369 matches
-
căuta pe tatăl ei cu o lampă de gaz, ridicată deasupra capului, ca să vadă mai departe în întunericul dimineții. Scrutarea celor doi are ceremonialul ei: Ea își lăsase luminița în jos, în dreptul pieptului, și flacăra îmi descoperea o față curată, oacheșă, sprâncenată, cu doi ochi minunați. Acum ochii aceia zâmbeau. Și eu mă simții deodată străbătut de o înfiorare ciudată, acolo pe malul Iezerului, în noaptea care mă împresura, sub ploaia care șuroia de-abia auzit în juru-mi, în singurătatea aceea
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
spurcăciunea din el, s-a sfrijit și i-au căzut o grămadă de dinți, încât la douăjopt de ani a rămas o umbră a ceea ce a fost." (p. 196). Nici Mite nu se simte prea bine în urma apropierii de spurcăciunea oacheșă și roșie-n obraz, cu duhoarea ei infernală și privirea încleiată de duhori otrăvite. Întorcând camera către cel ce o manipulează, observăm că autorul, la rândul lui, este afectat de această prezență malignă, care se insinuează în roman și ajunge
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
realitățile din... Molvania? De evidentă locație balcanică, Molvania asta își are prima silabă, totuși, de la o istorică provincie românească, tot așa cum celelalte evocă o alta. Ghidul îi trasează trecutul, încă din antichitate Tacitus ar fi scris despre: "Sunt scunzi și oacheși la înfățișare și nu au aplecare către munca grea și către gândirea creatoare. Ar trebui să bați cale lungă ca să găsești în imperiu un trib de vânători și culegători mai destrăbălat și mai incult." Cât privește naționalitatea, ea e alcătuită
Din Vodenia în Molvania by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7377_a_8702]
-
deșteaptă, nicio întrebare. Într-o colivie de sârmă se foia un florinte tânăr. "A! vasăzică domnul își dorește să fie mare și frumos, și desigur, bogat", se bucură peruchierul, deși Nane nu spusese nimic. Continua să privească prostește spre bărbatul oacheș, care își răsucise în jurul gâtului o cârpișoară roșie. Bineînțeles că-și dorea să crească repede. Dar mai erau și alte multe lucruri pe care și le dorea. Nici într-un caz nu era ăsta pe primul loc. Nu cumva avea
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
matein (când nu e vorba, evident, de unul propriu-zis heraldic, adică strict și imuabil) nu-i diferit, în rest, de cel comun, - în care albul, între altele, înseamnă inocență sau candoare virginală, iar roșul, pasionalitate... De unde, însăși "floarea roșie" a oacheșei inițiatoare a domnișorului Pantazi în taina dragostei furtive; după cum izul de "garoafă roșie"6, ce se degajă din "albastrul" domn de Vere (și care constrastează, la acesta, nu numai cu glaucopia-i, dar și cu "gheața", cu glacialitatea, safirelor ce i-
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
m-a gonit. 2 Sonetu-i un dichis pentru bărbați, Și trebuie lucrat c-un soi de ură, Cioplit cu meșterie din custură, Bătut pe nicovală, strâns în laț. Dar pot și eu să-ți fac amăgitură Dintr-un sonet cu oacheșul meu braț, Pe-un petic de atlaz cu crini brodați Și fără de pereche-n țesătură, Când te stârnesc cu nurii mei drăcești Și-ți suflu foc și pară prin pupilă, Amăgitor de suflete ce ești, Mai meșteră-n sonet și
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
te cert; Al meu pe jumătate, ba pe sfert, Tu ai, e drept, cătușe și lănțuguri. Iar domnii tăi, la care tu ești șerb, Mi-au născocit mulțimi de beteșuguri Și, puși pe clevetiri și pe buclucuri, îmi iau obrazul oacheș în deșert. Iar când ne văd, naivule,-mpreună, Asmut în gând asupră-ne dulăi Și fac ce răutăți le mai cășună, încât, știindu-i nărăvași și răi, Eu mă gândesc, privindu-mi fața brună, Ce-ar mai zgâria la ea
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
seninul, Păstorii/ ce nu-ți știu prea cinul/ Te socotesc o surioară-a lor Și pe imaș, unde înfloare crinul, Din trișcă ei îngână șoptitor Că numele ți-e mir mirositor Și țâța ta-i mai bună decât vinul, Iar oacheșele tale gingășii, Cum nu-s ale surorilor mezine, îl fac, cu caii săi cei purpurii, Pe Solomon s-alerge după tine, El, care are optzeci de soții Și-o sută șase zeci de concubine. 10 Din ce în ce dibaci
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
nimeni"), spre a se deschide într-o viziune care se împlîntă precum un stilet în hidosul real: ,schiță de tîrfă ideologică în țara uterelor gonflabile. sclavele. abia acum/ văd. casele se scufundă sub noroaie. grădinile se lăbărțează pe coapsele/ altădată oacheșe. mușchii mimicii se subțiază. femeile se despart de trecutul/ lor în danele porturilor vechi. din containere de oțel se aude mugetul cu/ care visurile se zvîrcolesc ritmic. ca niște mușchi străfulgerați de orgia/ totalitară. Să vedem acum care e mecanismul
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
triumfătoare, arogantă și superioară a ferchezuitului dictator, terorist, criminal... Cu mustața perfect tăiată, cu părul tuns impecabil, cu boneta într-o parte, cu trabucul între degete, cu puterea virilă la vedere. Un animal care a hăituit o lume, elegant și oacheș, stă acum dezarmat și umil pe un scaun. Măștile i-au căzut și văd chipul fiarei. Un amestec straniu de aparență și esență, de trecut și prezent, metamorfoze ce par că s-au produs în direct. Cele două ipostaze - comandant
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
de haine, pantofi și obiecte casnice. Ce mai, paradisul neguțătoriei orientale pogorât la picioarele noastre! La un moment dat, am făcut greșala s-o întreb pe-o tânără cât costă haina de piele pe care-o plimba țanțoș pe braț. Oacheșă, zâmbitoare, plină de vino-ncoa, îmi șoptește confidențial: "Domnu', pentru mata, că ești client nou, e numa' o sută și jumate!" "De lei?", întreb uimit și derutat. Fata izbucnește într-un râs zgomotos, care-i dezvelește dinții strălucitori: "Dă euroi
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
nas și buze stereotipice), Helene von Dönniges de Clotilde von Rüdiger (fiica unui general ambasador, antisemit), iar nepotul de domn Janko Racoviță de prințul Marko Romaris. Acesta din urmă este prezentat ca un fel de ,voievod al țiganilor" (un nobil oacheș, cu trăsături orientale, care cântă la vioară și din gură cîntece țigănești), semn că - pentru vest-europeni - asocierea dintre români și romi era uzuală și la sfârșitul secolului al XIX-lea. Bazîndu-se pe ,o poveste bine-cunoscută" (a well-known story, fiind chiar
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
ai muzicii universale au "furat" din armoniile naturii. Jazzul ridică fusta Doamnei arătând că este o ființă vie, tânără și nărăvașă, care abia așteaptă să-și dea în petec. Aici Johnny Răducanu e maestru de ceremonii. Farmecul lui are chipul oacheș al copilului care ia vioara în mână și chiar cântă la ea. Ion Caramitru
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
dintr-o maree îndepărtată, trebuia să atragă atenția cartierului: diverse cochilii, pietre ponces, pietricele lustruite și carapace de crustacee, etalate într-o progresie geometrică. Și aici, prețurile rotunjite și fără vigulă, îl informau pe eventualul client. Urechi blegi și față oacheșă, picioare încă scurte, tânărul posesor al comorii căuta în mod vizibil să atragă atenția trecătorilor. M-a descoperit într-o clipă și aerul său hotărât îi dezvăluia intențiile. El, în persoană, era proprietarul magazinului de pe stradă, unde dorea să-și
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
neavând bani să-și cumpere vreodată bilet la un spectacol adevărat, habar n-au care e diferența dintre un show și o șușă. La două ore de la începerea bairamului, pensionarii au constatat că nu-i mai țin picioarele reumatice, șuții oacheși s-au resemnat cu gândul că n-au ce fura din buzunarele goale și s-au fofilat spre vaduri mai bune, copiii au prins să dea semne de plictiseală, pe scurt, publicul care asista (în picioare!) la marele spectacol, ca
„Electoratul“ venit la şuşa lui Dan Diaconescu, mult mai mic decât al lui Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/47446_a_48771]
-
intimi ai acestuia, ca Alecsandri sau Negri, sunt pomeniți cu mândrie. Cel mai probabil, e vorba de patriotism local. Fiu de unioniști pasionali, Rosetti nu-și poate reprima totuși, la un moment dat, câteva ironii adresate sudicilor. „Cei mai mulți erau nalți, oacheși, cu pielea smolită, purtau lungi favoriți și erau deosebit de buni de gură. Ceea ce a făcut ca mulți ani să-mi închipui că toți muntenii trebuie să fie la fel. Mă scandaliza mult graiul lor atât de asemănător acelui al țiganilor
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
mai vii ca oricând. O confirmă Rezultatele monitorizării posturilor de radio și televiziune privind folosirea limbii române. Spicuim doar două exemple. în Două loturi citim: "- N-ai fost tu /.../ la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă naltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga...?" în Raportul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" citim, de asemenea: "...producerea de anacoluturi ("Eu, de exemplu, C.N.A.-ul mă pune să vă întreb dacă
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
centrul lumii obiectuale, ilustrîndu-l mai eficient decît orice caracterizare teoretică. Scriitorul român își anunță culorile încă din prima pagină a romanului. "într-o dimineață din luna octombrie, anul 1814, un june de 22 de ani, scurt la statură, cu față oacheșă, ochi negri plini de viclenie, un nas drept și cu vîrful cam ridicat în sus, ce indică ambițiunea și mîndria grosolană, îmbrăcat cu un anteriu de șamalagea rupt în spate, cu caravani de pînză de casă văpsiți cafeniu; încins cu
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
din vremea lui Ceaușescu, care ne obligau să ne înmulțim ca iepurii, și-au găsit astăzi echivalentul perfect în reclama deșucheată ce-ți invadează intimitatea. Mai nuanțată (pentru că dă o șansă și... metodelor alternative!) pare a fi emisiunea unei tinere oacheșe, etern pofticioasă, Nadine, care vorbește de binefacerile "penisului vibrator" și ale tehnicilor sexuale ce fac de râs nu doar "Kama-Sutra", ci și tratatele științifice despre deviațiile comportamentului sexual. Noroc cu ea, altminteri, în urma "telefoanelor fierbinți", am fi riscat să ajungem
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
există și un bun-gust prin care solicită fiecărui opus abordat să-și deconspire propria realitate, înainte de a fi socotit desăvîrșit sau, din contră, precar. Ori un bun-simț datorită căruia nu se lasă copleșit de vreun sentiment rebel sau de vreo oacheșă idee. Și totuși, Aurelian nu este omul care să pună la încolțit sămânța iluzoriu sănătoasă a aptitudinilor comune. Ca orice mare artist, el inculcă aluatului interpretării ingrediente de tipul imprevizibilității și insolitului, capabile să personalizeze și să personifice alternativele sale
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
nu e iubire. Te iubesc pentru că te iubesc, și nimic mai mult; te iubesc numai pentru că te iubesc; aici începe iubirea. Îți mulțumesc din suflet că te iubesc: acesta e cântecul iubirii. Omul îndrăgostit nu zice: te iubesc pentru că ești oacheșă; nici: te iubesc pentru că ești bună. Omul îndrăgostit zice: te iubesc cu toate că ești oacheșă, cu toate că ești bună și te-aș iubi chiar dacă ai fi blondă sau dacă ai fi rea. Poezia, zic unii, a falsificat iubirea. Poezia a făcut cântece
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
numai pentru că te iubesc; aici începe iubirea. Îți mulțumesc din suflet că te iubesc: acesta e cântecul iubirii. Omul îndrăgostit nu zice: te iubesc pentru că ești oacheșă; nici: te iubesc pentru că ești bună. Omul îndrăgostit zice: te iubesc cu toate că ești oacheșă, cu toate că ești bună și te-aș iubi chiar dacă ai fi blondă sau dacă ai fi rea. Poezia, zic unii, a falsificat iubirea. Poezia a făcut cântece, statui, versuri din sentimentul simplu și firesc ce a fost odinioară iubirea, a făcut
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
măzăriche și ploi acide. Din punct de vedere geografic, Molvanîa este o țară a contrastelor, de la colinele stâncoase, semiaride, la câmpiile stâncoase, semiaride. popula}ia În anul 60 d.Hr., istoricul roman Tacitus descria poporul molvanian astfel: Sunt scunzi și oacheși la înfățișare, și nu au aplecare către munca grea și către gândirea creatoare. Ar trebui să bați cale lungă ca să găsești în imperiu un trib de vânători și culegători mai certăreț, mai destrăbălat și mai needucat. Chiar și astăzi, molvanienii
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
ca mine, hai ?!" În timpul acesta, a dat și din mînă, arătîndu-mi nu foarte vag și o direcție, pe care am urmat-o. Așa am ajuns într-. Am urcat traversînd un alai de nuntă, privindu-l drept în ochi pe violonistul oacheș care anima distinsa adunare și, pe furiș, pe cei cîțiva actori pe care-i cunoșteam. Sau nu. Era frig și mi se părea că îl văd zîmbind pe poet la cîte un geam. Apărea și dispărea. Auzeam doar fîlfîitul cozii
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
din pădure! și acum auzi... domnule tovarăș! Ptiu, bat-o gloaba de tovărășie! - Tacă-ți fleanca, taica, și răspunde! Te-nscrii la colectiv? - Mă, nene, umblați cu pungașii?! Asta ce e? Vreun partid ceva? A, lasă că știu eu! Ești cam oacheș dumneata, dar, de, nu ma duci ușor cu una, cu două! Să mă gândesc! Așa mi-a zis nașu. Îl știi? Al lui Păsat! Om deștept, dat dracului! Ia zii, dai și dumneata ceva, acolo? știi cum e! Nici broască
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]