329 matches
-
bizantină și islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte și sunt citate în marile sinteze occidentale. Octavian Iliescu a adus o contribuție deosebită în domeniul său favorit, cel al numismaticii medievale românești (muntenești, moldovenești și dobrogene). În acest câmp vast al cercetării a continuat, a extins și mai ales a modernizat studiile începute de Sturdza, Docan, Severeanu și Moisil, aducându-le la nivelul atins de investigațiile savanților europeni ai secolului
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
pe rând șef al Cabinetului Numismatic din Biblioteca Academiei Române (1954-1978) și cercetător principal la Muzeul Național de Istorie a României (1978-1982). Este colecționar de monede din 1928; în 1934 ia parte la al II-lea Congres Național de Arheologie și Numismatică de la Craiova. În 1938 este ales membru activ al Societații Numismatice Române și începe o lungă activitate de cercetare în domeniul numismaticii și al istoriei economice. Participă la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale. Numărul comunicărilor prezentate de Octavian Iliescu
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
colecționar de monede din 1928; în 1934 ia parte la al II-lea Congres Național de Arheologie și Numismatică de la Craiova. În 1938 este ales membru activ al Societații Numismatice Române și începe o lungă activitate de cercetare în domeniul numismaticii și al istoriei economice. Participă la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale. Numărul comunicărilor prezentate de Octavian Iliescu (din 1939) se ridică la cca 300, iar cel al diverselor contribuții publicate (din 1934) la cca 900. Printre cele mai importante
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
de drept era obligat să frecventeze inițial cursurile anului I de la facultatea de litere și filozofie unde era prioritară studierea istoriei și literaturii maghiare. Studiul istoriei în special era susținut de inițierea în științele auxiliare ale istoriei, cum sunt arheologia, numismatica, diplomatica, heraldica, precum și paleografia și cronologia, adică tocmai acelea de care urma să se slujească ca viitor editor de documente. Această împrejurare explică și în cazul lui Ioan Mihalyi, ca și în cazul altor istorici ardeleni din a doua jumătate
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
au exterioarele similare și se află unul in fața celuilalt în Piața Maria Tereza. Ambele clădiri au fost construite între anii 1872-1891. Colecțiile muzeului sunt: Egipt și din Orientul Apropiat; Grecia și Roma Antică; Sculptura și Arta Decorativă, Colecția de Numismatică și Bibliotecă. Interiorul clădirii este și el spectaculos fiind decorat cu marmură, și multe ornamente aurite sau picturi. Clădirea are deasupra sa un dom ce ajunge la o înălțime de 60 de metri. Probabil în acest moment s-a născut
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
prezent la un patrimoniu de peste 50.000 bunuri culturale, unele de importanță excepțională. Colecțiile deținute de instituție sunt diverse: arheologic (obiecte paleolitice descoperite la Pleșa, Puricani, Șipote, obiecte neolitice din cultura Criș, altarul votiv de la Șendreni, obiecte romane și medievale), numismatică, medalistică, etnografic, filatelie, artă decorativă, documente și înscrisuri din epoca modernă și contemporană, carte veche și rară, tehnică, presă și publicații, bunuri culturale memoriale ș.a. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea muzeului a fost construită în anii 1937
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
a aduna obiecte etnografice cu valoare istorică, care să poată fi expuse într-un mic muzeu al orașului sau al școlii unde învățau. Alături de vechi obiecte de uz casnic, costume populare, vase de lut, cărți vechi, documente istorice, elemente de numismatică, au fost expuse și obiectele din colecția personală a profesorului Nicolae Bocu. În același timp, în activitatea sa, profesorul Nicolae Bocu a fost sprijinit de autoritățile locale din acea perioadă. Prin activitatea sa, profesorul Nicolae Bocu a reușit să recupereze
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
iunie 1919 a fost ales membru onorific al Academiei Române. În cadrul României Mari desfășoară o vastă activitate, el devenind: președinte al Comisiei Monumentelor Istorice Basarabene (1919), al Ligii Culturale, secția Chișinău (1920), membru al comitetului de conducere al Societății Române de Numismatică (1921), al comitetului Societății Regale Române de Geografie (1921), membru de onoare al Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Chișinău (1921), membru al Ateneului român (1923), al Societății Renașterea Română, al Fundației Principele Carol ș.a.m.d.. A fost înmormântat în cimitirul
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
(n. 10 martie 1795, Brașov - d. 18 decembrie 1869, Brașov) a fost un medic și farmacist sas originar din Transilvania, având preocupări legate de farmacie, medicină (cu diferitele ei ramuri în care se specializează pe rând), arheologie, numismatică și botanică. s-a născut la data de 10 martie 1795 în orașul Brașov (pe atunci în Imperiul Habsburgic). A urmat studii la Liceul Johannes Honterus din Brașov, după absolvirea cărora a intrat ca ucenic într-o farmacie brașoveană din
Johann Martin Honigberger () [Corola-website/Science/310064_a_311393]
-
în anii 1933-1938. Printre muzeele din Białystok se numără: Muzeul de Istorie din Białystok (în ) este o ramură a Muzeului Podlasiei. Aici se găsesc numeroase materiale de arhivă și iconografie ce ilustrează istoria Białystokului și Podlasiei, precum și un cabinet de numismatică cu o colecție de 16.000 de monede și medalii. Muzeul deține singura colecție din țară legată de stabilirea tătarilor în regiunea polono-belaruso-lituaniană. Muzeul Militar din Białystok (în ) a fost înființat în septembrie 1968 ca ramură a Muzeului Podlasiei, pentru
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
ceva mai mic decât forma cunoscută din literatura mai veche (adică 142 x 125 m), ocuparea lui după sfârșitul războiului fiind discutabilă. Un castru mai mare, din pământ, a fost amenajat cândva după anul 157, aproximarea fiind făcută pe baza numismaticii, de această dată fiind ocupat de unitatea „neregulată” maură. Poziția mult în spatele limes-ului recomandă în primul rând misiuni de poliție în centrul Olteniei. Ulterior, în jurul anului 200, castrul a fost reclădit din zid de piatră. Castrul de piatră a
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
1912-1987), profesor de istorie antică și arheologie la Universitatea București, ulterior director al Institutului de Arheologie și al șantierului de la Histria, respectiv academician. Florica C. Moisil (1909-1977), mama ei, cercetător la Biblioteca Academiei, a fost fiica lui Constantin Moisil, întemeietorul numismaticii științifice în România și sora matematicianului Grigore C. Moisil. A urmat Liceul Clasic, apoi, între anii 1956 și 1961, Facultatea de Istorie din București, specialitatea Istorie antică și arheologie. După absolvirea facultății, a lucrat în învățământul superior ca profesoară de
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
cu filatelia sau colecționarea de stampe, se poate estima că interesul pentru bancnote a crescut odată cu apariția primelor viniete în culori gravate în tipar adânc, bogat ilustrate, iar aceasta, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Notafilia este legată de numismatică, întrucât colecționarii de monede pot uneori să asocieze cele două pasiuni ale lor care trimit la instrumente de plată, la fel ca și scripofilia, activitate care constă în colecționarea de acțiuni și de obligațiuni perimate. Primele însemne monetare de hârtie
Notafilie () [Corola-website/Science/323610_a_324939]
-
în structura, tehnologie și în evoluția acesteia. Vestigiile materiale pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă active ce poate fi observată în totalitate și culturi moarte ale unor grupuri, triburi sau
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
animalici. Mai erau armoariile vorbitoare, blazoane care arătau numele familiei. Erau și steme de pretenție sau de revendicare, steme de concesie, steme de patronaj, steme de demnitate, steme de corporații, comunități, asociații, de unități administrative, de orașe , sau ordine religioase, Numismatica este știința auxiliara a istoriei care are ca obiect de studiu moneda, având în vedere descrierea tipurilor monetare, descifrarea legendelor, analizarea materialului din care sunt confecționate și a tehnicii de batere, stabilind raporturi și echivalente cu diferite monede, implicând studierea
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
sociale ale societăților. Poate furniza informații despre personalități, divinități și fapte istorice. Se urmăresc condițiile în care s-a exercitat dreptul monetar, iconografia monedei, stabilirea monetăriilor și a duratei lor de funcționare, denumirea, emblemele heraldice, portretul, curentele artistice. Preocupări de numismatica s-au manifestat în antichitate și în renaștere. Din secolul XIX, s-au adăugat studiului numismatic și medaliile. În 1891 s-a organizat primul congres internationa de numismatica. Denumirea monedelor medievale au la bază anumite criterii: culoarea, corespondență în sistemul
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
duratei lor de funcționare, denumirea, emblemele heraldice, portretul, curentele artistice. Preocupări de numismatica s-au manifestat în antichitate și în renaștere. Din secolul XIX, s-au adăugat studiului numismatic și medaliile. În 1891 s-a organizat primul congres internationa de numismatica. Denumirea monedelor medievale au la bază anumite criterii: culoarea, corespondență în sistemul ponderal, numele emitentului, titlul emitentului, localitatea. Numismatica descriptiva se ocupă de descrierea detaliată a monezii după dimensiuni, forma, greutate, metalul din care a fost confecționat, imaginile de pe revers
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
în renaștere. Din secolul XIX, s-au adăugat studiului numismatic și medaliile. În 1891 s-a organizat primul congres internationa de numismatica. Denumirea monedelor medievale au la bază anumite criterii: culoarea, corespondență în sistemul ponderal, numele emitentului, titlul emitentului, localitatea. Numismatica descriptiva se ocupă de descrierea detaliată a monezii după dimensiuni, forma, greutate, metalul din care a fost confecționat, imaginile de pe revers și avers care pot fi de tip heraldic sau iconografic, titlul, numele și titlul suveranului. Metrologia numismatica studiază sistemul
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
emitentului, localitatea. Numismatica descriptiva se ocupă de descrierea detaliată a monezii după dimensiuni, forma, greutate, metalul din care a fost confecționat, imaginile de pe revers și avers care pot fi de tip heraldic sau iconografic, titlul, numele și titlul suveranului. Metrologia numismatica studiază sistemul de măsuri și cel valoric al monedelor, etalonul monetar și acoperirea în aur a valorii acestora. Medalistica studiază medaliile și plachetele comemorative, sub aspectul efigiei și inscripției. Insignografia se ocupă de problematica insignelor, gravate cu un simbol sau
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Cipru, ca orice țară care a adoptat această moneda, trebuia să fie ales designul pentru monede pentru finalizarea acestora și punerea pe piată cât mai repede. Monedele euro cipriote au fost prezentate în mostră Băncii Centrale a Ciprului în expoziția numismatica a acesteia. Ciudat este faptul că numele de pe moneda nu a fost inscripționat în limba engleză, cum s-a procedat cu alte monede până în acel moment. Se selectase pentru monedele de 1, 2 și 5 eurocenți inserția unei imagine a
Geografia Ciprului () [Corola-website/Science/319675_a_321004]
-
află la intrarea în Pădurea Gârboavele, conținând câteva colibe specifice zonei limitrofe a Dunării de Jos. Aflat lângă Casa Memorială A. I. Cuza, găzduiește doar colecții de medalistică, numistmatică și medalistică. Se află în Piața Centrală. Găzduiește diferite colecții de filatelie, numismatică, etc. Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
scriptofilie, constă în studiul și colecționarea vechilor titluri bursiere (și oricăror documente în raport cu acțiunile, obligațiunile, împrumuturile, cupoanele, etc.) care au fost cotate sau nu, pe o bursă de valori Prin tradiție și la nivel internațional, scripofilia este o ramură a numismaticii, ca și notafilia. Cuvântul scripofilie este un neologism, format din cuvântul englez scrip: „titlu de proprietate” și sufixoidul de origine greacă, philia: „a iubi”. Titlurile colecționate nu mai au nicio valoare bursieră. Ele sunt uneori utilizate cu scopuri decorative și
Scripofilie () [Corola-website/Science/332071_a_333400]
-
culori luminoase și idealizante. George Finlay a scris Istoria Greciei-de la cucerirea romană până în vremurile noastre. Karl Hopf a scris O Istorie a Greciei de la începutul evului mediu până în vremurile noastre. Jean Sabatier a scris „Descrierea monedelor bizantine”, punând bazele numismaticii bizantine, iar G. Schumberger a pus bazele sigilografiei bizantine în 1884. În epoca științifică-informatică, au fost înființate primele școli de bizantologie, prima fiind fondată de K. Krumbacher. A apărut prima revista despre bizantologie. A doua școală de bizantologie a fost
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Niobiul este folosit în varioase materiale suberconductibile. Aceste aliaje supraconductibile, care conțin și titan și staniu, sunt folosite pe scară largă în magneți supraconductori pentru scannerele IRM. Alte aplicații ale niobiului includ folosirea să în sudura, industria nucleară, electronică, optică, numismatica și fabricarea de bijuterii. În ultimele două folosințe, toxicitatea mică și abilitatea de a fi colorat prin anodizație a niobiului sunt avantaje particulare. Numele metalului provine din mitologia greacă, fiind numit după fiica lui Tantal, "Niobe". Descoperirea metalului a fost
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, mașini agricole, șalupe, iahturi și alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii Modul de dobândire │ ├──────────┼─────────┼────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤ ├──────────┼─────────┼────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤ ├──────────┼─────────┼────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤ ├──────────┼─────────┼────────────┼────────────────────┼───────────────────────┤ └──────────┴─────────┴────────────┴────────────────────┴───────────────────────┘ 2. Bunuri sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și de cult, colecții de artă și numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare însumată depășește 5.000 Euro NOTĂ: Bunuri mobile, a căror valoare depășește 3.000 de euro fiecare, și bunuri imobile înstrăinate în ultimele 12 luni *) Categoriile indicate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225606_a_226935]