4,180 matches
-
mister”. „și-apleacă la pământ mohorul,/și zburdă, zburdă ca un mânz prin luncă/ ...Cât încă sprinten îți este piciorul”! (Mânzul) „Ulcioare” Același ulcior, altă hangiță. Timpul se scurge și ne plimbă cu el până ne varsă și ne face oale și ulcele. ”Ulcioare/care merg la apă și se sparg” sau... care nu merg de multe ori la apă. „Omnia mea mecum porto”. Întotdeauna mi-a plăcut dictonul latin, pentru că și mintea, și inima, și înțelepciunea, și puterea te-ajută
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
mistreți și urși. Cum nu aveau voie să împuște animalele (zona era rezervație a Comitetului Central al Partidului, care însă nu venea acolo pentru că locul era prea îndepărtat și drumul foarte anevoios), oamenii încercau să sperie fiarele lovind în cazane, oale, tigăi, etc. Nu cred că cineva ar fi putut să doarmă într-o astfel de hărmalae. În acel sat, „a nu bea în casa cuiva" echivala cu o jignire gravă: Golemul-primar m-a intrebat neîncrezător dacă este adevărat ce îi
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașe cum i se spunea în comună, era pregătită aduceri pe lume a copilului. Avea nevoie de niște apă caldă așa că a pus repede pe foc o oală cu apă. Victor a pornit la fel de grăbit la dispensar să-l aducă și pe doctorul Țigănuș, niciodată nu știi ce se poate întâmpla la o naștere, mai ales cum era cazul lui Jeni, tânără, fără experiență și la prima încercare
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
strânsă între limba franceză și română care urcă până în latină. Care sunt motivele pentru care nu suntem și noi cunoscuți în lume? E simplu, s-a diminuat învățarea limbii franceze în școală și s-a intensificat învățarea limbii engleze în oală; de exemplu, nepotul meu poate citi „Harry Poter” foarte ușor, dar nu poate citi Shakespeare. Anglofonia nu este atât de permisivă pentru arta cuvântului. Și câteva infiltrații anglofone au produs poezie, desigur, dar e prea puțin. Câteva exemple? O găsim
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
strigă soldatul închis într-un apartament de plumb. - Iha ! Iha ! Iha ! Nechezau craniile de cai la Porțile Orientului. Văzând această, Fâț - Frumos se îmbracă repede în grabă cu capotul nevestei și ieși afară desculț, cu matura-n mâna și cu oală de noapte pe cap. La ușă se întâlni cu Ileana Cosanzena care tocmai că venea de la piata cu niste tacâmuri de pasăre în mână. - Und' te duci, mă, nebunele ? Mai, n-auzi, ca pe tine te strig ? ! - Mă duc la
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
zăpada de un metru! “ spune bunicul, întors de afară, unde fumase o altă țigară, din porția zilnică de două pachete de „Mărășești”. La biserică, lângă Ieruga înghețată, dar și pe Ogaș, pe deal, ard focurile, unduind a grâu înverzit în oale smălțuite de lut ars, semănat în seara ultimă a lui noiembrie. Focurile, împletite în arcuri galbene si roșii, fură fâșii din noaptea de 23 spre 24 decembrie, ajutând lumina să învingă întunericul. Poate și întunericul din sufletul nostru, pentru a
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
Mă așezam pe ladă, în bucătăria caldă, mâinile bunicii modelau aluatul ca pe o franzelă. Bunica tăia bucăți pe care le punea în tavă, ca să mai crească, în timp ce ochii ei de mentă verde, cu nuanțe de miere la lumină, supravegheau oalele de pe plită. Mașina de gătit își deschidea larg, gura neagră, apoi zâmbea când bunica scotea din cuptor pițărăii aurii, pe care-i punea în două coșuri mari cu ștergare cusute cu trandafiri. Dimineața de Ajun incepea devreme. Bunicul curăța zăpada
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
moș Ion - soțul ei. Singurul lor fiu, Tudorel, căzuse pe front. Iar eu eram aleanul sufletului lor. În prima zi de școală, după vacanța de iarnă, am făcut în curtea școlii un uriaș Om de zăpadă, având drept căciulă o oală roșie, ochi și nasturi din tăciune, un morcov în chip de nas, o gură facută dintr-un ardei roșu și o mătură sub braț. Seara m-am gândit la bietul Om de zăpadă rămas afară în frig și ochii mi
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
varietatea și cantitatea obiectelor expuse a impresionat ca nicicând altă dată” -, autoarea avea să simtă gustul amar, de pelin amar-amar... De ce? Pentru că nu a găsit nimic autentic românesc. Ochii îți fugeau ,,de la mărgele la inele, de la feeria cămășilor brodate la oalele și farfuriile decorative - TOATE în stil UCRAINEAN” (s.n.). Aglutinând motivele de nemulțumire, coautoarea incitantului volum Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți devine cvasi-tranșantă: ,,Obiectele de ceramică neagră ale olarilor din satul Kobolcin, raionul Secureni, și din Lviv doar aminteau de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci? - Dar zootehniștii voștri au ce mânca mamă? Cine știe de ce moare o găină dintre câteva zeci de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-a dus la magazie, de unde a venit cu o carafă cu un vin rozaliu, puternic parfumat, din care
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
batalionului nostru mișcările de trupe, că eram telegrafist. Dar rușii au pornit atacul când se crăpa de ziuă și atât de repede s-au mișcat, că ai noștri n-au putut să fugă prea departe. I-au luat ca din oală și i-au măcelărit pe toți. Unii s-au aruncat în apă, dar n-au ajuns prea departe. N-au luat nici măcar un prizonier și n-au lăsat pe nici unul să scape. Și eu vedeam de sus toată operațiunea. - Și
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386054792.html [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
pot servi răcoritoare, cu o instalație audio ingenioasă (boxe încastrate în niște butuci de lemn). Totul făcut după desenele învățătorului-primar. Ceva mai încolo, un cuptor de lut, în care, la evenimentele satului, se fac sarmale și plăcinte poale-n brâu, oale de lut puse la uscat, și două grătare pe care sătenii le pot utiliza când vor. Totul e pus la dispoziția lor, totul e deschis oricui vrea să intre. „În 1989, aici nu era nici un gard, nici un copac. Era un
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
cu tărie. - Am și eu verdețurile de ornat în rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de neuitat. Stăteau așa contemplativ unul lângă altul, când Anica îi luă mâna și i-o puse pe coapsa ei caldă cu o privire care cerea un sărut
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
cu produse din gospodăria și pământurile întreținute de ei altădată. În straie de sărbătoare, cu fața luminată de zâmbete sau reculegere, femeile însoțite de copii, merg la cimitir în dimineața zilei de Rusalii. Se dau de pomană colaci, cozonaci, prăjituri, oale, farfurii, cești, pahare, linguri, furculițe, fructe și flori, însoțite de rostirea numelui celui îngropat și de evocarea unor întâmplări din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
în care oamenii vorbeau ca niciodată doar în șoaptă cu ochii ascunși sub căciulile de blană. Pe 22 decembrie, la întoarcere, Gara de Nord era aproape pustie, se auzeau înfundat rafale de mitralieră într-un fundal aproximativ, aducând a popcorn sărind în oală. Tata n-a vrut niciodată să-mi spună ce se întâmplă: „Nu e nimic, astea sunt lucruri pentru oameni mari. Tu bagă capul la cutie și stai cuminte”. În gară la Brăila, compania de transport local încerca să mențină un
Vă doresc să nu aveți parte de război sau de revoluție by https://republica.ro/va-doresc-sa-nu-avec-i-parte-de-razboi-sau-de-revoluc-ie [Corola-blog/BlogPost/337947_a_339276]
-
but de porc afumat și o damigeană de zaibăr, ne-a strecurat numai el știe cum prin spatele blocurilor din centru în fața cărora se auzea, o idee mai pronunțat, ceea ce mie mi se părea în continuare răpăit de popocorn in oală. Mai târziu am aflat că în zilele acelea la Brăila au murit vreo 40 de oameni, dar că mulți au avut parte de morți mai puțin eroice, vrednice de absurdistanul vasluian unde nu s-a tras înțeleg totuși niciun glonț
Vă doresc să nu aveți parte de război sau de revoluție by https://republica.ro/va-doresc-sa-nu-avec-i-parte-de-razboi-sau-de-revoluc-ie [Corola-blog/BlogPost/337947_a_339276]
-
o tavă care se poate așeza lângă sicriu ori în altă parte a casei. • În tradiția populară s-a încetățenit obiceiul ca, de la moarte până în ziua înmormântării, să se acopere oglinzile din casă cu o pânză albă, să se răstoarne oalele cu fundul în sus și altele. Aceste practici - care sunt, evident, superstiții străvechi - ar avea darul de a împiedica întoarcerea defunctului sau poposirea lui mai îndelungată în casa unde a trăit și, eventual, a murit. • Rudele apropiate ale decedatului poartă
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
mea. În consecință, am fost singurul amendat. Nu mi s-a părut corect, dar nici prin gând nu mi-a trecut să contest verdictul în sine. Aveam o problemă cu capra vecinului, voiam să le bage pe tipe în aceeași oală cu mine, atâta tot. (Și, da, m-am legitimat fără tam-tam, am dus mâna în buzunar, am scos buletinul, fără a urla și fără a face scene.) Poliția, desigur, dacă ar dovedi același zel în toate situațiile cu care se
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români by https://republica.ro/zce-a-facut-a-dat-in-cap-a-trecut-si-ea-pe-rosu-saraca-filmul-cu-femeia-de-la-unirii-spune-totul-despre [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
lupul șiret a ocolit locul periculos îndrumându-și haita pe alt colnic. A doua zi, cei doi vânători, au pus la cale altă strategie, folosind o metodă veche în ademenire a haitei la locul de vânătoare. Au luat câte o oală de lut în care sufla fiecare, imitând chemarea lor. Apoi, s-au urcat într-un tufan bătrân, unde au așteptat să vină lupii. S-au așezat confortabil pe o creangă solidă, unde amenajaseră de cu ziuă, un mic adăpost. La
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_i_floarea_carbune_1355995076.html [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
Paști și la Crăciun. Frații cei mari mergeau la munca câmpului cu mama ți tata, iar noi, cei mai mici, dormeam până ce soarele își arunca razele pe fereastră, mângâindu-ne fețele cu degete de lumină. Mâncarea era caldă încă în oalele de pământ.Laptele gras de la vaca Bujoara era și el cald. Mâncam în fugă și alergam la râul cu apa ca firul de ață, șerpuitor și limpede, și priveam ore întregi, cu picioarele până la gleznă în mâlul cald, mormolocii de
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ingerii_din_vis_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
vis sau aievea, dar e mare. A crescut și el. Acum este adolescent. Pesemne că îngerii nu îmbătrânesc niciodată. Mi-e tot mai dor de casa mică, văruită cu var alb, de Paști, și de Crăciun. De mâncarea gătită în oale de pământ, de drumul satului cu urme de căruță și, mai ales, de călătoria cu cei doi îngeri. Titina Nica ȚENE Referință Bibliografică: ÎNGERII din VIS de Titina Nica Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 213
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ingerii_din_vis_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
Articolele Autorului 1 dezgheț în gerar - pe Dâmbovița sloiuri dinamitate 2 iarnă cumplită - omul meu de zăpadă doar în Photoshop 3 cărări de iarnă - pe urmele tatălui până la crâșma Vasile Conioși-Mesteșanu 4 Om de nea gătit - bunica nu-și găsește oală de noapte Ildko Juverdeanu 5 om de zăpadaă- de pe cer decupează norul cu barbă 6 slujba prea lungă - fumătorul pe furia iese-n pauză 7 cerul plumburiu - în curtea bunicilor sania-așteapta... Marcela Ignatescu 8 primul pătrar - doi câini vagabonzi șchiopi
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Haiku_valeria_iacob_tamas_1327054134.html [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
înțeles, dar... dacă nu ai niciun venit, nu ai impozit, vecine! - Să crezi mata. Uite, ia și citește! Sunt obligat să plătesc impozit la stat, la asigurările lor de sănătate, mama lor de ipocriți... - Păi..., cum adică? Suntem în aceeași oală, răspunse vecinul tulburat, cu voce ștearsă, desfăcându-și fularul din jurul gâtului. Nu mi-au eliberat cardul de sănătate, nu mă primesc doctorii, deși plătesc la asigurările astea de patruzeci de ani încoace, adăugă după secunde lungi de tăcere. I-a
ŞTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1454883460.html [Corola-blog/BlogPost/384059_a_385388]
-
a capului în sens afirmativ, după care a ieșit mânioasă și a dus surcelele la bucătărie. Și‑a făcut de lucru cu câteva vase nespălate și cu masa plină de resturi de mâncare, a pus apă la fiert într‑o oală și a căzut pe gânduri. „Nu știu ce m‑oi face eu cu băiatu’ ăsta, ăl mic, Doamne! Că e tare îndărătnic în toate și neascultător. Și dacă‑i povestesc bărbatului toate ce le face, se supără și poate‑l bate. Nici
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]