458 matches
-
Dacă vorbim de mase, cred că ar trebui să fim de acord cu Pierre Chaunu când afirmă că din cele 180 de milioane de ființe cât numără Europa Luminilor la finele veacului al XVIII-lea, apartenența celor mulți la idealurile novatorului homo europaeus este cel mai adesea fictivă. „Adevărata Europă a Secolului Luminilor” - scrie istoricul - „cea care citește, care cugetă și se exprimă într-un sistem de gândire... nu a depășit niciodată douăzeci de milioane de oameni, nouă zecimi dintre ei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de birou), regula de aur a presei angloamericane (nu amestecați niciodată genurile) rămâne, până la urmă, un frumos deziderat. Să o spunem răspicat: în afară de știre, în presă nu avem genuri pure. Avem doar procedee stilistice și argumentative care migrează curajos și novator de la un gen la altul. Dacă Benedetto Croce refuza împărțirea literaturii în genuri (susținând că nu există decât poezia și restul), finalmente, și teoria presei trebuie să accepte că, în jurnalism, doar știrea (informația) este curată și inconfundabilă. Abordată cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vechii Părinți și mai cu seamă de la cei greci. În plus, sensul literal al Sfintei Scripturi și explicarea lui, făcută cu temeinicie, sub controlul Bisericii, de către atâția exegeți de mare valoare trebuie să cedeze, după invențiile care sunt pe placul novatorilor, În fața unei exegeze noi, zise simbolice și spirituale; numai astfel Cărțile Sfinte ale Vechiului Testament, care și astăzi ar fi ignorate În Biserică, ca un izvor astupat, ar fi din nou deschise tuturora. Ei ne asigură că, prin metoda aceasta
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
principiile și modalitățile de abordare și căutare a soluțiilor pentru problemele interetnice, de drepturi democratice, de ordin constituțional, cu care a operat Președinția română legiferate și verificate în activitățile de până atunci ale O.S.C.E. -, aveau la bază același spirit novator care caracterizase contribuțiile României la începuturile lansării procesului de securitate și cooperare în Europa. Tensiunile, conflictele și celelalte probleme cărora avea să le facă față Organizația, chiar dacă puteau fi diferite ca substanță, motivație și formă de manifestare, de tematica specifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cu care bunicul tău era de acord: în primele secole ale islamului, repeta el ades cu amărăciune, nu mai pridideai cu număratul în Orient al tratatelor de filosofie, matematici, medicină sau astronomie. Poeții înșiși erau cu mult mai numeroși și novatori, în stil, dar și în conținut. În Andaluzia, de asemenea, gândirea era înfloritoare, iar roadele ei erau cărțile care, copiate cu răbdare, circulau printre cărturari din China până în Extremul Occident. După care a urmat uscăciunea spiritului și a condeiului. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Leibu Solomon (str. Concordiei 125), ,Moscu Solomongiuvaergii și ceasornicari, Haimovici Samuel (str.Carol I59), Wexler M. (str. Carol I) - fotografi.. În întreaga lor activitate meșteșugarii evrei au manifestat nu doar un înalt grad de profesionalism, dar și înclinația pentru spiritual novator, adaptarea rapidă la nevoile societății. Aceste trăsături ale meșteșugarului evreu sunt evidențiate de diverse personalități. Astfel Verax (Radu Rosetti) care nu poate fi “acuzat” de simpatie față de evreifiind un adept al naționalismului în economie, în lucrarea să “La Roumanie et
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
ziua. N-o fi avut ore, sau ce?!” “Mă găsește el, că azi am treabă loco, nu mai plec pe teren” “ Da’ ați văzut ce scrie despre cartea lui în revistă?” “Nu încă” “Poftiți, citiți!” “Mda. Frumos, foarte frumos. Original, novator, expresiv. Așa da, frate. De o mie de ori e mai bine să scrii o poezie în locul unei anonime. Cui folosește dacă-ți hrănești sufletul cu răutăți?” Nici măcar celui ce le face” “ Evident, evident, draga mea...” ... ... “Satule, satule...” ...VII.2
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
un dosar de existențe". Camil Petrescu își susține opera printr-o combativă teoretizare, iar talentul său scriitoricesc îi dă strălucire și trăinicie. Deși pare variată, opera prezintă unitate sub trei aspecte: al problematicii, al spiritului polemic și al facturii artistice. Novator în arta romanului, Camil Petrescu reușește, în primul rând, o literatură de certă autenticitate asigurată nu de elementele reale, obiective, ci de filtrarea evenimentelor în conștiința naratorului. Proza tradițională e considerată depășită. Devenirea psihică, mișcarea înlocuiesc în proza modernă satiricul
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
potrivnici schimbării. Succesul viitorului Americii ca națiune este în mod esențial legat de viitorul democrației și de soarta lumii. Cu toate că pentru cetățenii Americii sunt atât de multe de făcut - începând de acum - pentru a asigura un viitor productiv, sigur și novator, destinul Americii este legat de destinul piețelor, al oamenilor și al economiei întregii lumi. Valorile pe care le împărtășim, referitoare la pace, securitate, comerț liber, diversitate, toleranță, inovație și democrație, vor modela în mare măsură viitorul nostru. Acestea ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
francez (dar nu numai), ia naștere o „critică a poeților” opusă instituției critice denunțate drept mediocră, obtuz-conservatoare, provincială, didactică, explicativă și pozitivist-clasificatoare. În ceea ce-l privește pe Tudor Arghezi, după război, preocupările de critică plastică vizînd încurajarea artiștilor independenți și novatori lasă locul sprijinirii autorilor de avangardă. În revistele înființate de poet vor fi publicați majoritatea lor: de la Urmuz, pe care îl „debutează” în Cugetul românesc, pînă la Geo Bogza, Stephan Roll, Ilarie Voronca, Jonathan X. Uranus ș.a., găzduiți consecvent în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tard que jamais”), frondiștii îl elogiază pe N.D. Cocea pentru impunerea lui Arghezi și Galaction atenției publice și avertizează că, dacă va continua să practice aceeași politică rigidă ca și pînă atunci, „domnul Ovid Densusianu o să rămîie singur”. Un program „novator” nebulos al revistei poate fi desprins din textul intitulat „Architectura mentis“ și din „neronianul” „Qualis artifex pereo!“ de la rubrica „Prin ganguri de idei“ a primului număr. Textele sînt însă aproape ilizibile. O publicație ieșeană ulterioară Frondei și care și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de regenerare a măreției Romei antice (de Micheli, op. cit., pp. 209-220). Pe teren românesc, noul curent italian - numit îndeobște „viitorism” - este prizat ca ultimă modă artistică în cîteva cercuri intelectuale foarte restrînse, cu inerenta doză de snobism și de entuziasm novator. Primele zboruri aviatice, apariția cinematografelor și a automobilelor, a unor oaze de modernizare accelerată, creaseră deja, ici-colo, aprehensiunea unui nou stil de viață, modern și dinamic. Speranța unor schimbări revoluționare într-o societate patriarhală, preponderent rurală și profund marcată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artei viitoare.// Era prin anul una mie și nouă sute opt... îmi pare”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse, de la bun început, chiar și lui I.L. Caragiale, este o marcă temperamentală și o punte de legătură între apetitul novator al unui „muntenism” plebeu și fervoarea bătăioasă a futurismului. „Minusul de profunzime acuzat de Lovinescu în formula „simbolismului mai mult exterior și mecanic” apare, în perspectiva istoriei literare, ca un paradoxal cîștig pe calea coagulării unei atitudini „moderniste” față de limbaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
publicații, criticul „decadentist” publicase un comentariu despre „Manifesto technico della letteratura futurista“ (11 mai 1912), urmat de „Supllement...“, text intitulat „Variații pe manifestul viitoriștilor (paradox critic)“. Davidescu făcea însă o distincție între „părțile bune” ale curentului, care „vor rămîne” (fermentul novator, antipaseismul, antisentimentalismul) și doctrina filorăzboinică, agresiv imperială a acestuia, identificînd în vitalismul ei anarhic o „psihologie morbidă”. În 1914, comentatorul revine - tot în Noua revistă română, vol. XV, nr. 10, 9 feb. 1914, la rubrica „Însemnări“ -, cu un text despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a-l restaura (și față de care avea profunde afinități). Într-o conferință inclusă în volumul Sufletul latin și literatura nouă, apărut în 1922 la Editura Casa Școalelor („Poezia orașelor“, pp. 5-85), dar redactată și prezentată înainte de război, profesorul le reproșa novatorilor francezi postsimboliști exclusivismul tematic: „A te mărgini — cum spuneam despre paroxiști și dinamiști — să cînți vieața din uzine sau porturi etc., înlăturînd sau reducînd la ceva accidental alte teme — sentimentul naturei, lirismul izvorît din aprofundarea unor emoțiuni intime — e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ambiții avangardiste, Chemarea a fost în primul rînd o publicație de atitudine politică și civică din perioada neutralității antebelice, o publicație antirăzboinică și nealiniată, componenta literar-artistică fiind împinsă în plan secund. Același raport între prim-planul civico-politic și arrière-planul literar-artistic novator se va păstra și în primii doi ani ai Contimporanului (1922-1924). În paginile primei serii a Chemării, tînărul poet Samuel Rosenstock semnează pentru prima dată cu pseudonimul Tristan Tzara, cele două poeme ale sale („Vacanță în provincie“, „Furtuna și cîntecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dar stimulative, acțiunea grupării Contimporanul se dovedește a fi însă mai curînd un „hibrid” între revoluționarismul constructivist și „carnavalescul” sincretic al spectacolelor Dada. La 10 ani după debutul mișcării dadaiste, acțiunile grupării Contimporanul vor face apel la un nou sincretism novator, „constructiv”, lipsit de negativismul anarhic al performanțelor dadaiste. Cele cîteva spectacole colective de muzică, poezie, film și teatru au fost realizate cu contribuția unor artiști cunoscuți ai momentului — actori, muzicieni, pictori, sculptori, decoratori. Prin acestea s-a încercat astfel promovarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
performanțelor dadaiste. Cele cîteva spectacole colective de muzică, poezie, film și teatru au fost realizate cu contribuția unor artiști cunoscuți ai momentului — actori, muzicieni, pictori, sculptori, decoratori. Prin acestea s-a încercat astfel promovarea artei și, mai ales, a poeziei novatorilor europeni, dar și a celor autohtoni. Un prim recital (literar, artistic, muzical) a avut loc pe 14 decembrie 1924, în Sala Sindicatului Artelor, cu prilejul închiderii primei expoziții internaționale a Contimporanului. Este cel mai important eveniment expozițional din România, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
diversitatea lucrărilor expuse e, cu adevărat, impresionantă... Ecourile publice au fost destul de numeroase, manifestarea contribuind la legitimarea artei de avangardă în România deceniului al treilea. O consemnare expresivă (trucat postdatată...) a atmosferei, cu amestecul ei de extravaganță provocatoare și snobism novator foarte în spiritul „anilor nebuni”, întîlnim și în romanul Patul lui Procust. Naratorul Fred Vasilescu o întîlnește pe doamna T. (amatoare de mobilă și interioare cubiste, familiară a cercurilor avangardiste...) „la vernisajul unei expoziții colective a unui grup de pictori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din întreaga Europă. (...) De la Paris, Paul Dermée, directorul considerabilei reviste L’Ésprit nouveau, și poeta Céline Arnauld ne-au trimis colaborarea lor și și-au luat sarcina contribuției artistice a tinerei Franțe (...) Publicăm azi cronica lui Hans Richter, unul dintre novatorii artei alături de Eggeling, Arp, Giacometti, Marcel Iancu etc. Avem, din Italia, sprijinul asigurat al lui Marinetti, directorul ziarului oficial Impero, al marelui sculptor și gravor Prampolini, unul dintre cei mai irezistibili și originali animatori ai artei moderne, și al maeștrilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
circulație universală a unor nume autohtone, precum „precursorul” Urmuz sau Jacques G. Costin. Să ne oprim însă asupra unui alt articol programatic, „Promisiuni“ (în Contimporanul, an III, nr. 50-51). Dintru început este afirmat - în spirit avangardist - caracterul „internaționalist” al spiritului novator: „Există astăzi, la noi, un public impozant, pătruns de adevărul elementar al artei fără anecdotă, cucerire esențială a secolului care-și fixează astfel un propriu stil. Și mai există, mai presus de vrăjmășiile impotente ale ceasului, o internațională a publicațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ne put plus dégustatifs des publications de cette époque 1915-1918 m. Crével doit nécessairement se rappeller que L’Aventure Céleste de M. Antipyrine a été entièrment ilustreé par Marcel Ianco. Insatisfacției provocate de insuficienta (re)cunoaștere în afară a artiștilor novatori din România îi corespunde o reacție similară față de cazul artiștilor români consacrați în străinătate, dar ne(re)cunoscuți în țară. O notă din nr. 49 al revistei o promovează în acest sens pe poeta franco-română Céline Arnauld: „L’ésprit nouveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
legiuirilor șchioape și a fațadelor «de stil» capitala țării rămîne (...) un exemplu de orientalism”; o devălmășie în care „totul este neprevăzut, totul este întîmplare, accident”. Pentru liderul constructivist, adept al „simplității” unui nou clasicism funcționalist, geometrizant și abstract, racordat pulsului novator al Occidentului, accidentul e o „emblemă” a capitalei României: „Accidente de circulație, accidente de higienă, acidente de arhitectură. Accidente sînt și regulamentele cari «organizează» construcția fiindcă nu există nici răspundere, nici orientare. Accident este și așa-numitul stil românesc. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe cînd o altă parte se retrase înspăimîntată și se dedicase acelei «l’art pour l’art». Acestea fură timpuri critice, totuși răsăriră noui oameni, așa că Ma este astăzi unul dintre organele cele mai importante ale artei noui”. Spre deosebire de cazul novatorilor români, acțiunile avangardiștilor maghiari au avut un caracter politic și militant-social mult mai marcat. Reprimarea lor de către regimul militaro-naționalist al lui Horthy a fost cu atît mai dură cu cît — deși aflat la un moment dat în conflict cu Béla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ales, cele despre lecturile din Ion Vinea și despre reprezentarea piesei Le mouchoir de nuages a lui Tzara, despre separarea dintre revoluția artistică și cea politică, dublată însă de dorința înființării unui partid al artiștilor și, în fine, despre dorința novatorilor unguri de a iniția în Transilvania acțiuni avangardiste cu sprijinul Contimporanului: „De un an am organizat la Budapesta o grupare de artă nouă, zisă Uj Fold (Pămîntul nou), cu care am întreprins o acțiune artistică întinsă. Cu serate literare am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]