4,526 matches
-
un drum pietruit în câmpia bănățeană. Desigur, după pietruirea străzilor din Timișoara, marea problemă rămânea drumurile din afara orașului, care asigurau legăturile cu restul țării. La 1842, călătorul german I.G. Kohl găsea întru totul corespunzător realității ceea ce auzise despre drumurile bănățene - noroi fără fund între două șanțuri - „îndeosebi spre seară, când părăsești și ultima parte a «drumului făcut», ce pleacă din Timișoara; cu toate că vizitiul atent strigă încontinuu la caii obosiți ce se luptă eroic, căruța înaintează prin mâl cu viteza melcului. În
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
puterii cuvântului scris. Nu sunt puține aceste mărturii pierdute ale trecutului, a căror memorie o mai păstrează străzile, piețele sau parcurile urbei. Una dintre acestea putea fi întâlnită, până acum aproape o sută de ani, în Parcul Central. Baronul din noroi La jumătatea secolului al XIX-lea, pe locul copacilor și aleilor de astăzi nu se găsea decât un teren mlăștinos și insalubru, după ce fusese odinioară amplasamentul primului cimitir al orașului. Aici hotărăște generalul Antonio Scudier, comandantul militar al Timișoarei, să
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
frontului austro-ungar și a tulburărilor și mișcărilor de stradă ce i-au urmat. „Temesvári Hírlap“, apărut a doua zi, avea să consemneze distrugerea monumentului închinat lui Scu-dier, ce murise la Viena îndată după începerea războiului. „Statuia - scrie ziarul - zace în noroi, iar Excelența Sa tăvălit pe burtă. S-a dus pentru că azi nu mai sunt stăpâni în Ungaria generalii austrieci“. O dispariție motivată așadar de considerente politice, lui Scudier fiin-du-i reproșată atitudinea intransigentă față de ideea desprinderii statului maghiar de sub autoritatea imperială. Pe
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
în care el a încercat să se descarce de orice răspundere, ca și cum moartea jucătorului Ștefan Vrăbioru în timpul meciului dintre Rapid și Astra Ploiești ar fi fost afacerea salvării. * Pe un alt canal de televiziune mai puțin dornic să împroaște cu noroi sistemul social, ci mai atent să vadă ce s-a întîmplat, a reieșit că sistemul celălalt, cel a fotbalului, nu e în stare să rezolve o chestiune elementară atunci cînd e vorba de viață și de moarte, deoarece medicii care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
al relațiilor și al pilelor, într-o gașca la fel de funesta precum cea a iliescienilor. Mă îndoiesc profund că la viitoarele alegeri va mai există cineva care să-și pună soarta în mâinile pe cât de tremurătoare, pe atât de pătate de noroi ale țărăniștilor. Fuduli cât nu încape, resentimentari și cinici, liderii țărăniști îmi lasă impresia unei adunături de disperați: înainte de a se război cu problemele gravissime ale economiei, ei au de luptat cu moartea care le dă târcoale! Sigur că, în
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
Caraion, reprodusa de noi, vine că o consecință a destule gesturi și cuvinte ale acestuia din urmă care dovedesc că a "uitat" cît sprijin moral și material îi oferise prietenul său din Franța și că l-a împroșcat cu toate noroaiele de care pamfletarul din el era plin pînă la buza. De autenticitatea documentelor comunicate nouă de dl Pelin nu se îndoiește decît d-na Sipos. "Acestea nu sînt dovezi", scrie d-sa. Dl Florescu (sub pseudonimul Aristarc) socotește și d-
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
toposului său originar): "Plouă într-un sat de munte uitat de lume,/ Copacii mai putrezi se rup,/ Prin ploaie trece o femeie bătrînă/ Cu hainele ude lipite de trup.// Nu mai știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o casă veche,/ A urcat treptele, a-nceput să dispară,/ Printr-o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară" (Pastel I
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
fimeie, batjocori el cuvintele, eu am lepră, am murit, am fugit de oameni: nu m-au pus ei pe fugă?". În imaginea animalului sacrificat, Aristotel le apare sătenilor din Sfânta Paraschiva, care îl găsesc, o întruchipare a monstruosului ("plin de noroi închegat, ars în carne vie") dar, în același timp, devine o emblemă a unui miracol, amintind scenariul cristic, un reper permanent: Ăsta a înviat din morți aici... Închinați-vă". Mai mult, acestei experiențe îi urmează, în cele din urmă, o
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
întoarcă de unde a plecat. Ofertele erau tentante, prin zăngănirea unor sume mari ca primă de reinstalare în spațiul carpatin. De unde se scoteau acei bani mulți nu a precizat nimeni. La sate, sărăcia este la ea casă. Pe ulițele pline de noroi, se târăsc bătrâni costelivi, ca niște umbre, proptiți în două ciomege. Din zori și până la asfințit se uită în zare, așteptând câte un nepot să le aducă o pâine tare, veche, sfoiegită, care le însângerează gingiile. Într-un târziu, vestea
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
încrîncenări, a unei durități ce le reduce gratuitatea plutitoare, vagul în care visul Neantului s-ar putea zbengui în voie. "Dicteului automat" i se adaugă, reflex, reacția obsedanta de criză a identității: "mi-am împrăștiat moartea pe drum/ cum lași noroiul de pe tălpi pe covorul din hol./ arăt că o vrabie care tocmai a înghițit un munte.// atunci se scurge în acum/ mîine cade în gura deschisă a lui azi.// iar cuvîntul acela obscen strălucește în mijlocul frazei/ că un lingou de
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
taină. Despre toate aceste taine s-a învrednicit să vorbească micul film mare Shakespeare în Love, campionul Oscarurilor la căderea cortinei peste secolul nostru, barbar, cum îl știm. Dantelăria scenaristica face să țîșnească din zgură concretului, din "mucegaiuri, bube și noroi" - replici scînteietoare, scene copleșitoare, umor și patetism care au învins Timpul. (Tom Stoppard e un specialist omologat la acest capitol, după experiență de acum cîțiva ani, numită Rosencrantz și Guildenstern sînt morți). O mențiune specială pentru Elisabetha lui Judy Dench
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
De fapt, ce anume se întîmplă? Să-l lăsăm pe cel în cauză să lămurească împrejurarea: "Cîteva luni mai tîrziu, spre sfîrșitul verii lui 1941, am revenit din rusia istovit și bolnav, după îndelungate luni petrecute în praful și în noroiul imenselor șesuri cuprinse între Nistru și Nipru. Uniformă îmi era uzata, decolorata de soare și de ploaie, pe de-a întregul impregnata de acel miros de miere și de sînge care este aroma războiului în Ucraina. M-am oprit la
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
să răsfoiești colecția "României Mari" pentru a face o socoteală cinstită: cine sunt adevărații șicanatori și hărțuitori? Cei care au decis - târziu, foarte târziu - să-i ceară socoteală insului fără scupule și fără Dumnezeu care i-a târât prin toate noroaiele, mințind cu nerușinare și inventând crime, spurcând fără discriminare femei inocențe și bărbați ireproșabili și care a coborât discursul la nivelul celui mai dezgustător rasism, sau chiar această emanație cosmarescă a ceea ce poporul român are mai respingător? Cât despre seria
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
românești. Am fost tentat, multă vreme, să dau vina pe "baronii presei" pentru predilecția maladiva acordată de ziare grotescului, respingătorului, bestialului și putregaiului. Într-adevăr, ca la un semnal, ziarele "naționale" și-au deschis paginile aproape exclusiv "bubelor, mucegaiului și noroiului" magistrului Arghezi. Orice e pervertit, bolnăvicios, dement și mincinos trezește interesul clocotitor al unei populații infantilizate, incapabilă, parcă, să sesizeze altceva decât impulsurile violente ale exteriorului. Nu țin minte că vreo dezbatere - nu teoretică: ar fi prea mult să cerem
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
adevăr și un poet de curte Tudor Arghezi, care nu se mulțumește să consimtă, dar care-și coboară adesea consimțămîntul în osana. Cine scormonește arhiva plecăciunilor scriitorilor noștri față de supușenia oficială, descoperă și un Tudor Arghezi gata oricînd să prefacă noroiul în mătase sau bubele în mătănii". Sub comunism, desigur că Arghezi n-a mai suflat o vorbă despre "voievodul culturii", căruia părea să-i poarte o devoțiune eternă, dar n-a ales nici tăcerea, scriind, între multe alte texte conjuncturale
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
episod al acestei rezistente, la care am fost martor, datorită unui concurs de împrejurări, vorbesc pe larg în altă parte). Dar asaltul barbar a continuat mai intens după aceea, impulsul de a o ponegri și de a o tîrî în noroi nu se potolește. Că se bănuie sub învelișul de fragilitate o inflexibilitate în convingeri și în conduită - asta nu dă un temei prigoanei care și-a ales că ținta, printr-un capriciu desuchiat al răului, persoana Anei Blandiana. Tocmai ea
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
de înavuțire. Lupta pentru privilegii, pentru avantaje și bani a atins cote aiuritoare. Reflexul acestora trădează, uneori, si infantilismul clasei politice: deși "tepuirile" băncilor și zborurile în străinătate nu le mai prea lasă timp să se abată pe la țară, prin noroaiele în care se zbate "electoratul" (lingușit doar în preajma alegerilor!), mai toți politicienii se lăfăie în jeep-uri ultraluxoase. Sigur că gropile, drumurile desfundate din București și din celelalte mari orașe ale țării fac praf suspensia oricărei mașini normale. Însă de
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
acum, în mașină trasă pe dreapta șoselei județene nepietruite, sub un copac bătrîn, o salcie scorburoasa, rătăcita pe acolo, ne uităm de jos la el, cum ședea pe bancheta microbuzului, întins cu mîinile pe piept, cu chelia lui mînjita de noroi, probabil de la căzătura. Șoferul, Viorel, un țigan mereu voios, îi ținea mortului la căpătîi o lanternă aprinsă, în loc de lumînare. Se dusese Z. Tot așteptăm să se trezească, să ne facă cu ochiul, să ne spună unul din bancurile lui. Nimic
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
să-mi pese?") sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu Artaud, putin cu Rimbaud?"). Poezia lui Ghergut atrage de la început că entertainment superior, prin acrobațiile intertextuale și umorul absurd. Recitita, ea dezvăluie o poetica profund baroca. Sub mască veselă, colorată, inteligență există spleen
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
românul! Dar să revin la drumuri. an zece ani, ănafara unor cârpeli mai mult sau mai putin reușite ale vechilor "artere" de pe vremea lui nea Pingelică, nu s-a făcut absolut nimic. Aceleași șosele nemarcate (sau cu marcajele acoperite de noroi), aceleași gropi vesele care te zdruncina că la un safari african, aceeași concepție meschina despre ideea de "șosea principala": chiar acolo unde s-au făcut renovări, drumurile au rămas la fel de strâmte că și gândirea Marelui Cârmaci, de parcă am fi fost
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
cu vameși confundabili cu borfașii care fojgăie printre gunoaiele neadunate cu săptămânile, cu un ăntuneric de să-l tăi cu briceagul, cu o șosea care, vreo cincizeci de kilometri, pare să ducă spre Kabul, si nu spre Arad, podidita de noroaie din octombrie până-n aprilie, si cu praf din mai an septembrie. Dacă asta e Europa politicienilor și intelectualilor noștri brusc ăndrăgostiti de Balcani, atunci mai bine fără!
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
și delicatese... o să merg prin piețe, o să discut cu oamenii și apoi gătesc ceva. Pe final, bag și muzică: Mambo Siria, lăutarii mici de la Cetate, piese din astea”, a spus Mircea Dinescu. Vrei să faci televiziune din bube, mucegaiuri și noroi? Povestea înființării postului, rostită de maestrul Dinescu, este extrem de savuroasă. ” Într-o zi, aud cioc, cioc, la ușă. Sunt Prigoană, ăla cu gunoiu. Inițial, am crezut că e într-adevăr omul care ridică gunoiul, m-am căutat să-i dau
Dinescu a vrut să-i dea bani pentru gunoi lui Prigoană şi s-a ales cu acţiuni Rosal. Câte emisiuni va avea la Realitatea, în noul sezon () [Corola-journal/Journalistic/24718_a_26043]
-
în instanță. De câte ori nu am mai auzit placa asta: îl dau în judecată! Nu va da nimeni pe nimeni pe mâna justiției. Totul este doar un circ ieftin și destul de prost interpretat. Cei doi oameni de televiziune se împroașcă cu noroi, audiențele cresc și le merge foarte bine așa. Uitați-vă la scandalul dintre Badea și Huidu. S-au porcit ei cât s-au porcit, dar când au mirosit că show-ul nu mai face audiență, au intrat în silenzio-stampa. Așa
Moartea baschetbalistului american eclipsează ţigăneala dintre Badea şi Radu Moraru () [Corola-journal/Journalistic/25001_a_26326]
-
simbolică a Diavolului! Toată viața a încercat să nu se mai gândească la această lume: „Tu ar trebui să cânți numai jazz... Și nimic altceva!Ar fi trebuit să rămâi în abstracția muzicii și să nu cobori pe pământ, în noroiul realității.” (p. 67) Majoritatea celorlalți se lasă desfigurați de ea în „mici gândaci oribili” kafkieni - până acum a scăpat, dar pericolul și presiunea sunt tot mai puternice... E greu să te sustragi legilor junglei inumane în care ești obligat să
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
meci, ca norocul și talentul Sharapovei mai trebuie și "oprite". Am auzit sute de miștouri la adresa "icniturilor" ei în momentul în care lovește mingea. Evident, cei care, după un scărpinat în cur pe canapea, aruncă în acea mare sportivă cu noroi sunt niște persoane care, din punct de vedere profesional, poate că nu reprezintă nici cât o Furnică față de un elefant comparativ cu statutul Sharapovei în meseria ei. Vrem să câștige "a noastră". Orice ar însemna asta.. Dar Sharapova a muncit
Bendeac, reacție dură pe tema Simona Halep. ”O scârboșenie vecină cu ticăloșia” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25152_a_26477]