366 matches
-
amantă, soție și muză a Galei: spune, iubitule! Dali, îmbujorat, i-a grăit: Gala, azi vocea ta îmi spune că ești mai frumoasă ca ieri, îți întind mustățile, să mi le săruți, fii liniștită, sînt pe mîini bune (se uită oacheș la mine), te voi suna din oră-n oră, acum trec la treabă, îți sărut tîmpla zeiță, pa! Văzîndu-l instalat, nu-mi rămăsese decît să-l părăsesc. O întrebare îmi irita omușorul. I-am dat drumul, aproape indignat: inegalabile maestre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de dimensiuni maoiste Carnetul agitatorului destinat revoluționarului de rînd, cel care ținea partidul fierbinte, gata mereu să dea în foc, însumînd calități de bază: agitator colectiv, organizator colectiv. Mă prezentam cu luminoasa copertă la tovul cu propaganda (și agitația), piticul oacheș se ridica de la birou (să atenueze întrucîtva handicapul de înălțime), privea încruntat produsul artistic și zicea: Mai gîndește-te! Mă întorceam la redacție, mai băgam o macara și reveneam la pitic: Merge! zicea piticul înălțîndu-se pe vîrfuri. Școala intensivă și permanentă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca a doua zi trompetistul Georgel, starostele tarafului care sfida cu superbie discotecile, să-și inaugureze propriul restaurant: "La Georgel", firește. Am parcat în fața arătoasei clădiri ce juca rol de palat în mijlocul căsuțelor tătărășene și imediat ne-a deschis însuși oacheșul trompetist (și gurist, aveam să mă conving). Încă se mai retușau muchii, se mai vopseau cercevele. Masa care se improvizase în onoarea noastră într-o marmoreană logie turcoaz era acum plină cu de toate. Trebuia doar atacată cu distincția impusă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a fostului ștab al Editurii Tehnice și deci aureolarea confraternă a celor ce-și consumă caloriile în aceeași cultură. Să fim serioși: totul e doar propagandă. Și disperată confecționare de imagine. Dar, în fond, pe cine-i are în vedere oacheșul mecena atunci cînd ține Cotroceniul în interminabile firitiseli decorative? Sînt cîteva categorii care și-au verificat cu vîrf și-ndesat virtuțile obediente în dictatură. Cu plusul de rafinament cerut acum de vremurile nouă (în grafie sadoveniană, evident). - s-a bătut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
una din ferestrele de la mansarda bătrînului hotel Traian. De unde să fi bănuit, atunci, că, dată jos de pe... cupolă (și ștearsă furios de pe varianta pictată anul trecut), steaua nenorocirilor noastre semicentenare avea să-și prelungească morbul în trena lăsată local de oacheșul activist (ilegitim cotrocenizat), care mai întreține încă în acest mare oraș damful nostalgiei comuniste! Din fericire, contracarat, iată, fericit compensatoriu -, de tonul reconfortant modern al galeriei de sub braunsteiniana cupolă. Fie ca efervescenta galerie de artă să-și continue cu perseverență
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dimineață. Piază rea, piază rea. {EminescuOpVIII 149} ȘTEFAN CEL TÎNĂR 2254 [PERSOANELE] ȘTEFAN. nestatornic, de-o beție tristă, nobil în fundul inimei, dar abrutizat prin pasiune, c-un mare fond de grandoare concentrat în unele momente, altfel meschin, caracter melancolic sanguinic (Oacheș). ARBORE. Sever, contrastat din mari speranțe în viitor - mari suveniri din trecut, și cu toate astea scepticist prin meschinătatea curtizanilor ce-l încon-gioară și-l amețesc pe Ștefan cel Tânăr. El e sufletul rămas încă pe pământ a lui Ștefan
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Să-l împle cu durere Și sufletu-i curat să-l împle Cu chin și cu durere. A se-ndoi de-a lui iubire Cine pe ei i-nvață Și inima lui s-o rănească Cu-amar cuvânt de gheață? Oacheș copil cu ochi de flăcări, Noroc și bine nu e Pentru-n cioban ce-și lasă turma Pe seama nimănuie. Întoarce-te cu noi și vin, Din munte te coboară, Îmi pare că n-o [să] revăd Ochi-ți vodinioară. COR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
împluse marea și frumoasa uliță a Toledei. Citadini, gentilomi și lazaroni în amestec își da coate și se îndesa pe ulițe și în piețele publice; toate ferestrele scânteia de diamante, așternute cu bogate stofe și strălucitoare tualete ale frumoaselor și oacheșelor napolitane. Era 19 sept., ziua aniversară a Sântului Ianuarie. Vezuv era în liniște, golful de Ischia se colora de fețe pe jumătate senine, pe jumătate purpură, ce se răsfrângea fugind de razele cele din urmă ale soarelui; adierile vântului îmbălsămite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pământului, de vreme ce România nu are cu statele vecine convențiuni cari s-o oblige la dureroasa estradare a unor familii de origine română. Ce-a răspuns Camera prin gura ilustrului său Fleva, nu străin de originea română, ci român de origine oacheșă? A respins moțiunea. Va să zică majoritatea Flevilor cere să nu se respecte ospitalitatea, cere să se estradeze familiile române cari ar trece Carpații pentru a se așeza în țară. Iată ceea ce trebuia constatat. Pe d. Fleva, de-o origină cât se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lor (căci au trăit amîndoi cu mult înainte de epoca fotografiilor), primele imagini despre ei mi le-am plăsmuit în chip nelogic după pietrele de pe mormîntul lor. E ciudat că forma literelor de pe piatra tatălui mă făcea să văd un om oacheș, scurt și îndesat și cu părul creț. Iar trăsăturile inscripției: "De asemeni și Giorgiana, soția celui de mai sus", mă duseră la concluzia că mama era pistruiată și bolnăvicioasă. Cît despre cele cinci romburi de piatră, înalte de cîte un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu legătura albă; curzi ce-și aruncă papucii, lăsând să se vadă labele păroase și mușchioase, persani, egipteni, europeni cu pălării, lângă raiale cu fesuri, femei levantine, de un lux nebun, soldați de ai sultanului, marinari de pe staționare; francezi vioi, oacheși, germani cu ciocuri de barbă bălane, ruși greoi; numai cadânele, cu mersul de lilieci sperioși, s-au ascuns jos, În Încăperea cu perdele ce stă acuma gătită pentru ele” (N. Iorga, Peisagii, antologie, prefață, note și glosar de Mircea Zaciu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
este mai rezistentă, fiind în același timp mult mai suplă și mai elastică; și, adaug eu îcăci există un aspect estetic în toate lucrurile), este mult mai frumoasă și mai potrivită cu o corabie, decît cînepa. Cînepa este un flăcău oacheș, un soi de indian, pe cînd frînghia de Manilla e un circasian cu părul de aur, la care ți-e mai mare dragul să te uiți. Saula pentru balene are o grosime de numai două treimi dintr-un inch. La
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
intre de-a binelea în strîmtoare, acești briganzi asiatici se repeziseră pe urmele noastre, ca să cîștige timpul pierdut. Cum sprintenul Pequod era el însuși angajat într-o urmărire rapidă, înlesnită de un vînt prielnic, era foarte frumos din partea acestor filantropi oacheși că-l ajutau să se grăbească și mai mult spre ținta propusă; ei nu erau astfel decît niște bice și niște pinteni. Cu luneta subsuoară, Ahab se plimba de colo pînă colo pe punte, privind cînd spre monștrii din față
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
atribuindu-i însă lui Stubb vorbele sale, pe care chipurile le tălmăcea numai; iar Stubb urma să spună orice trăznaie i-ar fi venit pe buze în timpul acestei conversații. Peste cîteva clipe, victima lor ieși din cabină. Era un omuleț oacheș, cam prea delicat pentru un căpitan de corabie, deși purta favoriți și mustață și era îmbrăcat cu o jiletcă de catifea roșie, cu brelocuri. Omul din Guernesey, luîndu-și numaidecît în primire rolul de interpret, îl prezentă foarte ceremonios pe Stubb
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar urla la lună”. Și aici totul e joc și voie bună, un paradis campestru: «Râde soarele pe cer, Păpușoii-s zdraveni. Râd doi ochi de brigadier Peste câmp și oameniă» Tot atât de fals apare gospodăria colectivă În Cântecul tractoristului, unde „oacheșa fată” care conduce tractorul pare o nouă Rodica a bardului de la Mircești În ceea ce are el mai „veșnic tânăr și ferice”. Este neîndoios că asemenea poezii nu vor produce niciodată efectul dorit În mijlocul țărănimii muncitoare, care nu urăște nimic mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Eu cred că aș fi opțiunea evidentă, nu? întrebă Mara. Așa-i. Mai ai nevoie de ceva ? O asistentă, medicamente și instrumente, niște cărți și paturi. Sarah, zisei îndreptându-mi capul spre fata cu părul blond deschis și cu ochi oacheși, căprui, n-ai vrea să fii asistenta Marei? Sigur. Și așa nu aș ști cum să vă ajut, răspunse aceasta dezvăluind un șirag de dinți uimitor de albi și de frumoși. Minunat. Medicamente vei găsi în cabinetul medical și cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pe furiș. O mai supraveghează o dată cu coada ochiului pe Agrippina. Abia acum observă că și-a albit pielea. Cu alifie de crocodil probabil, singura care are efect. I se face milă de sărmana ei surioară. Numai ea a moștenit tenul oacheș al tatălui lor. Își mută privirea pe stola cu care e îmbrăcată și încremenește. Nu se poate! Niciodată nu i-ar fi trecut prin minte că ar purta așa ceva. Ea, care înainte nu se înveșmânta decât în stofe de lână
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ochii, aș putea să pretind că sunt în Saint. ― Saint? ― Trebuie să știi Saint. E un bar. ― A, sigur, mint eu. Saint. ― Vă rog să-mi permiteți să vă face cinste cu o băutură, ne spune un bărbat calm și oacheș, cu pomeți aranjați și ochi care te îmbie în pat. ― Nu, mulțumim, spun eu, și o trag pe Lauren, înainte să se topească complet. Ne e bine așa, mai spun, și o trag spre celălalt capăt al barului. ― De ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
din cheltuieli banii dați astrologilor și prezicătoarelor, care vor fi trecuți la capitolul consultanță. Ar trebui măcar așa din sfânta curiozitate să aruncăm un ochi spre fauna aceasta care trăiește și prosperă pe spinarea credulilor. Să știți că futuroloagele acestea oacheșe sunt forte istețe și te drămăluiesc dintr-o ochire cam câte pene poate să-ți jumulească fără să simți. Te înnebunesc de cap cu terminologia și limbajul lor strict profesional și au cultura meseriei lor. Îți spun că e veche
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
într-o rână pe cele două canapele afunde, că toate la un loc anunțau începutul Levantului, încât nu-i trebuia închipuirii decât un pas ca s-audă cântecul tamburinat al Chirei Chiralina. În afară, orașul venea din Orient, cu florărese oacheșe ducând coșuri din rafie pline cu tufănele, buchete de liliac, micșunele, violete, frezie, trandafiri, garoafe, lalele, explozie de culori însoțite de plecăciuni politicoase și cuvinte meșteșugite pentru perechile tinere și doamnele cu voaluri elegante la pălăriile cu boruri mari, amintind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pas înainte. Neica Marin nu-i acasă? Nu. Dumneata ești boierul de la Sărățeni?... Eu făcui un semn cu capul. Mă gândeam ce-i pot spune. Ea își lăsase luminița în jos, în dreptul pieptului, și flacăra îmi descoperea o față curată, oacheșă, sprâncenată, cu doi ochi minunați. Acum ochii aceia zâmbeau. Și eu mă simții deodată străbătut de o înfiorare ciudată, acolo pe malul Iezerului, în noaptea care mă împresura, sub ploaia care șuroia de-abia auzit în juru-mi, în singurătatea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
biată fată săracă din oameni de rând, ș-o chema Cristina. Umblase în copilăria ei mai mult cu picioarele desculțe și purtase la păscut în prundurile Moldovei vițeii și gâștele tătucu-său, argat boieresc. Când se ridicase și intrase în joc, oacheșă și cu sprâncene codate, unii și alții începură a se uita la dânsa și a-și spune vorbe la ureche. Venindu-i vremea să-și câștige pânea, tatu-său Gheorghe Jipa a adus-o la curte ș-a înfățișat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
învreme cândiamu rimu erea numeleiana... Domnul de la Sibiu era Ieronim Dragu, vânător tare, decât care mai meșteșugit nu știe nimeni, în toate plaiurile munților, să stârnească cerbii, toamna la muget. Îi mugea și-i chema cu scoica. Era un bărbat oacheș, cu privirea străpungătoare. Ionaș Popa, domnul de la Cluj, se nimerise a fi un uriaș blând, cu grai moale și cu ochii bulbucați mari, umbriți de gene castanii. Doctorul Micu era un mărunțel nervos, care se mișca de două ori încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
urmeze dincolo. Cum am cotit cu barca nu departe de satul rudarilor, spre Fundul Lintiții, la coliba lui Mitrea Pescăruș, am văzut apărând o făptură ce mi s-a părut uimitoare subt arcul sălciei. Avea mișcări mlădioase și un obraz oacheș și pasionat. Purta fustă încrețită roșie cu puchiței negri și broboada verde îi era căzută pe umeri. În afară de ie, nu mai avea altă îmbrăcăminte. Umbla desculță. Pielea îi era arămie. Sub sprâncenele arcuite, ochii păreau în ceață. Erau ochii cenușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]