383 matches
-
făcut propunerea, care a stat între ei la ne go cie rea zestrei și care a fost martor la încheierea „contractului“. Nunta apare ca o negustorie, totul se ana li zea ză, se negocia ză, se tran șea ză: ziua nun ții, hainele miresei, nas tu rii de la bi niș, be tea la de la gevrele, diamante le de la inele, sa firul de la cer cei. Dragostea e lăsată după nuntă, acum nu are nimeni timp de sentimente. Con co mi tent, co
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plicelui“ și trans formând viața de cuplu într-un iad, „apoi de cele mai multe ori ei trăiesc ca câi nii“. În Cazul în care soția n-a fost fecioară, soțul are obligația de a acționa imediat. În târ zie rea de nun țării acestei situații atrage alte probleme: neîncrederea în ve ri di ci ta tea acuzații lor aduse și im posibilitatea de a con fis ca zestrea. Stan ciumo can din satul Vâr jul, județul Dâm bo vi ța, își trimite
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vit legii, bărbatul are dreptul să ceară separarea pentru o astfel de cauză. Dacă alunga rea nu intervine imediat după con sta ta tea im pu ri tă ții, el nu poate con fis ca zestrea soției. Zece bărbați de nun ță lipsa virginității soției din noaptea nunții, dar nu toate procesele au fost des chi se a doua zi după nuntă. Apa ri ția unui copil surpriză, dorința de a fi recom pen sați sau simpla nemulțumire cauzată de dezonoare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
conjugale, nici să răcia, nici zgârcenia bărbatului, nici ne putința conjugală, nici ne gli jen ța sexuală. odată cu des păr ți rea, ea își pierde toată zestrea și toate darurile de nuntă. În schimb, un bărbat nu pierde nimic, de nun țat ca desfrânat, el se obli gă numai să re sti tuie zestrea soției și da ru ri le făcute. În plus, el poate avea o posad ni că, important fiind să nu tul bu re rela ția ma tri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
meșteșugari) și onoarea țăranilor. Fie ca re grup social are anumite reguli în jurul cărora se coagulează con cep tul de onoare, dar toate trei au în comun pu ri ta tea feminină pe care fata trebuie să o aibă înainte de nun tă, iar în calitate de soție s-o păstreze. „Nu și-a purtat cinstea ca o ne gus to rea să“ se plânge Cris tea cu peț de soția lui, Stan ca, mitropolitului Neofit la 27 noiembrie 1740. Și pentru că „a călcat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
foarte aprige și surprind modalitatea în care puterea economică a unei familii este greu pusă la în cer ca re în condițiile obligativității măritării tuturor fetelor. Simultan are loc „aran jarea“ unui sistem de relații, util în toate grupurile sociale. Nun ta devine o afa ce re dirijată numai de către capul familiei, iar consimțământul și sentimentele nu sunt decât lucruri colaterale și efemere. Averea redevine o miză în momentul separă rii, când redistribuirea re a prin de spiritele. Instanța de judecată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ței. Cuplul nu trăiește singur: părinții, rudele vecinii sunt gata oricând să intervină, să-i pi cu re în urechi soțului ve ni nul bârfelor, să con ci lie ze sau să despartă, să depună mărturie, să mintă, să de nun țe. Pre siu nea celordin jur, unde părinții se află în prim-plan, se observă cu fie ca re caz în parte și semanifestă ca prim mijloc de re gla re a dispute lor familia le. În ju rul unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îndătinată. Este deajuns să fie nesocotită o singură verigă, aparent neînsemnată, ca totul să fie dat peste cap. Cum „paza bună trece primejdia rea”, omul se poate apăra și de strigoi. Aici se vede oportunitatea muncii regizorale a moașei, a nunului, a preotului. Ei știu bine că un punct omis din schema ritualisticii de naștere așteaptă să se manifeste malefic-justițiar la nuntă ori la moarte. Bătălia pentru izbîndirea omului ca ființă se poartă cu disperare și eroism pe toată scala riturilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cîntec, joc (dans), compuneri literare, mimică, schimburi de replici, discursuri șablonizate. Totodată, punerea în scenă este încredințată unor actori cu grade diferite de implicație și de profesionalitate. Pe de o parte: părinți (cuscri, cumetri), neamuri, prieteni, consăteni. Pe de alta: nuni, conăcari, bucătari, moașe. Spațiul scenic asigură și el condițiile spectacolului total: reprezentările au loc în „lumea văzutelor”, dar cu deschidere și translare spre aceea a „nevăzutelor”. Secvența „vămilor” este pusă în act pe un traseu geografic obișnuit, comun, de la sat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
die klar erzăhlende, die enthusiastisch aufgeregte und die personlich handelnde: Epos, Lyrik, und Drama - (cf. Adnotări la Westostlicher Divan, în Goethe, Werke, Ju-bilăumsausgabe, voi. V, pp. 223-224). Terminologia engleză pune probleme spinoase; categoriile literare majore le-am putea prea bine nunii types (tipuri) (așa cum face N. H. Pearson) iar speciile ca tragedia, comedia, oda etc. le-am putea numi genres (genuri). Cuvîntul genre nu s-a încetățenit în limba engleză decît mai tîrziu. în sensul literar, nici el, nici cuvîntul kind
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușine, se roagă la dumneavoastră cu plecăciune, să le dați iertăciune, că Dumenezeu, luni a făcut cerul, pământul și Raiul, marți l-a împodobit cu tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
servindu le în pahare rachiu sau vin, iar el consumând tot timpul petrecerii numai sifon și sirop, nopți întregi în anturajul care-l înconjura și-l admira pentru voința cu care biruia toate ispitele. L-am văzut cumătru mare și nun mare, în nunți cu mult public, cu muzică, unde, de seara până dimineața toată nunta era beată, iar el era numai cu paharul lui de sifon. Și aceasta nu o lună sau două, nu un an sau doi, ci toată
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o aflăm din primele pagini, cînd se prezintă participanții la botezul lui Vania, dar mai reprezentativă este onomastica grupului prezent la nunta lui Iorgu Răutu cu Smaragda Theodorovna. „Invitații au început să se adune din ajun; și în primul rînd - nunii: mareșalul gubernial Stepan Gheorghievici Cazara din Ventura [...], și coana Profira Merea din Bărbăței cu nepoțica dumisale domnișoara Eleonora Blagea; apoi, domnul Aristide Brezo cu doamna Cleopatra Constantinova, Ivan Vasilievici Bogdan din Căzănești, Petrache Bîrsianu cu coana Rozalia din Baroseni, apoi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se joacă spre dimineață, cu chiuituri specifice, pentru care nunul plătește bine pe bucătăreasă. Nunta își urmează cursul, se iese cu jocul afară, se formează o horă mare românească, la care iau parte toți nuntașii. Se aud iarăși strigături: "De ce joc, de ce-aș juca Pare că-s făcut așa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o aflăm din primele pagini, cînd se prezintă participanții la botezul lui Vania, dar mai reprezentativă este onomastica grupului prezent la nunta lui Iorgu Răutu cu Smaragda Theodorovna. Invitații au Început să se adune din ajun; și În primul rînd - nunii: mareșalul gubernial Stepan Gheorghievici Cazara din Ventura, și coana Profira Merea din Bărbăței cu nepoțica dumisale domnișoara Eleonora Blagea; apoi, domnul Aristide Brezo cu doamna Cleopatra Constantinova, Ivan Vasilievici Bogdan din Căzănești, Petrache BÎrsianu cu coana Rozalia din Baroseni, apoi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Londra 1958. Hawthorne, Nathaniel, "Egotism; or, The Bosom Serpent", în: The Complete Novels and Selected Tales of Nathaniel Hawthorne, New York 1937, 1106-1115. Hemingway, Ernest, "Fifty Grand" und "The Killers", în: Men Without Women, Harmondsworth 1955. Hemingway, E., "The Gambler, The Nun, and the Radio", în: The Short Stories of Ernest Hemingway, New York 1953, 468-487. Hemingway, E., A Moveable Feast, Harmondsworth 1966. Henry, O., "The Marionettes", în: The Complete Works, vol. 2, Garden City, N.Y., 1953. Hesse, Hermann, Der Steppenwolf, în
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Harweg, Roland, 248-250, 252, 254-255, 268-274 Hasler, J., 202 Haubrichs, Wolfgang, 22, 42, 143 Hawthorne, Nathaniel, Egotism, 242 Hemingway, Ernest, 110, 186, 188, 202, 225-226, 241-242, 246, 248, 279-280, 288 Fifty Grand (Cincizeci de bătrîne), 225, 310 The Gambler, the Nun, and the Radio, 246 Hills Like White Elephants, 245 The Killers (Asasinii), 88, 119, 179, 181, 225, 279 A Moveable Feast, 186 Hempfer, Klaus, 113 Hendrick, Leo, 282 Hendricks, William O., 27 Henning, Margit, 139, 167, 303 Henry, O., The
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
13. 378 W.J.M. Bronzwaer, Tense in the Novel, 90. 379 H. James, Complete Tales, vol. 6, 383. 380 Reinhold Winkler, "Über Deixis und Wirklichkeitsbezug in fiktionalen und nicht-fiktionalen Texten", în: Erzählforschung 1, 166-167. 381 E. Hemingway, "The Gambler, The Nun, and the Radio", în: The Short Stories of Ernest Hemingway, New York, 1953, 468. 382 Katherine Mansfield, "The Daughters of the Late Colonel", r. Fiicele răposatului colonel, în vol. Garden party, trad. de Antoaneta Ralian, Paralela 45, 2002, 253. 383 Mansfield
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
oamenilor, fixează cu putere suverană rolurile de donator și de destinatar și, metamorfozându-i În persoane care fac schimburi, creează o legătură socială. În cursul desfășurării ceremonialului nunții, pomul sau mărul ocupă o poziție Însemnată: Pomul acesta se pune pe dinaintea nunilor și Însemnează că atât Însurățeii cât si familia lor să aibă pe cealaltă lume un pom sub care să se poată odihni. După ce s-a Închinat pomul și după ce nuntașii au jucat În jurul lui, nănașul Începe a-l scutura, adică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a tradițiilor legate de nuntă. Primul text reprezintă o mărturie de la nceputul secolului al XX-lea despre succesiunea momentelor unui ritual de nuntă În sudul țării (Ilfov). Sâmbătă seara se joacă bradul la casa miresei, obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și se pregătea la casa mirelui. Socrii cei mari trebuiau să găsească în sat o femeie gospodină care să îndeplinească rolul de bucătăreasă. Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă nunii mari, adică viitori nași ai celor doi tineri, care să le dea sfaturi bune și folositoare pentru viața lor. în preziua nunții, vorniceii cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se lua cel mai frumos covor care se așternea în biserică și pe care se desfășura cununia religioasă. După cununia religioasă, cei doi tineri cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și servirea mesei de către tineret urma distracția propriu-zisă a tineretului după melodii interpretate de fanfară și mai ales vestitele jocuri moldovenești la care participa cu multă însuflețire mai tot tineretul din sat. în acest timp, se pregătea masa pentru invitații nunilor. După aranjatul mesei, aceștia erau invitați la masă și erau serviți cu toată atenția de către bucătărese dirijate de către bucătăreasa-șefă. Acestea primeau din partea soacrei celei mari, șorțuri noi. înainte de a se face darul, bucătăreasa șefă însoțită de celelalte bucătărese aducea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a se face darul, bucătăreasa șefă însoțită de celelalte bucătărese aducea în tonul muzicii găina pusă într-un castron și acoperită cu o farfurie care de cele mai multe ori era, o găină vie. Se aducea apoi găina special pregătită pentru masa nunilor. Adusul găinii era însoțit de veselie, de strigături și mai ales de cântecul găinii. Acest cântec era interpretat de bucătăreasa-șefă, fiind acompaniată de fanfară. în sat, la Vatra, de cele mai multe ori erau alese ca bucătărese Sâsâeac T. Elena sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]