57,101 matches
-
de fructul oprit, de violență, viață politică agitată, moarte. însă nu datorită "anormalității" a obținut volumul Amsterdam premiul Booker Prize în 1998, ci probabil datorită scriiturii: reluarea parabolică a temelor sugerează partitura unui canon preclasic; subiecte care ne fac de obicei "de rușine ochii să-i închidem" sunt tratate perfect cristalin. La înmormântarea fotografei Molly Lane, răpită de boală (și viciu) în plină tinerețe, trei foști amanți ai acesteia (și între ei prieteni - un jurnalist, un compozitor și un ministru de
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
în avocatură, fie în vreun consiliu de administrație al unei firme de stat ale cărei profituri agonizează, dar care găsește bani pentru a plăti obrazele subțiri. Asta în speranța că obrazele subțiri nu vor lăsa firma să moară. Și de obicei n-o lasă. Amintiți-vă de scandalul privatizării SIDEX-ului, în care toți cei care aveau ceva de pierdut - printre ei și parlamentari - s-au străduit să compromită această privatizare. Firește că în asemenea împrejurări unii dintre aleșii neamului consideră
Coridoarele și tribuna Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15529_a_16854]
-
de calitate morală între legislaturile ce-au condus România, în ultimele decenii, transpuse trist-amuzant în simboluri zoomorfe: "Regimul Ceaușescu/ a fost impus de rinoceri./ Regimul Iliescu/ a fost încropit de bizoni./ Regimul Constantinescu/ este scăldat de hipopotami./ Rinocerii sînt,/ de obicei,/ criminali./ Bizonii sînt, de cîte ori pot,/ bandiți./ Hipopotamii sînt,/ de cele mai multe ori,/ escroci" (Cele patru animale care i-au condus și care îi vor conduce pe minori). Totala deziluzionare a poetului rezultă din similitudinea ce crede de cuviință a
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
autoritate culturală și religioasă, asociere cu alfabetul chirilic și deci cu disputele ortografice; grecismele sînt purtătoare de prestigiu și modă culturală, maghiarismele și germanismele apar mai ales ca "provincialisme". în diatribele contra barbarismelor, turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate observa că, în comparație cu alte purisme lingvistice manifestate în spațiul balcanic, cele românești nu identifică în turcisme un obiect de ostilitate politico-ideologică. P.V. Haneș (în Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
uriașe, kilometrice, la făină. Pentru a rezista la o asemenea coadă îți trebuiau câteva zile și, pentru a nu se încurca ordinea, ți se nota în palmă, cu creion chimic, numărul curent. Seara și dimineața veneam la apelul nominal. De obicei stăteau la coadă familii întregi cu copiii, deoarece cantitatea de făină era vândută după numărul de persoane. În fiecare seară bunica îmi citea cu voce tare, în genere din Pușkin, Jukovski, Nekrasov, basmele lui Andersen sau ale fraților Grimm. Era
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
ei, în paltonul de blană roasă și cu pălăria de modă veche, provoca o agitație generală. Iarna aruncam în ea cu bulgări de zăpadă și chiar bucăți de gheață, alergam în urma ei și strigam cu frenezie: "Vrăjitoarea! Vrăjitoarea! Vrăjitoarea!". De obicei, la ușă, își întorcea nasul său coroiat spre noi, grăind cu glas plângăreț: "Copii, ce răi sunteți, copii! Ce v-am făcut?". Și, desigur, prin aceasta ne provoca o și mai mare ură. Într-o vară, spre seară, femeile au
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
exclus din rândul pionierilor sau cum să mai fie sancționat. Trebuia să particip personal la discutarea acelor rezultate proaste la învățătură și a acelora ce încălcau disciplina. Odată, învățătoarea noastră m-a chemat din nou la o asemenea prelucrare. De obicei, în timpul pauzei ne retrăgeam undeva, în trei și, în prezența învățătoarei, eu trebuia să-i fac morală colegului de clasă învinuit. Am început cu obișnuitele și plictisitoarele mustrări formale, spuneam că el ne face de rușine pe noi, pe toți
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
orașului crea o atmosferă cu totul neobișnuită. Mulți dintre recitatori erau autori profesioniști excelenți, alții erau poeți talentați: Șciukin, Kovșin, Mihail Kaplan, Victor Kalughin, Alexandrovski, Șuht și alții. La fiecare lecturare se adunau sute de oameni. Întâlnirile aveau loc de obicei seara, sâmbăta și duminica. Pe mine, și se pare că pe toți ceilalți, m-a impresionat în mod deosebit Anatolii Șciukin. Versurile sale pline de talent, originale, le recita minunat și lucrul acesta era foarte important: nu exista nici un fel
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
un sfârșit am hotărât să ne declamăm versurile. Atmosfera devenise extrem de încordată, agenții operativi erau pregătiți să acționeze în orice clipă. Când a început să recite Șciukin, aceștia au dat semnalul și s-au năpustit prin mulțime spre monument. De obicei, ne străduiam să facem cerc în jurul celor care declamau, ca să nu permitem să aibă loc provocări, în plus, publicul spectator ținea totdeauna cu noi. Și de data aceasta era la fel, numai că agenții erau foarte furioși, pentru că în mulțimea
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
urmă într-o coloană de muncitori care venea dinspre Piața Victoriei și am ajuns în Piața Palatului. În afara noastră, nu era nici o figură cunoscută în jur. Dar ce extraordinar sentiment de solidaritate am trăit în acea mulțime de necunoscuți! De obicei, mulțimea îmi produce o senzație de disconfort, mă face să doresc să fiu singur. Atunci, era ceva contagios în aer. Mulțimea mă apăra de propria mea frică. În clipa când a început să se învârtă un elicopter deasupra noastră, m-
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
dat să am un mare egoism vital, din pricina căruia nu pot fi decât laș în fața morții. Pe de altă parte, am suferit mereu de o anumită dificultate în cheltuirea energiilor mele vitale. Adică, am comunicat greu cu realitatea. Și, de obicei, am făcut-o cu eforturi, ridicând vocea când nu era nevoie sau amestecând iritările cu timiditatea. Asta m-a dus, de timpuriu, la o aventură, cam dubioasă poate, pe care n-am mărturisit-o până azi. Poate, din jenă. Poate
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
facem pînă la capăt. Să încercăm să scriem cu adevărat etimologic, adică nu doar cu "â", ci și cu "û", cu "ê", cu "ô". Adică încurcă-i, drace! De ceva vreme lucrez ca redactor de carte la o editură, de obicei pe traduceri din engleză. Fiind vorba de o editură de marcă, traducerile care mi-au ajuns sub ochi sînt de obicei bune, corecte, dar au o mare problemă. Ghiciți care? Prinși între obiceiul de a scrie cu "î", așa cum au
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
ê", cu "ô". Adică încurcă-i, drace! De ceva vreme lucrez ca redactor de carte la o editură, de obicei pe traduceri din engleză. Fiind vorba de o editură de marcă, traducerile care mi-au ajuns sub ochi sînt de obicei bune, corecte, dar au o mare problemă. Ghiciți care? Prinși între obiceiul de a scrie cu "î", așa cum au învățat la școală, și chinga academică a noului "â", de multe ori traducătorii amestecă respectivele semne. Cei care au corectat vreodată
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
redactor de carte la o editură, de obicei pe traduceri din engleză. Fiind vorba de o editură de marcă, traducerile care mi-au ajuns sub ochi sînt de obicei bune, corecte, dar au o mare problemă. Ghiciți care? Prinși între obiceiul de a scrie cu "î", așa cum au învățat la școală, și chinga academică a noului "â", de multe ori traducătorii amestecă respectivele semne. Cei care au corectat vreodată un text știu cît de greu și de enervant e să urmărești
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
sale. Constat cu surpriză că, în pofida schimbărilor radicale din viața politică, puține lucruri s-au schimbat în Timișoara între anii '40 (copilăria lui Ioan Holender) și anii '60 (propria mea copilărie timișoreană). Citind paginile lui Holender am recunoscut locurile și obiceiurile din primii mei ani de viață. Faimosul Corso își păstrase neștirbită puterea de seducție pentru timișoreni. Părinții mei se aflau printre cei care ieșeau să se plimbe și să se întîlnească cu prietenii pe Corso sau pe noile faleze ale
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
greu de înțeles", "jargon" (comun și adverbului păsărește). Dintre diversele sisteme de modificare a cuvintelor, pentru a le face să fie recunoscute doar de către inițiați, în română pare a fi fost preferat cel bazat pe introducerea, după fiecare segment (de obicei silabic), a cîte unei silabe variabile, formate dintr-o consoană (mai ales "p") și o vocală identică vocalei precedente: sora devine astfel soporapa. în uz universal sînt și alte sisteme asemănătoare - de exemplu, introducerea în cuvinte a unui singur segment
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
în aromână și meglenoromână). Unele date apar la folcloriști mai vechi și mai noi, mai ales în măsura în care aceștia s-au ocupat de folclorul ludic. Tudor Pamfile, în Jocuri de copii, I, 1906, descrie introducerea silabei ver înainte de fiecare segment (de obicei silabic) al cuvintelor. în volumul îngrijit de Gh. I. Neagu, Cîntece și jocuri de copii (București, Minerva, 1982), sînt reproduse mai multe exemple: cu her la inițială de silabă - "Herva hersi herle, hersă hermer hergem hersă herba hertem hermin hergea
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
ai senzația că timpul a fost de mult și în veci alungat, că rudimentarul și ancestralul s-au vîrît în cuvinte și fapte care se cheamă unele pe altele și că nimeni, niciodată, nu va putea întrerupe tradiția tuturor acestor obiceiuri, transmise parcă genetic. Spectacolul de la Odeon este un popas și un studiu. Social, lingvistic, etnografic, folcloric, moral asupra unui spațiu - Oltenia - care există la întretăierea dintre veghe, trebăluială, vis, coșmar, agitație continuă, păreri, vorbe, mistic și realitate. Am văzut această
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
și idiosincrazii inevitabile. Trebuie sa mărturisesc că între abuzurile vechi și răspîndite e unul cu care nu mă pot obișnui și pe care îl găsesc în continuare insuportabil: folosirea lui și după adverbul de comparație ca, în structuri non-comparative - de obicei în elemente predicative suplimentare indicând o calitate ("lucrează ca și medic"). Criticată de multe ori, construcția nu se extinde - dar nici nu dispare. Nu mi se pare, oricum, că în acest caz repetarea ar duce la obișnuință, făcînd abaterea suportabilă
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
parcă mijește ceva, dar, mai abitir, parcă nu. Există însă și circumstanțe când uităm din comoditate, din răsfăț sau, și mai grav, din premeditată nepăsare. Mai exact: ne facem că uităm; vrem din adâncul sufletului să îngropăm anume ceva; de obicei, nu ca pe o comoară, ci, dimpotrivă, ca pe o otravă. Faptele, ființele, lucrurile, care ne-au locuit cândva, pot fi, așadar, lesne spălate grație, fie propensiunii noastre pentru curățenie, fie ordinii pe care, ineluctabil, timpul o instaurează. În ambele
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
Iordan Datcu Cei mai mulți dintre români care, încă de la începutul lui decembrie, cercetează piețele în vederea cumpărării unui brad arătos și, totodată, colindă magazinele pentru a cumpăra cadouri celor dragi, cred, probabil, că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun vine dintr-un trecut insondabil. Dacă s-ar face un studiu asupra contestării, de către români, a unor obiceiuri, acuzate de nespecificitate românească, pomul de Crăciun (bradul luminat și împodobit) ar constitui un capitol semnificativ, pentru că i
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
în vederea cumpărării unui brad arătos și, totodată, colindă magazinele pentru a cumpăra cadouri celor dragi, cred, probabil, că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun vine dintr-un trecut insondabil. Dacă s-ar face un studiu asupra contestării, de către români, a unor obiceiuri, acuzate de nespecificitate românească, pomul de Crăciun (bradul luminat și împodobit) ar constitui un capitol semnificativ, pentru că i s-a tăgăduit, timp de vreo șase decenii, între 1882 și 1940, dreptul de a exista printre obiceiurile de Crăciun ale noastre
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
de către români, a unor obiceiuri, acuzate de nespecificitate românească, pomul de Crăciun (bradul luminat și împodobit) ar constitui un capitol semnificativ, pentru că i s-a tăgăduit, timp de vreo șase decenii, între 1882 și 1940, dreptul de a exista printre obiceiurile de Crăciun ale noastre. Obiceiul a iscat, la noi, încă din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, o aprigă discuție pe tema nespecificității lui. Contestarea lui a fost începută, în chip paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
acuzate de nespecificitate românească, pomul de Crăciun (bradul luminat și împodobit) ar constitui un capitol semnificativ, pentru că i s-a tăgăduit, timp de vreo șase decenii, între 1882 și 1940, dreptul de a exista printre obiceiurile de Crăciun ale noastre. Obiceiul a iscat, la noi, încă din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, o aprigă discuție pe tema nespecificității lui. Contestarea lui a fost începută, în chip paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se știe, a fost culegător de
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
fost începută, în chip paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se știe, a fost culegător de producțiuni populare și doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Și totuși, P. Ispirescu a atacat cu înverșunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureștene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: "Pe mine m-ai convins și în casa mea nu voi lăsa să se mai facă"), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]