189 matches
-
de fericire. De unde vine Jorge Riosse? Direct din proza sud-americană înflorind monstruos a unui Carlos Fuentes, din povestirile-ecorșeuri crude ale lui Julio Cortazar, din fantasmagoriile de concert baroc al lui Alejo Carpentier, din universul condeierilor lui Mario Vargas Llosa, enigmaticele nuntiri ale realității cu ficțiunea ale lui Jorge Luis Borges, din tulburătoarea lume de caractere contorsionate a lui Ernesto Sabato, precum Vidal Olmos sau Alejandra care asemeni lui Jorge Riosse dă foc locuinței în care se află împreună cu tatăl ei și
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
și certa ostentație în a plasa moartea exact acolo unde nu îi este locul, cum ar fi jocul (Păpușarul - Dumnezeu știe bine rostul păpușilor sale și, din timp în timp, ,cîte una dintre ele e retrasă dedesubt"), nunta (mai toate nuntirile sînt, după cum adesea s-a observat, mioritice) și circul. Poezia Iluzionism pare desprinsă din romanul Aglajei Veteranyi De ce fierbe copilul în mămăligă, relatînd cu aceeași candoare infantilă, plină de cruzime, intruziunea morții într-un spațiu colorat și strălucitor atît de
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
și plec nepătruns de vârtejul ascuns în culoare, ca și când statornica mea neclintire cade instantaneu ca o brumă sfioasă din amintire. și iată, pe diagonala din pătratul solemn al distanței dintre mine și cel prins în a stelei nesperată și rece nuntire degetele ei trec ca o mângăiere pe curata nemărginire a speranței. Că românii s-au răspândit pe toate meridianele lumii nu mai este de mirare. Că lumea este mare dar și mică, iarăși nu ne mai surprinde. Așa se face
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cei ce rămînem este doar cît ai băga un fir de ață în ac sau cît ai aprinde flacăra unei lumînări pe-o vîntoasă-n dechemvrie dragă tache îți scriu această scrisoare cu nodul în gît în chiar ziua plecării tale nuntirii tale cu moartea voi fi foarte singur foarte pustiu de acum înainte ți-am cerut să nu pleci te-am rugat să nu mori am țipat am strigat te-am implorat să rămîi nici acum nu pot nici acum nu
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
amenința cu chefnituri scurte, clănțănind dinții ascuțiți de ragilă și cremene, să-i țină la distanță. Tudora nu era acasă. Ceruse voie și plecase, amețită de aerul rece, de ninsoare și de zăpezile căzute, la stâna din marginea pădurii, în nuntire. Avea să lipsească trei zile. Trei zile și trei nopți, câinii ciobănești și zăvozii din sat aveau să-i dea târcoale, mârâitori și pofticioși, zburlindu-și spinarea ca la lup, și ea să se lupte cu fiecare-n parte, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
uscate, seci. Nechezături, tălăngi și clinchete mărunțind liniștea și ferecând-o în zale de fier, apoi câte-o frântură de mormăituri ursești; mugete slabe, cârâituri, țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n foșnetul mătăsos al ninsorii și gemetele și urletele de la nuntirea Tudorei. Închise ochii, amețită, apăsându-și pleoapele cu degetele înghețate și respiră prelung, ca în somn. Aproape, în marginea poienii, zări, dominând întreaga perspectivă, stâlpul de înaltă tensiune care conecta orașul din apropiere la circuitul național și care-i strângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mai negre pe cerul tot mai purpuriu, până când se lăsase noaptea și zbârnâitul se făcuse tot mai intens, și pe neașteptate cîte-un gândac greu ca plumbul îți cădea pe spate sau în cap și ți se cățăra, dezorientat, pe haine. Nuntirea bezmetică avea să țină de-atunci două săptămâni în șir, la capătul cărora rădaștele moarte aveau să fie culese grămezi și aruncate în tomberoane. Îndreptîndu-se spre Circul de Stat cu Emilia de braț (Dumnezeule, până și el trăgea cu ochiul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și a azurului, rotirile nebunești în jurul marelui stejar, își avuseseră rodul lor: mesajul fusese transmis. Nu desfăcuse degeaba aripile șifonate de sub elitre. În sicriul de sticlă avea să rămână curând doar o carcasă goală, căci Duhul fusese deja injectat în nuntirea cu o altă insectă și mergea mai departe prin tubul de carne neîntreruptă al generațiilor. Dar pentru ființa ce acum amorțea în închisoarea ei transparentă, privind prin sticla ei către un băieței ce privea prin sticla ferestrei, nu aceea fusese
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ale Dragostei și ale Norocului, cu Dealul Mitropoliei ca podiș al lui Venus, cu norii reflectați în ape ca noițe pe unghiile lacurilor Floreasca și Tei, Cișmigiu și Herăstrău, și Tonola. 19 Alegeam în voiajele noastre de nuntă ale unei nuntiri imposibile trasee marginale și ciudate, străduțe care azi nu mai există (așa cum nu mai există în mintea mea înrăită loc pentru dragoste), cu case roz, cu marchize de geam colorat, cu leandri înfloriți, cu curți, cu pisicuțe răsucindu-se-n
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
titanul știe că Thetis, nereida râvnită de Zeus și de Poseidon, urmează să dea naștere unui fiu mai puternic decât părintele său, așa că oricine ar lua-o de soție și-ar periclita domnia. El lasă să se întrevadă taina acestei nuntiri primejdioase la întrevederea cu Io, fosta iubită a lui Zeus, prefăcută apoi în junincă : îi arată acesteia că amândoi sunt victime ale stăpânului zeilor care cu toți se poartă silnic, fără osebire, neștiind că riscă prin toanele-i deșarte să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de cânepă a fugarului (I 1). Când află prețul cumplit cerut de zei spre a-l călăuzi la Kolonos, Oedip deplânge mai cu seamă nefericirea Antigonei pe care a atras-o pe un drum fatal, împiedicând-o să-și împlinească nuntirea hărăzită oricărei tinere : Te-am târât în nebunia mea, cum târâie oceanul învolburat pluta desprinsă de țărm. Te-am scos din rosturile firești ale fecioriei tale (I 3). Ca și la Sofocle, la Radu Stanca stau alături Oedip, păcătosul fără
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
noastră de cuvinte, Întâiul mare poem al existenței noastre, depozitul cel mai sacru al generațiilor trecute?! Ca-n basme-i a cuvântului putere! Acest lucru l-au simțit toți cei care s-au încumetat să zidească lumi din potrivirea și nuntirea vorbelor, urmând îndemnul testamentar al Văcărescului: Urmașilor mei Văcărești, Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și a patriei cinstire. Limba română este istoria noastră, cu faptele ei eroice, pline de strălucire și de jertfe, este patria însăși cu natura ei
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și bine mirositor a trifoiaș sălbatic de pe pajiști însorite și a floare de cireș de pe versanții gazde ale arborilor înveșmântați în straie de mireasă. Spectacolul naturii este completat de simfonia albinelor culegătoare, de trilurile privighetorilor și de chemările insistente la nuntire ale păsărilor fără cuib. Și bogăția asta de mireasmă și culoare durează câteva săptămâni că, odată cu încheierea stadiului de maturizare, încep ninsorile cu petale dalbe ale florilor de cireș ce albesc zările și cărările. Cu îndreptățită mândrie oamenii locului amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de al doilea factor este armonia, modelaj exercitat, pe de o parte, de desăvârșita orân duire ca în tabloul unui maestru al picturii a peisajului țării iar pe de altă parte, de spiritul baladei vrâncene, prin care are loc solidarizarea, nuntirea omului cu natura și moartea devenită neoexistență mirifică sub cataliza miticului. Armonia și viziunea nemuririi transtanatică își au sorgintea în triada tracică Zamolxis-Orfeu-Dionysos, toți trei parcurgând ciclul viață-moarte-renaștere, ceea ce însemnează deschidere cosmică nelimitată incluzând viață și postviață, aici și dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
plouă lin plouă devreme, plouă târziu liniște,... faceți liniște vă rog, nu deranjați pe-aici! e sărutul revărsat de ploi... logodnici în toamnă să nu mă uiți iubito peregrin în toamnă. o zi eternă. atât mi-ar lua să dezleg nuntirea întreagă din frunza de vița-de-vie. culcă-mi-te-n palme pe ciorchinii culeși de sub geana neagră. în brațele tale ochii mi s-au umplut de leacuri și călcâiul... ah! călcâiul ți-e neatins de ploaia ierbii. și cu toamna cea târzie, rămâne-vom
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de iubirea dominatoare: ...de gura ta mă las încet șoptit...; Tăceri adorm genunchii tăi de rouă...; trupu ți de zăpadă și-nserare...; pleoapa arsă de-nserare... Sentimentul primordial este dezvăluit în multe fațete, dar dragostea ideală e ne-nceputa nuntă, miracolul nuntirii... zidit pe trandafiri, echivalent cu un început de lume, visat la ceas de taină, când culoarea-i gata de jertfire, în stare să transforme timpul: Incendiată clipa se-arată-n destrămare / Cum se arată-n vrajă parfumu-n trandafiri..., fiindcă femeia e, în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Se aprinde-n pleoape la-nceput de veac...; Zăpezile stelare ne-mbracă-n așteptări; Incendiază rana zăpezile stelare...; De-un timp zăpada, iată, ia foc în calendare / Nisipul în clepsidră-i de miere și absint...; Zăpada pleoapei e de-acum nuntire...; Păcatul nins îți tremură-n priviri... - cu trimitere la stări de spirit, sentimente, martoră, și, în același timp, pavăză contra prozaicului, pe care îl escamotează sau căruia măcar îi atenuează urâțenia. De o mare delicatețe și de un rafinament deosebit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Nu-i rostul tău/ De-a separa și prețui/ Din câte stau pe zare/ Același ou divin nuntește/ și ochiul vulturesc" ("Imn sacru"). Poetul descoperă elemente purtătoare de poezie, nu pentru că în ele ar sălășlui Dumnezeu, ci pentru întrevăzuta, potențiala nuntire a acestora cu spiritul. De aceea " instrumentul de slăvire" nu-i doar graiul omenesc, ci, "și murmurul Creatorului". Ne amintim că un alt poet, Ilarie Voronca, închinase imnuri celor mai umile produse ale naturii, cum ar fi cartoful. Acest poem
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
faptul că la nunta lui a căzut o stea și că a participat întreaga natură. El vrea astfel să o cruțe pe mama sa de o mare durere sufletească deoarece ea, femeie din popor, cunoaște semnificația stelei căzătoare și a nuntirii cu natura și și-ar da seama de adevăr. Lirismul covârșitor din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
baciului spre veșnicie, iar mândra "crăiasă", coborâtă parcă din basmele noastre românești, sporește strălucirea prin presupusa ei prezență. Brazii și păltinașii semeți și neclintiți veghează trecerea ciobanului mioritic în lumea celor drepți, ca martori ai împlinirii sale ca om prin nuntire; munții bătrâni binecuvântează această unire, această integrare în naturamamă iar păsările și "păsărele mii" întregesc prin trilurile lor muzica diafană a sferelor înalte. Numai steaua căzătoare brăzdează cu lumina ei tăriile, infinitul, marcând astfel calea către locurile veșnice. În al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
morții în concepția populară, ordinea cosmică se tulbură, dar ea se restabilește tocmai prin reintegrarea omului în circuitul cosmic universal. Agresarea unei părți a întregului duce la destabilizarea acestuia, dar echilibrul se poate restabili, capi destinul ciobanului se împlinește prin nuntirea sa cu natura, steaua căzătoare strălucind de dincolo de moarte. Prin această idee, poetul anonim 1-a anticipat pe poetul și filozoful Lucian Blaga, care scria mult mai târziu: "înmormântat în astă stea,/ în nopți voi străluci cu ea". În acest
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
zeilor, călătorul, călăuzitorul către Hades și paznicul sacru al drumurilor și căilor de acces, trimite în special tensiunea dintre jos și sus, dintre terestru și transcendent, dintre materie și spirit. În oricare dintre aceste căi spre relevarea adevărului suprem în nuntirile cosmogonice sau pur ideatice, Liviu Pendefunda se erijează într-un homo viator, eternul călător și mesager intermundic, prin care se dă relief tentației unificării. De Hermes Trismegistus, zeul sapiențial, cu atribute profetice, astrologice și didactice, apologetul cosmografiei și al riturilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mistere/ pe drumul orbilor sunt semne/ mă doare urma de lanț din carnea ta/ nu unul, doi suntem/ la pândă de mistere". Impulsul ordonator al textelor poetice scrise de Rafila Radu este de fapt încrederea totală în împlinirea erotică, în nuntirea în sens mai larg, căci aceasta conferă existentului un sens ascensional ("în sfera luminii perechea") și, uneori, vibrația unei rostiri poetice de exultanță ("guști/ iubire-ntr-un poem"). Unghiul care dictează percepția e prin urmare tributar mai degrabă nostalgiei stenice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
formă convențională, concretă. Utilizată în fabule, în parabole, în poeme alegorice, în ghicitori etc., alegoria presupune un nivel literal, al sensului concret și un nivel de adâncime, al semnificațiilor sugerate pe baza unei analogii. Astfel, moartea este reprezentată alegoric ca nuntire cosmică (Miorița) sau ca joc irecuzabil ( Dea vați ascuns de T. Arghezi), iar destinul singular al omului superior - care, devorat de nostalgia absolutului, forțează limitele condiției umane - este încifrat în poeme alegorice precum Luceafărul eminescian, Noapte de decemvrie de Al.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
superlativul frumuseții și prin dubla comparație care îi conferă atributul sacralității și pe cel al luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului apare oglindit în ochii preafrumoasei pământence. Văzut din lumea de jos, eroul imposibilei nuntiri pare unicul reper de lumină întro lume menită întunericului, stea fixă după care se călăuzesc muritorii: Pe mișcătoarele cărări/Corăbii negre duce. Luminând tărâmul fetei de împărat, el intră sub zodia iubirii, a fiorului sufletesc, dar și a timpului omenesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]