223 matches
-
malformații congenitale labio-maxilopalatine, aspect de mare dificultate, aparent minor în deceniile trecute, astăzi în actualitate prin importanța comunicării în procesul de integrare psiho-socială. Autoarea, Margareta Tomescu, logoped doctor în Psihologie, motivează necesitatea acestei cercetări prin lipsa studiului rhinolaliei ca entitate nosologică în cadrul logopatiilor infantile, consecință a malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine cu efecte negative asupra fizionomiei și a formarii și dezvoltării vorbirii, care adâncesc și mai mult reactivitatea psihică și comportamentală. Studiul rhinolaliei nu poate fi decât interdisciplinar, așa cum reiese din abordarea autoarei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prima școală de logopedie pentru vorbirea rhinolalică, de nivel internațional”, cum frumos remarcă referentul principal al cărții. Prof. Psih. Logoped Veronica Bâlbâie MOTIVAȚIE În literatura mondială ca și în cea autohtonă s-a resimțit continuu lipsa studiului rhinolaliei ca entitate nosologică în cadrul logopatiilor infantile, explicată atât prin frecvența mai scăzută a fenomenului în general, cât și prin dificultățile pe care le ridică profilaxia și terapia ei, în special. Importanța elucidării problematicii ridicată de rhinolalie crește însă atunci când aceasta este generată de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fibros benign (dermatofibrom). Cazurile descrise în literatură sunt formațiuni interstițiale bilaterale fibroase și chistice manifestate prin dispnee, pneumotorax sau asimptomatice [79, 104]. Managementul terapeutic constă în urmărirea periodică și tratamentul eventualelor complicații [151]. CARCINOIDUL BRONȘIC Tumorile carcinoide reprezintă o entitate nosologică bine precizată în patologia aparatului respirator; carcinoidele fac parte din grupa tumorilor neuroendocrine. Tumorile carcinoide au evoluție lentă, dar capacitate de invazie locală și metastazare relativ mare, cu potențial malign variabil în funcție de diferențierea lor histologică (tipice sau atipice) și de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
CU PLASMOCITE. Toate aceste forme au aceeași tulburare celulară de bază și prezintă, ca și limfoamele maligne, numeroase forme de tranziție. Ele reprezintă, de fapt, etape din evoluția unui proces comun, și ca atare, au fost grupate într-un cadru nosologic unic. Mielomul multiplu este una din bolile sistemului limfoplasmocitar. Spectrul acestor boli este foarte larg și se întinde de la gamopatiile monoclonale, cu sau fără semne de boală și până la bolile limfoproliferatine cu producție anormală de proteine. Mielomul multiplu este a
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
reprezentările sociale asupra rolului școlii într-o societate sau comunitate, putem identifica următoarele perspective: perspectiva individuală pune accentul pe identificarea și evidențierea problemelor specifice de învățare ale fiecărei categorii de copii cu cerințe educaționale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice aparținând diagnosticului medical și psihopedagogic care activează la cadrele didactice, colegii de clasă, părinți sau alte persoane din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare între toți actorii actului educațional
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete sub aspect relațional, comportamental, intelectual sau educațional, conducând la reacții fie de hiperprotecție sau milă, fie de respingere, dispreț, marginalizare și izolare față de elevul cu diferite tipuri de deficiență sau cu dificultăți
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
actuală evoluția bolii psihice a cunoscut o expansiune particulară. Aceste două aspecte conțin parametrii, o explorare de sinteză a evoluției psihiatriei. La acestea se adaugă o necesară interpretare a aspectelor actuale ale psihiatriei, atât din punctul de vedere al conținutului nosologic, actual, cât și din acela al multiplelor determinări și intercondiționări anagajate În prezent de această disciplină. O simplă evaluare a raportului angajat Între evoluția antropologică și psihiatrie demonstrează amploarea și complexitatea dimensiunilor (de multiple categorii), angajată În acest proces. Subiectul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
popular (9, 10, 1). Relativ numeroasele referiri și observații privitoare la psihologia normală sau patologică, anteriore formării limbii române științifice, constituie o sursă documentară prețioasă. În sinteza lor aceste date demonstrează existența unui vocabular bogat, cu oarecare capacitate de diferențiere nosologică și cu pronunțată specificitate regională. Influențe lingvistice străine (neogreacă, rusă, germană, latină, italiană), asimilate, au particularizat acest vocabular, care ne transmite o imagine vie despre boala și bolnavul mintal. În cuprinzătoarea sa operă, Pompei Gh. Samarian a adunat texte și
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
descoperiri au fundamentat deja diagnosticul genotipic al ADPKD și fac posibile, într-un viitor apropiat, atât stoparea terapeutică a evoluției bolii spre IRC, cât și posibilitatea utilizării terapiei genice. Monografia, structurată în 13 capitole, abordează complet problematica subiectului, de la încadrare nosologică până la probleme etice și repere metodologice. Aș dori să subliniez doar două aspecte legate de realizarea acestei lucrări. în primul rând, abordarea multidisciplinară, fiecare capitol fiind realizat de specialiști cu experiență în domeniul respectiv, dublată de o bună cunoaștere a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în completarea acțiunilor practice și pentru optimizarea lor, considerăm necesară o preocupare constantă, multidisciplinară și multicentrică pentru studierea unor noi aspecte privind particularitățile epidemiologice, clinice și genetice ale ADPKD în România, precum și pentru optimizarea monitorizării, îngrijirii și tratamentului bolnavilor. 17îNCADRAREA NOSOLOGICĂ A ADPKD Clinica nefrologică din Iași nu reprezintă, evident, singurul centru din țară preocupat de studiul ADPKD. Din 1991, clinica are însă o preocupare constantă în această direcție. în scopul cunoașterii activității noastre și pentru inițierea unor studii multicentrice, considerăm
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
criteriile fixate de DSM sau ICD pentru atacurile de panică (Barlow, 1988), fie că par să se potrivească mai bine unor fobii specifice (i.e. claustrofobie, Friend și Andrews, 1990). Spre deosebire de DSM-IV, ICD-10 nu presupune prevalența atacurilor de panică în structura nosologică. Agorafobia este menționată în capitolul dedicat tulburărilor anxioase și este definită comportamental printr-o suită de fobii conexe care se întrepătrund deseori, legate de teama de a ieși din casă: teama de a intra în magazine, teama de mulțimi, de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au condus la ideea că, cel puțin în cazul unor forme mai ușoare, prognoza este pozitivă. În 1909, psihiatrii Paul Sérieux și Joseph Capgras, discipoli ai lui Magnan, în Les folies raisonnantes: le délire d'interprétation, deplâng lipsa unor criterii nosologice ferme pentru ceea ce ei numesc ,,deliruri sistematizate" (délires systématisées): "Multă vreme în Franța au fost grupate sub numele de "deliruri sistematizate" (délires systématisées), sub cel de "paranoia" (paranoïa) în străinătate, stările psihopatice - cronice, primitive sau secundare, cu sau fără slăbire
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
mai perfecționate, inclusiv microscopia electronică, nu au confirmat constatările lui Stockman, negăsind modificări de tip inflamator În zonele sensibile nodulare biopsiate, ceea ce punea sub semnul Întrebării corectitudinea denumirii de „fibrozită" pentru această suferință reumatică și chiar existența ei, ca entitate nosologică distinctă. În ultimii 10-15 ani, marile progrese realizate În domeniul fiziologiei și fiziopatologiei durerii au dus la unele clarificări și În reumatologie, inclusiv În privința FM; această suferință se caracterizează prin existența unor zone sensibile, deseori simetrice, localizate În părțile moi
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Johann Caspar Lavater (1741-1801Ă, filosof, poet și teolog protestant elvețian, care a dezvoltat fiziognomonia - o orientare cu pretenții de știință, care susține că poate aprecia caracterul omului după fizionomia sa. Treptat, s-au conturat și au fost descrise diferite entități nosologice psihiatrice însoțite de tulburări de comportament, mai mult sau mai puțin manifeste. Atunci când suferințele provocate anturajului primeau atributele agresivității și criminalității, cazurile erau abordate medico-legal (Walker, 1968Ă. Printre primele instanțe care au diferențiat comportamentul criminal secundar psihozelor de cel corespunzător
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
et al. (1986Ă, pornind de la studii familiale efectuate în SUA, au constatat că îndeosebi personalitățile patologice de tip antisocial, histrionic și borderline au cu mai mare probabilitate o condiționare ereditară. Ea rămâne oricum semnificativ mai scăzută decât pentru alte entități nosologice psihiatrice (Schulsinger, 1972Ă. Sintetizând experiența personală de psihiatru pediatru și rezultatele mai multor studii asupra temperamentului la copiii, Rutter (1987Ă evidențiază faptul că la copiii cu trăsături temperamentale dezavantajante apar în perioada pubertății și adolescenței tulburări de comportament care antrenează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
astăzi, de personalitate dificilă - favorizează definirea mai riguroasă a tulburărilor de personalitate, adăugând deficitului adaptativ persistent și atributul de contextualitate. Sistemul DSM - elaborat de Asociația Psihiatrică Americană - situează tulburările de personalitate pe o altă axă diagnostică, independentă de celelalte sectoare nosologice psihiatrice. Faptul se datorează persistenței unei opinii diferențiate, în pofida contribuției lui Kraepelin, Kretschmer și Cleckley. Ea a fost fundamentată pe conceptul de moral insanity al lui Prichard, care postula faptul că pacienții respectivi nu au tulburări de judecată sau alte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Acestea reprezintă atributele de bază ale tulburărilor personalității și devin sursa unei diversități extreme a formelor de manifestare a suferinței personale, dar și colective. Astfel privite, structurările dizarmonice ale personalității se constituie, din punct de vedere medico-psihiatric, într-o categorie nosologică aparte, dominată de un deficit comportamental și adaptativ precoce și persistent, care viciază raporturile cu sine și cu lumea. Deficitul este ego-sinton și cultivă un stil egocentric, care devine manifest adeseori prin intervenția unor factori declanșatori inaparenți, greu de decelat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a personalității a fost posibilă o primă clasificare ierarhică a tulburărilor de personalitate, având ca extreme personalitatea de tip borderline - cel mai deficitar structurată - și cea obsesiv-compulsivă cu un înalt nivel de organizare. În congruență cu varietatea comentariilor de factură nosologică, trebuie subliniată importanța demersului diagnostic și a criteriilor folosite. Aceasta deoarece, psihiatri - chiar beneficiind de calea din urmă - sunt adeseori dubitativi în formulările diagnostice. La acestea se adaugă și controversa dintre importanța contribuției psihopatologice și maladaptative a factorilor situaționali, raportată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este abordat și studiat ca „tulburare de personalitate” este un domeniu ce s-a evidențiat în cadrul psihiatriei, cu tradiția ei azilară din secolul al XIX-lea, prelungită în spitalele secolul XX. Problema psihiatrilor a fost de a diferenția această „entitate nosologică” de alte „boli psihice”. Dar modalități excentrice și problematice social de manifestare a personalității au fost descrise mereu de juriști, istoriografi, cronicari, moraliști, romancieri, antropologi, doar cu vagi aluzii la ceea ce într-o sociocultură dată se înțelegea prin „nebunie” (Fabrega
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este util pentru a nu se uita de nevoia unei caracterizări generale a tulburărilor de personalitate. Dar puțină ordine în analiza celor cu tulburări de personalitate este, de asemenea, necesară. Problema gravității TP Pentru a putea fi asimilată unui cadru nosologic, tulburarea de personalitate trebuie să aibă o anumită intensitate, iar perturbarea pe care o determină trebuie să aibă o semnificație importantă pentru alții și pentru sine, pentru propriul drum de viață. În definiția din DSM-IV se precizează că aspectul dissocial
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un continuum cu tulburările de personalitate, pe când simplele reacții (la evenimente psiho-sociale sau stresuri ce implică organismul/creierulă nu presupun fondul personalistic decât, eventual, ca aspect patoplastic. Această viziune a continuumului între trei instanțe păstrează tulburarea de personalitate ca entitate nosologică și se contrapune în mare măsură fragmentării în sindroame multiple, propună DSM-III și DSM-IV. Ideea „sindroamelor complexe” e similară până la un punct cu cotymia lui Tyrer și se articulează cu tendința nosologică actuală de a identifica episoade psihopatologice multisindromale. Pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trei instanțe păstrează tulburarea de personalitate ca entitate nosologică și se contrapune în mare măsură fragmentării în sindroame multiple, propună DSM-III și DSM-IV. Ideea „sindroamelor complexe” e similară până la un punct cu cotymia lui Tyrer și se articulează cu tendința nosologică actuală de a identifica episoade psihopatologice multisindromale. Pe de altă parte însă, în ceea ce privește tulburările de personalitate, Millon pledează pentru acceptarea de subtipuri pentru fiecare dintre categoriile acceptate în prezent. De fapt, critica sa se îndreaptă asupra modului în care e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alte sindroame prin funcții discriminatorii; Studii catamnestice care stabilesc un curs și un rezultat specific; Specificitate terapeutică Studii familiale care să indice patologie identică sau asemănătoare; Asocierea cu unele anomalii mai fundamentale, biologice, psihologice, biochimice sau moleculare. Nu toate entitățile nosologice de pe Axa I și II din DSM-III și IV îndeplinesc aceste condiții. Au existat și există însă și rațiuni pentru o hiperdivizare a categoriilor nosologice, mai ales în domeniul tradițional al psihopatologiei nevrotice, după cum există și argumente împotrivă. Acestea sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asemănătoare; Asocierea cu unele anomalii mai fundamentale, biologice, psihologice, biochimice sau moleculare. Nu toate entitățile nosologice de pe Axa I și II din DSM-III și IV îndeplinesc aceste condiții. Au existat și există însă și rațiuni pentru o hiperdivizare a categoriilor nosologice, mai ales în domeniul tradițional al psihopatologiei nevrotice, după cum există și argumente împotrivă. Acestea sunt prezente în felul următor de TYRER (2000Ă: Rațiuni în favoarea Rațiuni împotrivă Oferă noi oportunități pentru noi medicamente - o mai mare deschidere a pieții Slabe evidențe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu aceste instrumente susțin ideea că atât personalitatea normală cât și cea anormală sau tulburările psihopatologice sunt fundamentate în aceleași structuri subiacente. Evident, e vorba de o perspectivă largă și complexă ce încearcă să depășească limitele rigide ale actualelor constructe nosologice categoriale de pe Axa I și II, bazându-se pe cercetări empirice, cu instrumente de investigare standardizate și validate. Au fost avute în vedere entitățile deja menționate: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită. Primele două au fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]