959 matches
-
pot pătrunde în mod activ în plantă ci ele trebuie să fie încorporate în mod pasiv prin răni. Urmează apoi faza de adsorbție a virusului la elementele celulei după care are loc separarea mantiei proteice (capsida) de acidul nucleic. Acidul nucleic liber pătrunde în nucleu și într-o primă etapă are loc sinteza acidului nucleic viral la nivelul nucleului celular al gazdei. Acidul nucleic mesager ajunge în citoplasmă, se acumulează în ribozomi iar aminoacizii celulei activați de acidul nucleic de transfer
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mod pasiv prin răni. Urmează apoi faza de adsorbție a virusului la elementele celulei după care are loc separarea mantiei proteice (capsida) de acidul nucleic. Acidul nucleic liber pătrunde în nucleu și într-o primă etapă are loc sinteza acidului nucleic viral la nivelul nucleului celular al gazdei. Acidul nucleic mesager ajunge în citoplasmă, se acumulează în ribozomi iar aminoacizii celulei activați de acidul nucleic de transfer formează lanțul proteinei virus dupămatricea acidului nucleic mesager. Proteina virală se formează pe seama aminoacizilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a virusului la elementele celulei după care are loc separarea mantiei proteice (capsida) de acidul nucleic. Acidul nucleic liber pătrunde în nucleu și într-o primă etapă are loc sinteza acidului nucleic viral la nivelul nucleului celular al gazdei. Acidul nucleic mesager ajunge în citoplasmă, se acumulează în ribozomi iar aminoacizii celulei activați de acidul nucleic de transfer formează lanțul proteinei virus dupămatricea acidului nucleic mesager. Proteina virală se formează pe seama aminoacizilor din citoplasmă În interval de 14-20 ore de la infecție
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nucleic. Acidul nucleic liber pătrunde în nucleu și într-o primă etapă are loc sinteza acidului nucleic viral la nivelul nucleului celular al gazdei. Acidul nucleic mesager ajunge în citoplasmă, se acumulează în ribozomi iar aminoacizii celulei activați de acidul nucleic de transfer formează lanțul proteinei virus dupămatricea acidului nucleic mesager. Proteina virală se formează pe seama aminoacizilor din citoplasmă În interval de 14-20 ore de la infecție se realizează în celulă o concentrație maximă de virusuri apăruți prin unirea proteinei virus cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o primă etapă are loc sinteza acidului nucleic viral la nivelul nucleului celular al gazdei. Acidul nucleic mesager ajunge în citoplasmă, se acumulează în ribozomi iar aminoacizii celulei activați de acidul nucleic de transfer formează lanțul proteinei virus dupămatricea acidului nucleic mesager. Proteina virală se formează pe seama aminoacizilor din citoplasmă În interval de 14-20 ore de la infecție se realizează în celulă o concentrație maximă de virusuri apăruți prin unirea proteinei virus cu lanțul de acid nucleic. Răspândirea virusurilor în plantă și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lanțul proteinei virus dupămatricea acidului nucleic mesager. Proteina virală se formează pe seama aminoacizilor din citoplasmă În interval de 14-20 ore de la infecție se realizează în celulă o concentrație maximă de virusuri apăruți prin unirea proteinei virus cu lanțul de acid nucleic. Răspândirea virusurilor în plantă și transmiterea lor În plantă răspândirea virusurilor se face prin parenchim, floem și mai rar prin xilem cu o viteză mică de 0,1-0,3 mm în 24 ore în parenchim și cu o viteză de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
3 mm în 24 ore în parenchim și cu o viteză de 10 ori mai mare în nervurile secundare. În țesuturile gazdei, virusurile circulă prin porii din membranele celulare fiind antrenate de curenții citoplasmatici însă numai sub formă de acid nucleic liber fără capsidă . Transmiterea virusurilor are loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
au forme variate): sferice, alungite sau ramificate, din cauză că nu au perete celular care să le confere o formă proprie; ca urmare ele își modifică forma în funcție de mediu . Celula molicutelor este alcătuită dintr-un nucleu difuz, alcătuit din filamente de acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care conțin ARN și o membrană citoplasmatică alcătuită din 3 straturi. Răspândirea micoplasmelor Transmiterea micoplasmelor de la o plantă la alta se realizează pe mai multe căi: transmitere prin organe vegetative de înmulțire (butași, rizomi, drajoni, bulbi, tuberculi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de cili la un capăt sunt lophotriche monopolar, iar la ambele capete sunt lophotriche bipolar; cu mai mulți cili dispuși pe întregul bacilului sunt peritriche. Constituția chimică a celulei bacteriene este alcătuită din apă 75 80 %, substanțe minerale 2-30 %, acizi nucleici, proteine 50 % (din greutatea uscată), glucide 12-28 % (din greutatea uscată), lipide 10 % (din greutatea uscată), pigmenți (majoritatea carotenoizi) și bacteriocine, ce sunt proteine nereplicative cu un rol deosebit în distrugerea unor tulpini patogene ale aceleeași bacterii sau a unor bacterii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și posedă mase moleculare ridicate. Holoproteidele - denumite în mod curent proteine - sunt constituite numai din aminoacizi. Heteroproteidele (proteine conjugate) au o structură complexă, conținând pe lângă aminoacizi și o componentă neproteică denumită prostetică. Componenta prostetică poate fi un glucid, lipid, acid nucleic, nucleu porfirinic, metal și asCierea ei la componenta proteică propriu-zisă conferă heteroproteidei proprietăți și funcții biochimice specifice. IX.1. DOZAREA AMINOACIZILOR IX. 1.1. Dozarea aminoacizilor prin metoda Sörensen Principiul metodei Metoda se bazează pe proprietatea aminCizilor de a reacționa
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de calcul Cantitatea de amoniac se stabilește cu relația: IX. 4. DOZAREA AZOTULUI TOTAL IX.4. 1. Dozarea azotului total prin Metoda Kjeldahl Azotul intră în compoziția multor substanțe chimice întâlnite în organismele animale și vegetale: proteine, peptide, aminoacizi, acizi nucleici (N - proteic, N - peptidic, N - aminic, N - nucleic), azot anorganic etc. Toate formele de azot existente într-un preparat biologic sau într-un produs alimentar sunt cuprinse sub denumirea de azot total. Pentru determinarea azotului total, frecvent se folosește metoda
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
relația: IX. 4. DOZAREA AZOTULUI TOTAL IX.4. 1. Dozarea azotului total prin Metoda Kjeldahl Azotul intră în compoziția multor substanțe chimice întâlnite în organismele animale și vegetale: proteine, peptide, aminoacizi, acizi nucleici (N - proteic, N - peptidic, N - aminic, N - nucleic), azot anorganic etc. Toate formele de azot existente într-un preparat biologic sau într-un produs alimentar sunt cuprinse sub denumirea de azot total. Pentru determinarea azotului total, frecvent se folosește metoda Kjeldahl. Principiul metodei Substanțele organice conținute în produsul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
iritație la care se adaugă și acidoza tisulară, prin acumularea de acid lactic datorată deturnării metabolismului, conducând la apariția durerii (dolor). Alți agenți vasoactivi sunt: toxinele, factorii complement, enzimele lizozomale, prostaglandinele, factorii de permeabilitate globulară, produșii de degradare ai acizilor nucleici, complexele antigen-anticorp. A treia etapă și cea mai importantă în evoluția inflamației este reprezentată de migrarea leucocitară, sub influența chemotactică a fracțiunilor de complement, factorilor bacterieni și a limfokinelor eliberate în focar, prin care PMN și macrofagele traversează, în cadrul procesului
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
5% (și densitate 1,075 g/cm3) folosit la decapare, știind consumul specific (0,5 kg/m2). 13 Unul dintre cei mai importanți ioni din organismul uman este cel de zinc. Acesta intervine în sinteza bazelor azotate, componente ale acizilor nucleici, și este component al unor enzime (carboxipeptidază, fosfatază alcalină etc.). Din acest motiv, se impune ca, prin alimentație, să se aducă în organism o cantitate zilnică de 15 mg. Considerând că ionii de zinc sunt ingerați sub formă de oxid
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
noi medicamente antiparazitare sunt lacunare. Chiar și unora dintre medicamentele existente nu li se cunoaște pe deplin mecanismul de acțiune, datorită complexității metabolismului parazitar și a dificultății cultivării lor in vitro. Se știe că unele medicamente acționează asupra sintezei acizilor nucleici parazitari, altele compromit metabolismul glucidic sau interferă cu funcția neuromusculară a paraziților. În ultimii 10-15 ani s-au făcut progrese în chimioterapia bolilor parazitare; au apărut medicamente eficiente și cu toxicitate redusă care se pot administra oral în doză unică
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
noi medicamente antiparazitare sunt lacunare. Chiar și unora dintre medicamentele existente nu li se cunoaște pe deplin mecanismul de acțiune, datorită complexității metabolismului parazitar și a dificultății cultivării lor in vitro. Se știe că unele medicamente acționează asupra sintezei acizilor nucleici parazitari, altele compromit metabolismul glucidic sau interferă funcția neuromusculară a paraziților. În ultimii 10-15 ani s-au făcut progrese în chimioterapia bolilor parazitare; au apărut medicamente eficiente și cu toxicitate redusă, care se pot administra oral în doză unică. Măsurile
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
incidența deceselor și malformațiilor la fetuși dacă este administrat în cursul tratamentului cu pirimetamină. Sulfonamide Sulfonamida nu este un antibiotic, ci un derivat sintetic analog al acidului para-aminobenzoic, precursor esențial în sinteza acidului folic. Rezultatul este inhibarea sintezei de acizi nucleici, ceea ce limitează multiplicarea parazitului. Sulfonamidele traversează cu ușurință placenta și ajung la făt, unde ating concentrații suficiente atât pentru efectul cid, cât și pentru efectul toxic. Efectele secundare sunt reprezentate de: cristalurie, hematurie și hipersensibilitate. Există mai multe derivate ale
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
protozoare. Epidermul fiind avascularizat are reacții predominant degenerative, prima reacție inflamatorie constând într-un edem spongios intra și extracelular „care destrăma stratul lui Malpighi”. În majoritatea cazurilor edemul este urmat de necroza celulelor cu persistentă unor globule bizare de acizi nucleici, intens hematoxilinice (Roberts R.J., 1978Ă. BIBLIOGRAFIE Abella N. și colab. - Revue Méd. Vét., 145, 3, 177-184, 1994; Ackley C.D., Coper M.O. - Am. J. Vet. Res., 53, 4, 466- 471, 1992; Adameșteanu Constantă - Anatomie Patologica. Inst. Agronomic Cluj Napoca, 1974
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a transmis de la o generație la alta. Este important de a se mai reține că În cromozomi, despre care s-a mai spus că reprezintă elementele principale din conținutul materialului genetic, se găsesc anumiți compuși chimici, ca proteine și acizi nucleici, ce reprezintă ADN - acidul dezoxiribonucleic și ARN - acidul ribonucleic, ambii cu rol genetic. Genotipul unui câine se modifică foarte greu. El rămâne relativ stabil toată viața lui, dacă nu se intervine prin măsuri riguroase de ameliorare. Genotipul unui câine, respectiv
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ipotezei formulate de G.W. Beadle și E.L. Tatum (1941), concepția despre genă s-a completat prin formula “o genă = o enzimă”, gena controlând sinteza, funcția și specificitatea unei enzime. S-a stabilit că gena corespunde unui segment de acid nucleic format dintr-o secvență liniară de nucleotizi, în care este înscrisă informația ereditară. Secvența nucleotizilor în ADN, determină secvența aminoacizilor în lanțul polipeptidic, între molecula de ADN și molecula proteică există o colinearitate. Ca urmare, în cazul unei schimbări (mutații
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
analizând seva în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație (dezmugurit, înflorit, creștere și maturarea boabelor) în decursul a mai multor ani, a constat că ponderea totală a aminoacizilor variază de la un an la altul. 3.2.1.2. Analiza acizilor nucleici (ADN și ARN). Bazele genetice și biochimice. Încă din anul 1941, geneticienii G.W. Beadle și E.L. Tatum formulează anumite ipoteze, conform cărora "gena = o enzimă". Genele reprezintă molecule complexe alcătuite din acizi nucleici ADN și ARN, constituind material genetic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3.2.1.2. Analiza acizilor nucleici (ADN și ARN). Bazele genetice și biochimice. Încă din anul 1941, geneticienii G.W. Beadle și E.L. Tatum formulează anumite ipoteze, conform cărora "gena = o enzimă". Genele reprezintă molecule complexe alcătuite din acizi nucleici ADN și ARN, constituind material genetic care conține informația ereditară. De asemenea, gena controlează sinteza, funcția și specificația unei enzime, și corespunde unui segment de acid nucleic, care la rândul său este format dintr-o secvență de nucleotizi care conțin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ipoteze, conform cărora "gena = o enzimă". Genele reprezintă molecule complexe alcătuite din acizi nucleici ADN și ARN, constituind material genetic care conține informația ereditară. De asemenea, gena controlează sinteza, funcția și specificația unei enzime, și corespunde unui segment de acid nucleic, care la rândul său este format dintr-o secvență de nucleotizi care conțin informația genetică. De aici, rezultă că secvența nucleotizilor în ADN, determină secvența aminoacizilor în lanțul polipeptidic, iar între molecula de ADN și molecula proteică există o colinearitate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
formarea de țesuturi. Are rol important în activarea unor enzime (tripsina, lipaza, fosfataza alcalină, adenozin- trifosfataza), dintre care mai ales acelea care condiționează excitabilitatea. Fosforul participă atît la procesul de fotosinteză cît și la respirație. Ca fracțiune componentă a acizilor nucleici și a compușilor macroergici, fosforul participă la procesul de diviziune și de multiplicare celulară. Deține rol important în energetica materiei vii și în activarea vitaminelor din grupa B. Rezultatul acțiunii acestor trei elemente (Mg, Ca, P) nu depinde atît de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Venter 82, unde realizează genomul sintetic al unui virus intitulat Phi X 174 bacteriofag. Se angajează în realizarea de "combustibil biologic" prin recombinarea algelor cu alte organisme, la scară industrială. James Watson, Francis Crick și Maurice Wilkins descoperă structura acidului nucleic, conținătorul bagajului genetic al celulei, fapt pentru care devin laureați al Premiului Nobel pentru fiziologie și medicină în anul 1962. Francis Harry Compton Crick James Dewey Watson Maurice Hugh Frederick Wilkins Legătura dintre acidul nucleic și gene nu era cunoscută
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]