340 matches
-
între tradiție și modernitate. În vechiul cadru natural apar simboluri ale modernității: „Decor străvechi încins de-un arc de fier”. Poezia concentrează inspirația naturală și spiritul aflat într-o continuă transformare. Labiș nu tolerează mult timp linearitatea idilică. În Pe obcinele Stănișoarei schema e previzibilă: poetul contemplează natura și e copleșit de amintiri din timpul războiului. În alte poezii cadrul natural e deja contaminat de o tristețe apăsătoare: „Copil fiind, veneam ades aici, Mărturisesc, cu spaimă și oroare, Mă atrăgea bolnavul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
germani), sunt așezări care poartă până la 7 denumiri. Harta topografică austro-ungară a Bucovinei, Maramureșului, Crișanei, Transilvaniei și Banatului a cedat, de multe ori, ț din românește prin z, transcripție care, ulterior, a trecut și pe harta topografică românească (de exemplu Obcina Mare, astfel. Hotarul Huzanului, în loc de Hotarul Huțanului, Masivul Zaranca, în loc de Masivul Țăranca etc.). De multe ori, toponimia a fost înregistrată greșit, datorită faptului că topografii militari care au realizat primele hărți ale unor state sau regiuni mai puțin dezvoltate nu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
de o climă temperată, cu nuanțe continentale, mediteraneene și pontice. Pe aceste meleaguri, cresc circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pe acest pământ binecuvântat al Bucovinei, pe sub soare și luceferi. Temele majore sunt natura, iubirea, timpul. Confesiunea, meditația, evocarea din catrene (cele mai multe) și distihuri recreează toposul mirific al Bucovinei: casa strămoșească leagăn al copilăriei, pridvorul, grădina, fântâna, livada, lunca, pădurea, obcinile, potecile tainice, "de soare pline", plaiul, brazii, "răchitele bătrâne", teiul singuratic, "pomii în floare", banca veche de sub nuc, iazul, poiana, macii însângerând câmpurile grele de rod, norii, curcubeul, vântul "mesager al dragostei", luceferii, stolurile de cocori, amurgurile blânde, noaptea/ negura
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de lumină, de transparență, lucrările lui V. Lungu, unite prin plasticitatea lor picturală, vădesc aceeași caldă bucurie în fața materiei. Fluiditatea acuarelei sau temperei, ingenios asociată cu consistența guașei, contribuie în mare măsură la sugerarea unor frumuseți variate aparținând "Bărăganului" sau "Obcinelor". Filipciuc Ion evocator al plaiurilor natale (6.III.1942), Costișa, com. Frătăuții Noi, jud. Suceava, scriitor. Părinții: Serafim și Domnica (n. Cucoș). Urmează Școala Medie la Rădăuți (1956 1959) și Suceava (Liceul "Ștefan cel Mare", absolva in 1961; Institutul Pedagogic
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
natal este leagănul copilăriei. Locul și oamenii unde am văzut întâi lumina zilei, Costișa, adesea mi-au umplut sufletul de farmecul unor frumuseți neasemuite. Ele, prin varietate și pitoresc, oferă ochiului priveliști de o încântare desăvârșită, din crestele dantelate ale obcinilor, până la valurile neastâmpărate ale Sucevei. Pitorescul fără egal al cadrului natural, constituie pentru mine chemare la respect și prețuire, la permanentă încântare. Coasta abruptă, valea largă cu pomi fructiferi, ulițele strâmte șerpuitoare, lăcașul sfânt sau focarul ce radiază cultură și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
drumuri lungi, pe ploaie sau ger. În prezent ea se poartă de către cei mai în vârstă. (în muzeul din Rădăuți sunt expuse mantale din Costișa, ce au un aspect de monumentalitate). Mantia verde a pădurilor, întinsă peste blânda unduire a Obcinilor, coboară până pe valea Sucevei și la noi, în sat. Cioplirea și prelucrarea lemnului se păstrează până astăzi. Consatntin Brâncuși spunea: "Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Buhuși, Comănești, Moinești, Fălticeni, Gura Humorului, Solca, Arbore, Câmpulung Moldovenesc, Onești, Sovata, Târgu Secuiesc, Brașov, Sfântu Gheorghe, Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel și Roman, nu mai spun! Trecusem munții cu ea de la Sucevița la Moldovița, pe Valea Uzului, pe Transfăgărășan, prin Obcinile Bucovinei, prin culoarul Rucăr-Bran, prin Oituz. Mă atașasem de mersul pe bicicletă, mai ales din studenție. Drumurile dintre Roman și Moldoveni (aprox. 40 kilometri) erau scurte față de plimbările în locurile din preajma Romanului singur, cu Cristel, Claudiu, Mircea sau cu George
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
aur”, (recunoaștere intrinsecă a valorii turistice a zonei și a grijii maicilor de a păstra specificul), de la mănăstirea îngrijită, așa cum se cuvine unei mănăstiri de maici. Mai pe biciclete, mai pe lângă ele, am intrat în munte. Parcurgeam una dintre vestitele Obcini ale Bucovinei. Serpentine și iar serpentine obositoare, sau poate prea multe și prea pieptiș în sus! Totuși, starea vremii rămăsese principalul pericol, soarele nu voia să iasă, cerul rămânea cenușiu. Mereu speram ca după următoarea curbă, apoi după următoarea, să
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Despre cea de-a doua parte a campaniei din 1476 nu avem decât știri fragmentare, care nu îngăduie stabilirea cu exactitate a acțiunilor militare. După lupta de la Valea Albă, Ștefan s-a retras spre nord, în regiunea subcarpatică și pe obcinele bucovinene. Fiind aproape de munți și stăpânind trecătorile lor spre Transilvania, voievodul păstrează liniile de comunicație cu aliații săi, care se pregăteau cu multă greutate să-i vină în ajutor, dar și posibilitatea să se retragă în Cetatea Ciceului, în cazul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
despre Mihai Viteazul, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare, despre sprijinul constant al Franței, despre Panait Istrati, Eugen Ionescu, Brâncuși, Enescu, Cioran, dar și despre Sartre, Baudelaire, Prévert și Villon. A fost sincer fermecat de tot ce a văzut. Prin obcinele Bucovinei, trecând într-o dimineață printr-o pădure smălțuită de Tatăl Ceresc în mii de culori, m-a rugat să oprim puțin. Nu știam ce vrea! A făcut câțiva pași prin pădure, s-a culcat pe stratul de frunze țintind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
se aude, parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am spus eu?!?!... Se împiedică în anteriu:... Vezi, Măria ta?!?! Buciumă!!! Pleznește palmă de palmă și hohotește cu bucurie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am spus eu?!?!... Se împiedică în anteriu:... Vezi, Măria ta?!?! Buciumă!!! Pleznește palmă de palmă și hohotește cu bucurie mare... Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
despre Mihai Viteazul, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare, despre sprijinul constant al Franței, despre Panait Istrati, Eugen Ionescu, Brâncuși, Enescu, Cioran, dar și despre Sartre, Baudelaire, Prévert și Villon. A fost sincer fermecat de tot ce a văzut. Prin obcinele Bucovinei, trecând într-o dimineață printr-o pădure smălțuită de Tatăl Ceresc în mii de culori, m-a rugat să oprim puțin. Nu știam ce vrea! A făcut câțiva pași prin pădure, s-a culcat pe stratul de frunze țintind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de curvă cum aș vrea să fiu", țipă una, poate elevă, la alta. Am părăsit aglomerația sordidă, de mahala, nepotrivită cu locurile gospodărite cu migală, de cuminții bucovineni. Aș fi vrut să urc sus, la zăpada curată, proaspătă, a coastelor obcinilor, să contemplu perfecțiunea dantelei albe cu care s-au împodobit brazii viguroși, solemni, dar mi-a obosit cheful. * Seara, clopotele, cu tonalități argintii. Toaca... Noapte cuminte, cu aer rece, bun. * Dimineața, o fată de optsprezece ani, de o frumusețe unică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Profira și Eugen Labiș aveau casa la Mălini, dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii amintiri ale copilăriei sale, râul coboară din Obcina Stânișoarei în vârful căreia sclipește, albă, Crucea Talienilor, locul unde - cum scrie Sadoveanu în Baltagul - fusese omorât Nechifor Lipan. Înșirat pe stânga Suhăi, satul Poiana Mărului are, chiar în fața caselor, apa cu unde verzi care se mărunțesc pe prund, cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lângă șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului apare una din cele mai modeste construcții ale satului: joasă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
putea să tragă câte o raită duminicală prin Mălini, Labiș nu resimțea atât de acut nostalgia locurilor natale. Iașul însă l-a distanțat de ele. Mereu visa la munții acoperiți de brazi, la pâclele din văi, la masa tâlharilor de pe obcină și la Suha sa. Starea aceasta răbufnea în versuri pline de o sonoritate de tălănci. Și ambientul de la liceul ieșean era altul decât la Fălticeni unde Labiș constituise o glorie a școlii. Și aici colegii îl vor accepta, profesorii însă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
după datina străbună, pe cei trecuți in lumea drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându-ne pe scara timpului, sa depănăm, in tihna peisajului montan, șirul atâtor trăiri din trecutele vremi și să ne bucurăm copilărește ca mai suntem împreună in aceste deosebite clipe...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
noștri o zis c-o fost spionaj... Dar ei veniseră să ia legătura cu bandele din munți, pentru că erau peste tot În țară, nu numai la Făgăraș, că și-n Maramureș au fost, și-n Banat, pe Semenic, și-n Obcinele Bucovinei... Peste tot erau fugari din ăștia care luptau Înarmați Împotriva comunismului. Și trebuia să ia legătura cu ei și cu populația ca să-i determine să scape de comunism, deci să pregătească revolte sau revoluții, nu știu cum să le numesc... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Munții Făgăraș 131, 142, 146 Munții Gutâi 160, 168 Munții Oaș 160 Munții Rodnei (Pietrosu) 160 Munții Semenic 248 Munții Țibleș 160 Murgești 227 N Nazareth 154 Năvodari 210, 218-219 Negoiu (Munții Făgăraș) 131, 142 Nereju 353-354 Nucșoara 335 O Obcinele Bucovinei 248 Ocna Șugatag 160, 163 Ocnele Mari 244 Odessa 57 Odobești 71 Odorheiul Secuiesc 77, 243 Olănești 330 Oncești 181 Oradea 15, 17, 21, 24-25, 29, 71, 77-78, 80, 143, 171, 174, 179, 183, 185-188, 220, 247, 266-288, 353
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
greu de definit chiar și de mintea abstractă a matematicienilor moderni. Între aceste coordonate, unii colegi au construit atâtea, încât mii de oameni au avut unde lucra și trăi, alții au adus lumină de la marea cea mare până sus peste obcini, unii au conlucrat cu străinii făcând cunoscută pregătirea românilor în lume, alții au răscolit cu mintea maruntaile pământului dând țării atomul cu energie, unii ne întâmpinau, în mare ținută, cănd coborâm sau urcăm în gară visurilor noastre, alții au înlăturat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Team Building Era, pe vremuri, o echipă formidabilă a băieților de la IIRUC. Această gașcă umbla peste tot prin locurile mai interesante din județ, ba chiar și mai departe. Expedițiile predilecte erau vara, la afine, în Obcina Mare. Dar se venea și pentru zmeură, pentru hribi sau pentru ghebe. Intr-un weekend ne-am decis să plecăm la Moldovița, la afine. Ne-am trezit încă la cântatul cocoșului, ne-am echipat de zor, și am plecat la
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
ap. 4 țel. 314036 0245 SC CODEXPERT OFFICE SRL Suceava, Str. Stațiunii nr. 4 țel. 511267 fax: 511267 1063 SC CONT EXPERT AUDIT CONSULTING SRL Fălticeni, str. Sucevei bl. 76 ap. 5 țel. 544779 0490 SC CONTASIST SRL Suceava, Calea Obcinelor nr. T47 țel. 515001 092384852 1235 SC DECONTEX SRL Suceava, str. Ștefan cel Mare nr. 28 sc. B ap. 3 țel. 227526 0112 SC EVCONT-CONSULTING SRL Suceava, Al. Lalelelor bl. 103 sc. C ap. 9 țel. 226562 0299 SC EXPERT 2000
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
17320 CALANCEA VIORICA (n. 1955) Suceava, Str. Calea Bucovinei bl. 3C, sc. C, ap. 1 țel. 560063 6770 CHIRU DIDINA (n. 1938) Suceava, str. Ștefan cel Mare, nr. 39, ap. 17 țel. 523489 6814 COJOCARIU MIRCEA (n. 1939) Suceava, Calea Obcinilor nr. 1, sc. A, ap. 5 țel. 513393 6771 COZAN GAVRIL (n. 1932) Com. Stulpicani, Str. Centru țel. 62 6823 DĂSCĂLESCU ILIE (n. 1937) Fălticeni, Str. Republiciii nr. 81, sc. D, ap. 1 țel. 541116 6826 DEDU GHEORGHE (n. 1939
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]