463 matches
-
imensă dragoste. Se luase cu Teofan, băiat, cunoscuții și necunoscuții din zonă o știau, mai cuminte ca o fată, frumos și hotărât, ca un soare care-și urmează nestingherit și permanent, calea, unică și inconfundabilă. Cu mai multe luni Înaintea nunții și-au făcut planuri. În virtutea acestora, urmau a trăi o viață demnă, plină cu de toate, și, În primul rând, cu copii, frumoși și sănătoși, cum au fost și ei, la părinții lor. Într-o seară, Însă, când soțul a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
e montat împotriva ta. Dar nu va fi o bătălie simplă. A fost o bătălie imposibilă. Din rațiuni de competență, niciunul din cei prinși n-a fost judecat de Tribunalul ecleziastic; s-a creat unul ad-hoc la Napoli condus de nunțiul apostolic Jacopo Aldobrandini și laicul Pietro De Vera. Acesta din urmă, înainte de a-l numi judecător, a fost hirotonit pentru a i se conferi calitatea de preot. Pentru Tommaso nu exista scăpare, interogatoriile preliminare fuseseră încredințate intenționat celor doi judecători
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
inteligent de extracție joasă. Fără să fie cult, prin frunzărirea cărților din bibliotecă, prin participarea la discuții savante și lectura de jurnale străine, Hangerliu putea să se descurce în momente dificile, să arunce un apropo potrivit. Putea conversa onorabil cu nunțiul papal, cu un arheolog, cu un filolog și cu atât mai mult cu un militar sau un diplomat. Când nu-l ajutau cunoștințele, răscolea cronica de familie. Astfel, nunțiului papal îi spunea: "Monseniore, știi că în familia Hangerliu tradiția catolică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
momente dificile, să arunce un apropo potrivit. Putea conversa onorabil cu nunțiul papal, cu un arheolog, cu un filolog și cu atât mai mult cu un militar sau un diplomat. Când nu-l ajutau cunoștințele, răscolea cronica de familie. Astfel, nunțiului papal îi spunea: "Monseniore, știi că în familia Hangerliu tradiția catolică e destul de puternică? Uite, o vară a tatii s-a convertit la catolicism, măritîndu-se cu ducele d'Albufera, nevastă-mea e catolică" etc. La arheologie o dădea prin numismatică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în gesturi și în vorbire, Hangerliu avea o margine secretă, imperceptibilă omului fără uzul lumii. Dacă Max își permitea să se dea de-a dura în fotoliu, nu-și îngăduia să întrerupă vorba prințesei. Râsul său imbeciloid răsuna numai după ce nunțiul papal comisese o îngerească glumă. Hangerliu știa până unde să meargă și unde să se oprească și la propriu și la figurat, și în purtarea lui, stridentă pentru profan, era o stranie rezervă și o supraveghere care îl fereau de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
erau ascunse inelele. În timp ce logodnicii le căutau spre a și le pune pe degete, afară, pe prispa casei, se trăgeau focuri de pușcă prin care se vestea satul că la familia respectivă tinerii s-au logodit. Cu o săptămână înaintea nunții, începeau pregătirile pentru această mare petrecere. Se făceau cumpărăturile de rigoare și se stabileau și se procurau și darurile de nuntă pentru nași, socrii mici și socrii mari. Tot în acest interval de timp, se brodau batistele cu monograma miresei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
respectarea desfășurării nunții răspundeau, înainte vreme, doi vornici, unul din partea miresei și celălalt din partea mirelui. Alături de folclorul muzical legat de nuntă, era prezent și cel literar, care includea „Iertăciunea”, precum și strigăturile la adresa nașilor și socrilor. Pe tot parcursul desfășurării nunții au loc o serie de ritualuri și practici pentru bunăstarea și rodul bogat al tinerilor căsătoriți și nu numai. Mireasa, urcată pe un scaun, în mijlocul curții, rupea colacul (mai nou cozonacul) și- l arunca în cele patru direcții astrale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de măritat. Aici era locul pentru integrarea obiceiului de artă populară, prin aprobarea sau dezaprobarea lui. Membrii colectivității deveneau primii critici ai costumelor populare, acest fapt căpătând o semnificație socială. Este de fapt același fenomen care se petrece și în cadrul nunții, când mireasa defilează cu zestrea prin sat, de la casa ei la casa mirelui, participanții la alai luând astfel cunoștință de inventarul textil ce compunea zestrea acesteia. În ambele cazuri se reliefează hărnicia, talentul și măiestria femeilor creatoare de frumos, păstrătoare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a epocii. Podul de la Cernavodă, inaugurat în 1895, e cel mai lung din Europa la acea vreme. În tren se mănâncă, se doarme, se pălăvrăgește enorm, spre disperarea lui G. Călinescu. În tren se seduc tinere fete, ca în Cartea nunții a aceluiași. Ori numai se flirtează, ca într-o povestire a lui Topârceanu în care curtezanul e descurajat de o damă abilă cu pretextul că ea ar avea o operație deschisă. Tot Topârceanu descrie Acceleratul într-o poezie în care
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lor nu era suficientă pentru a stîrni un curent politic important, iar catolicismul francez era divizat de problema monarhiei. Scopul politicii lui Leon al XIII-lea și al secretarului său de stat, pusă cu fermitate în aplicare la Paris de nunțiul papal Monseniorul Domenico Ferrata, era de a pune capăt izolării catolicilor și derivei anticlericale, organizînd ralierea lor de partea Republicii, favorizîndu-le alianțele cu republicanii moderați, separînd, astfel, catolicismul de monarhie și republicanii de socialism. Dacă încercarea lui Albert de Mun
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
in Scritti di sociologia politica in onore di Luigi Sturzo, III, Bologna, 1953, pp. 203-227. 10 Les éditoriaux de Georges Bidault. L'Aube 1938, Paris, Bulletin des Amis de Georges Bidault, 1992, 261 p. 11 Scrisoare a cardinalului Maurin adresată nunțiului Maglione, 18 decembrie 1928, citată de Étienne FOUILLOUX, "Traditions et expériences françaises", in Histoire du christianisme, vol. XII, Guerres mondiales et totalitarismes (1914-1958), p. 511. 12 Luigi Sturzo, La battaglia meridionalista, a cura di Gabriele DE ROSA, Bari, 1979. 13
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
religioasă catolică, material care a fost adus de la Vatican prin intermediul Misiunii Americane în săptămâna trecută.” Nota nr. 29 21 ianuarie 1946: „În cercurile romano-catolice din Capitală, a căror atitudine antisovietică și antidemocratică este bine cunoscută, se comentează vizita recentă a Nunțiului Papal D.H. și a arhiepiscopului Mitropolit L. făcută Patriarhului S. Această vizită, se susține în cercurile amintite, ar fi avut ca scop consolidarea concordatului dintre Vatican și Biserica Româno-Ortodoxă, problemă ce interesează deopotrivă și cercurile Bisericii Greco-Catolice, formate în mare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a fost ajutat de Monsignorul G. - care i-a trimis haine și alimente. În urma acestui ajutor dat de Nunciatură, preotul a fost ridicat și depus la închisoarea din Pitești, unde - după aceste versiuni - s-a sinucis.” Notă, 09.07.1947: „Nunțiul Apostolic în România, G. a închiriat la Predeal vila [...] din cartierul Cioplea [...]. Se așteaptă în curând sosirea sa în localitate, unde va sta în timpul sezonului de vară. În acest timp, va fi servit de trei guvernante ale sale. Îngrijitorul acestei
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
când menta colorează în verde lumina,/ iar ei erau cu toții veseli,/ erau puțin înroșiți de vin și de emoție." A scris și balade moderne în care îl reînvie pe Coșbuc, minimalizând fastul și dimensiunea pe care acesta i-o dăduse nunții." Alaiul iese din curtea bisericii/ invitații calcă în vesel tact/ din cer cresc tufe de raze cu aripi de înger". Florin Mugur scrie versuri ocazionale, cheamă legenda, într-o ipostază declarativ romantică, intelectualizată prin ingrediente livrești, culese din teatrul shakespearean
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
flori, apoi se crede că va avea noroc la prăsila cailor. în locul unde se îngroapă casa unei lăuze se pune și o para* de ar gint, ca să aibă copilul care a stat în acea casă noroc de bani. Dacă în timpul nunții se încîlcește peteala* e semn că tinerii ce se căsătoresc vor avea noroc, vor fi oameni gospodari. Care-i plouă la nuntă are noroc. Mireasa cînd se suie în car să plece la biserică, la cununie, plînge, ca să aibă noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crezîndu-se că lui nu i se cuvine a o depune, fiind pe acel timp împărat sau principe. Dacă mireasa voiește să nu aibă dureri cînd va naște, atunci cînd iese din biserică să puște. Mirelui nu-i este iertat, pe timpul nunții, a da sau a lua ceva cu mîna goală, ci numai învă lită într-o năframă*, crezîndu-se că la din contra, el și-ar da norocul și și-ar necurăți mîna. Cînd vin miroii* de la cununie, se aruncă peste ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în constituirea unei familii, având în vedere importanța pe care societatea o acordă dotei în realizarea unui mariaj. Aceastareprezintă numai o primă etapă din experiența împărtășită de un cuplu și, ca urmare, în continuare ne vom apleca asupra spec tacolului nunții și al vieții comune pentru a sesiza în ce mă sură și prin ce mijloace partenerii se inserează în țesutul familial și social și pe ce criterii își organizează rețeau de solidaritate, unde se află rudele și unde colectivitatea în interiorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șterge, fie oferă altceva la schimb: „în loc di cal di ginere s-au dat o flintă“. Darurile de logodnă sunt diferite de cele ce urmează a se face ulterior, până la nuntă, și care se nu mesc „daruri di na intea nunții“. Această deosebire este clar marcată într un proces de ru pe re a logodnei unde fata, ca vinovată, pierde schimbul, adică atât inelul dat, cât și cel primit, „darurile din zioa logodnei“, cât și „darurile ce i s-au trimis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
re a logodnei unde fata, ca vinovată, pierde schimbul, adică atât inelul dat, cât și cel primit, „darurile din zioa logodnei“, cât și „darurile ce i s-au trimis a doua zi“. Alteori toate aceste daruri sunt asimilate darurilor dinaintea nunții. Contemporanii, cunoscând foarte bine rituaul și momentul când are loc punerea lui în scenă nu simt nevoia să dea amănunte, întrucât cel căruia i se adre sea ză cunoaște aceste practici. După această etapă urmează consacrarea religioasă a logodnei prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru că s-a arătat slab în fața copiilor săi. Pilda pe care cei din jur o pot trage din acest exemplu nu este aceea de a cere consimțământul fetelor, ci de a-și întări autoritatea și controlul asupra copiilor. Darurile dinaintea nunții Cum numai o mică parte dintre logodne se desfac, cuplul își continuă aventura. Între logodnă și nuntă, alte și alte ritualuri sunt puse în practică, iar logodnicii au dreptul să se viziteze și să-și facă din nou daruri. Cu excepția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
practică, iar logodnicii au dreptul să se viziteze și să-și facă din nou daruri. Cu excepția darurilor, am spune tradiționale, oferite de mireasă noii familii, celelalte sunt mai puțin vizibile în documente. Deși se vorbește foarte des de darurile de dinaintea nunții sau de darurile de la logodnă, ele nu sunt decât rareori precizate ca atare și apar numai în anumite condiții, fiind le ga te de problema moștenirii sau de cea a restituirii. În aceste circumstanțe, darurile aflate în litigiu capătă importanță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tații schimba te între soți, da rul apărând ca un lucru menit a înlesni „dragostea trupului“, scopul acestuia nu este însă de a-i îmbogăți pe cei doi, prin urmare, valoarea economică nu trebuie să fie prea ridicată. Darurile dinaintea nunții sunt cele care se fac „mai nainte de blagoslovenia bărbatului cu muierea“, adică înaintea citirii slujbei religioase. Ele au rol de a împodobi mireasa, de a acoperi corpul miresei spre fala bărbatului. Cum nu se spune ex pli cit în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
articolele ce pot fi dăruite de bărbat vi i toa rei soții, și anume: „lanțuri, cercei, inele, gherdane... haine“. În practică, aceste daruri sunt mult mai numeroase, riguros împărțite în funcție de evenimente le aflate în derulare. Se vorbește despre darurile dinaintea nunții, darurile de nuntă și darurile de luni, mai apar apoi și darurile de la logodnă, darurile schim ba te între soți pe parcursul vieții și darurile făcute de mireasă socrilor, cumnaților și nașilor. Analiza atentă și fină a documente lor răspunde la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stabilite cu persoanele prinse în jocul darurilor, obiectele dăruite. Primul dar pe care soții și-l fac, în mod aparent obligatoriu, îl constituie inelul de logodnă. Urmează o serie de cadouri schimbate între logodnă și sâmbăta nunții, numite „daruri dinaintea nunții“. Acestea ar putea fi considerate ca o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel la Pravilă, fără a specifica însă lista, glava, zaceala, sus ținând următoarele: „dar fiindcă după Pravilă este dator bărbatul a da pre cât vine a treia parte din zestre, dar soției lui, care ori mai naintea nunții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]