm existența unor granițe în linii punctate. Într-adevăr, nu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
științifică. Nu în ultimul rând, îmi exprim recunoștința față de sociologul Alina Macovei, cel mai aspru și vehement critic al lucrării de față. Fără observațiile sale excelent documentate, obiective și uneori "deranjant" de pertinente, poate că această lucrare cu pretenții de normativitate științifică ar fi devenit o lăudabilă operă a prozei literare postmoderne! Cuvânt înainte Lucrarea de față reprezintă o contribuție originală și semnificativă la cunoașterea teoretică și metodologică a procesului schimbării sociale în general și a proceselor sociale specifice modernității târzii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
comunitare virtuale, la fel ca în RL, dar și datorii stipulate prin regulamentul de mai sus. Dacă SL este o replicare a spațiului social real în mediul virtual, atunci putem vorbi despre o ordine socială în mediul virtual caracterizat prin normativitate. Încălcarea regulamentului de participare la SL conduce automat la excluderea din structurile acestui mediu social. Rezultă că SL este structurat printr-o nouă formă de menținere a ordinii: blocarea participării informaționale și, implicit, a celei sociale. Mai exact, orice actor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să trăim într-o lume în care masacrele, torturile, atentatele teroriste, migrația în masă au devenit experiențe cotidiene, pe care aproape că nu le mai remarcăm, dar aspectul tragic mai mare este cel al declinului unor instituții, fapt care slăbește normativitatea în societățile pluraliste. Nu toți oamenii, grupurile, societățile se obosesc să se recunoască reciproc, conflictele rămân la ordinea zilei... Este reală ascensiunea "societății indivizilor" și nu trebuie subestimate câștigurile acesteia (democrația, libertatea, autonomia față de diverse apartenențe sociale), dar nu ar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ori experiențele femeilor sunt forțate să ia aceeași culoare, să se plieze pe aceleași roluri stabilite de societate și de forțele care o formează. Nu am vrut să perpetuez aceeași practică în acest volum, a cărui intenție este exact opusul normativității autoritariste. Între toate aceste texte stă un interviu, unul dintre cele mai intense și mai solicitante pe care le-am făcut vreodată. Este un interviu cu poeta Angela Marinescu, pentru care scrisul, mai ales pe o temă venită din exterior
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
o parte din spațiul public. Astfel, paginile 23 sunt intitulate Actual, pagina 4 Politic, pagina 5 Politică externă, pagina 6 Emigrant, pagina 7 Social, pagina 8 Știință, pagina 9 Sănătate. Rigorismul distincției între public și privat vizează mai mult o normativitate a ceea ce ar trebui să fie jurnalismul și nu o descriere a ceea ce este. Bineînțeles, spațiul public este prezentat în discursul jurnalistic, însă temele prezentate nu se reduc la acest domeniu sobru, ci cuprind și acele evenimente considerate atractive și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
măcar par mai puțin împovărătoare? Considerăm că răspunsul stă în gradul de libertate relativă pe care și-l asumă indivizii ce alcătuiesc populația fiecărei țări. Altfel spus, ceea ce trebuie analizat în cât mai multe nuanțe este raportul dintre libertate și normativitate. Raportarea la norme reprezintă un element esențial din perspectiva agregării eforturilor sociale. Să ne imaginăm o situație simplă. Coincidența face ca în două orașe cu populație numeric apropiată, unul din Germania și celălalt din România, consiliile locale să ia decizia
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
analiza în textul acesta și aspecte care țin direct de socializare și, mai ales, vom analiza consecințele unei socializări deficitare asupra capacității de acțiune colectivă. Dar înainte de asta este necesar să conturăm câteva aspecte esențiale ale raportului dintre libertate și normativitate, din perspectiva aceluiași reper crucial care este coeziunea socială. 1.3. Libertate/normativitate în momentul nașterii, aria libertății fiecăruia dintre noi este maximă. Este libertatea din starea de natură. Ea nu este știrbită de nimic în sine. Singurele sale limite
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ales, vom analiza consecințele unei socializări deficitare asupra capacității de acțiune colectivă. Dar înainte de asta este necesar să conturăm câteva aspecte esențiale ale raportului dintre libertate și normativitate, din perspectiva aceluiași reper crucial care este coeziunea socială. 1.3. Libertate/normativitate în momentul nașterii, aria libertății fiecăruia dintre noi este maximă. Este libertatea din starea de natură. Ea nu este știrbită de nimic în sine. Singurele sale limite sunt date de bagajul genetic. De exemplu, nu putem zbura prin mijloace proprii
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o relaxare? Sigur că nu există un cântar sau alt instrument de măsură. Dar la nivel macrosocial o putem deduce prin raportare la gradul de coeziune socială. Nimeni nu poate acționa direct și rapid pentru influențarea raportului dintre libertate și normativitate, rămânând totodată în context democratic. Totul se raportează la societăți clar identificate la un moment istoric bine delimitat. Capacitatea unei societăți de a face față mai bine sau mai puțin bine provocărilor unei anumite epoci ne arată gradul de coeziune
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
perspectivă euristică, nicidecum la nivel acțional direct. Ea reclamă cunoaștere și acțiuni care să îi sprijine propriile direcții de evoluție, nu să i le nege în numele unor finalități exterioare. În Figura 1 încercăm să surprindem dinamica raportului dintre libertate și normativitate. Putem să ne imaginăm pentru fiecare perioadă istorică un raport optim între acestea. Cu cât raportul real se apropie de cel optim, cu atât mai rapid și mai eficient va reuși populația unei țări să își atingă scopurile comune. Cu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
atât mai redusă va fi coeziunea socială, iar atingerea țelurilor publice va fi cu atât mai dificilă. Este însă important de analizat, în fiecare caz în parte, dacă îndepărtarea de optim se petrece în dauna libertății sau în cea a normativității. Să luăm de exemplu cazul României postbelice. înainte de 1990, îndepărtarea de optim s-a făcut în dauna libertății. Ca orice regim totalitar, comunismul se putea menține doar prin restrângerea libertății cetățenilor. Norme sau doar practici fără noimă, dacă le raportăm
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pentru a descuraja orice formă de manifestare care ar fi putut genera neplăceri celor de la putere. Resortul astfel tensionat artificial a fost eliberat în decembrie 1989, iar după aceea am asistat firesc la o translare a raportului dintre libertate și normativitate tot îndepărtat de optim, dar de această dată în dauna normativității. Și asta nu pentru că procesul de legiferare ar fi suferit o sincopă. Dimpotrivă, am asistat și încă asistăm la ceea ce unii numesc „hemoragie legislativă”. O adevărată incontinență normativă caracterizată
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
genera neplăceri celor de la putere. Resortul astfel tensionat artificial a fost eliberat în decembrie 1989, iar după aceea am asistat firesc la o translare a raportului dintre libertate și normativitate tot îndepărtat de optim, dar de această dată în dauna normativității. Și asta nu pentru că procesul de legiferare ar fi suferit o sincopă. Dimpotrivă, am asistat și încă asistăm la ceea ce unii numesc „hemoragie legislativă”. O adevărată incontinență normativă caracterizată de aprobarea în Parlament a unui număr deosebit de mare de legi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fi suferit o sincopă. Dimpotrivă, am asistat și încă asistăm la ceea ce unii numesc „hemoragie legislativă”. O adevărată incontinență normativă caracterizată de aprobarea în Parlament a unui număr deosebit de mare de legi. Este unul dintre semnele neputinței statale. Raportul libertate/normativitate nu este afectat de existența acestei multitudini extreme de acte normative. Asta deoarece numai acele norme care produc efectele scontate influențează acel raport. Cele mai multe dintre acele legi însă nu sunt aplicabile și, cel mai important, nu sunt respectate. În perioada
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
efectele scontate influențează acel raport. Cele mai multe dintre acele legi însă nu sunt aplicabile și, cel mai important, nu sunt respectate. În perioada Renașterii, eșafodajul normativ al societăților occidentale risca să se năruiască odată cu slăbirea principalului pilon al său, și anume normativitatea de extracție religioasă. Nu era nevoie de răspuns la întrebarea „Există Dumnezeu?”. Simpla ei rostire a clătinat din temelii ordinea anterioară. Recursul la normativitatea de tip juridic, rațională și logic coerentă a părut răspunsul perfect pentru instituirea unei noi ordini
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
normativ al societăților occidentale risca să se năruiască odată cu slăbirea principalului pilon al său, și anume normativitatea de extracție religioasă. Nu era nevoie de răspuns la întrebarea „Există Dumnezeu?”. Simpla ei rostire a clătinat din temelii ordinea anterioară. Recursul la normativitatea de tip juridic, rațională și logic coerentă a părut răspunsul perfect pentru instituirea unei noi ordini. Dar normele juridice sunt eficiente cu o singură condiție majoră, chiar dacă pare tautologică: ele trebuie să fie respectate. Îndepărtarea de optim a raportului dintre
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
juridic, rațională și logic coerentă a părut răspunsul perfect pentru instituirea unei noi ordini. Dar normele juridice sunt eficiente cu o singură condiție majoră, chiar dacă pare tautologică: ele trebuie să fie respectate. Îndepărtarea de optim a raportului dintre libertate și normativitate în defavoarea libertății dă aparența unei eficiențe crescute pe termen mediu, însă este marcată de nesustenabilitate. încercarea de a mutila societatea pentru a o subsuma unui plan care îi ignoră natura nu poate avea succes. Foarte repede pe scara istoriei orice
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o subsuma unui plan care îi ignoră natura nu poate avea succes. Foarte repede pe scara istoriei orice asemenea sistem colapsează inevitabil, așa cum ne-a învățat Malthus în urmă cu mai bine de două secole. Deplasarea în raport cu optimul în dauna normativității are drept consecință majoră creșterea corespunzătoare a entropiei sociale. Fiecare individ își intensifică eforturile, consumă o mai mare cantitate de energie, dar în lipsa unui efort concertat rezultatele sunt firave și nesustenabile. Toate aceste forme de coeziune ne duc cu gândul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]