198 matches
-
cari sînt consecință imediată și directă a sinistrului. Articolul 470 În caz de asigurarea recoltelor sau a fructelor pămîntului, despăgubirea datorită de către asigurător se determina după valoarea ce aceste producte ar fi avut în timpul maturitatei lor, sau în timpul în care obicinuit se culeg dacă sinistrul nu ar fi avut loc. Articolul 471 Asigurarea lucrurilor ce se transporta poate avea drept obiect valoarea lor cu cheltuelile trebuincioase pînă la locul de destinațiune și profitul separat pentru cel mai mare preț ce ar
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
Cartea I PENTRU NEGOTIULU DE OBȘTE Titlul U I PENTRU NEGUTIATORI Articolul 1 Neguțători suntu cati făcut fapte de negotiu și au negotiulu că o meseria a loru obicinuita. Articolul 2 Ori-ce nevirsnicu, parte barbatesca ori femeesca, avendu iertarea vîrstei după pravila pamentului, si fiindu în vîrstă de ani doue-deci și unulu deplinu, nu va putea să se negutiatoresca, nici faptele sale cele de negotiu să se socotesca legiuite
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
balciu, dacă acesta nu ține mai multu de o di. Articolul 129 De se implinesce soroculu poliței într'o di de duminică sau de serbatore mare, se platesce în ajunulu loru. Articolul 130 Ori ce prelingire de sorocu, legiuita sau obicinuita pînă acumu pentru plata politeloru se desfiinteza. PARAGRAFUL VI - Pentru Giru Articolul 131 Proprietatea unei polițe se strămuta prin giru. Articolul 132 Girulu are dată să. Arată pretulu sau suma dată. Coprinde numele aceluia într'a caruli ordinu s'a
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
incunosciinteze formalu asiguratorului vestirile ce a priimitu în sorocu de trei dile de la priimirea vestirei. Articolul 534 Dacă, după trecerea unui anu socotindu-se de la plecarea corabiei, sau din diua în care a priimitu cele mai din urmă vestiri pentru obicinuitele caletorii, - dupa doui ani, pentru călătoriile cele depărtate, - asiguratulu arată că n'a priimitu nici o veste pentru corabia să, atunci elu poate se facă părăsirea către asiguratoru, si se cera plata asigurări , fără a mai fi trebuința să aducă dovadă
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a primului port unde vasul a ajuns ori a locului de destinațiune. Competința căpitanilor de porturi de a cunoaște de contestațiunile ce le sunt deferite prin regulamentul de la 30 Martie 1879 se menține. Articolul 901 În toate cazurile comerciale termenul obicinuit de înfățișare fixat prin art. 78 din procedură civilă, se reduce la jumătate. Prezidentul tribunalului va putea însă după împrejurări, să permită că citațiunea să se facă pentru un termen și mai scurt, fără a fi obligat pentru această să
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887*) actualizat cu modificările până la 1 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
a primului port unde vasul a ajuns ori a locului de destinațiune. Competința căpitanilor de porturi de a cunoaște de contestațiunile ce le sunt deferite prin regulamentul de la 30 Martie 1879 se menține. Articolul 901 În toate cazurile comerciale termenul obicinuit de înfățișare fixat prin art. 78 din procedură civilă, se reduce la jumătate. Prezidentul tribunalului va putea însă după împrejurări, să permită că citațiunea să se facă pentru un termen și mai scurt, fără a fi obligat pentru această să
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
era formată numai din instincte. Niciodată n-am văzut-o contrazicându-mă din pricina unei judecăți proprii. Aceste instincte erau fără vreun relief, comune, înlocuindu-se unul pe altul la întâmplare, în voia ultimei impresii. Femeia momentului, una din acele femei obicinuite, care sunt în stare numai de mici răutăți sau generozități.” „ Esențial, în toate romanele (inclusiv cel al lui Mirel) nu există decât un singur tip, și acesta este tipul erotic. Mai exact tipul veleitarului erotic și cu asta înțelegem prin
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Nae Postuleanu, „paraponisitul“ din 1866, care-și „recomenda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vreun cerbiciu public“ și-și semna petiția „umilit și respectiv cerb“. Deși pretinde a-și fi însușit la perfecție „slovele latinești și troposul obicinuit astăzi prin cancelerii“, solicitantul mai folosește, după cum se vede, unele litere cu valoarea lor chirilică: c în loc de s, b în loc de v... E un adept întârziat al alfabetului de tranziție! 23 Iancu Văcărescu, Gh. Asachi, I. Heliade Rădulescu, Gr. Alexandrescu sunt
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și un public care contribuia la prosperitatea unor „întreprinzători” (termenul e de atunci) din domeniul „librăriei”: publicul „romanelor fascicule”. „Sînt peste douăzeci de mii de cititori - socotise, de asemenea, Vlahuță - cari urmăresc cu o statornicie și cu o pasiune puțin obicinuite neamului nostru fantasmagoriile acestor romane de intrigi palpitante, (majoritaea traduse - n. m.), de morți cari nviază și de crime cu atît mai înfiorătoare cu cît sînt mai misterioase. Se prăpădește mahalaua după astfel de grozăvenii și consoarta cherestegiului are crize
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a condemna, curagiu, cu osebire, disculț, a dizbate, a hrăpi, iașeni, împlerea, împrotiva, a închizășui, a încunjura, îndușmănire, mulțămire, nimărui, obicinuit, păharnic, rumpere, sumuțare ș.a. Utilizarea lor este generată de contexte tematice care fac referire la evenimente istorice sau la documente vechi, pentru care "Eminescu a manifestat o adevărată pasiune"404: "estragem din "Îndireptarea legii" lui Matei Basarab (tipărit la Târgoviște
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
călinesciană din Viața lui Mihai Eminescu (1932) - amendată pentru refuzul citării rîndurilor preluate din alți istorici. I.E. Torouțiu consemnează: "în "postfața" "vieții lui Eminescu", d-l G. Călinescu recunoaște dealtfel singur că lucrarea d-sale nu este decît o compilație obicinuită, "fără duh creator" și că din această cauză se așteaptă, să fie întîmpinată "cu ostilitate de către scriitori și oameni de știință". Se felicită însă că d-sa a avut destul talent și "îndemînare" să compileze în așa fel, încît să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a relua în studiu imensul material, ca să-l prelucreze acum, după ce-l are acasă, adunat în forma strînsă a celor șase volume, să amputeze ecrescențele, să elimine sensaționalele speculații și, cu respectul cuvenit înaintașilor, să ne dea, în spiritul disciplinei obicinuite, ceea ce suntem convinși că ar fi în măsură să ne dea: Adevărata viață și operă a lui Mihai Eminescu". În Prefața la ediția în două volume a Operei lui Mihai Eminescu (1969) G. Călinescu recunoaște că și-a însușit observațiile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tocmai să se logodească și cu care s-a și însurat puțin timp după aceea. Bine pregătit, precum ni s-a zis, Rosetti era tocmai să înceapă, când...după ce se dădu în dosul mesei care reprezenta tribuna și rosti cuvintele obicinuite și devenite în urmă tradiționale: <<Onorat auditor>>, el perdu deodată cu desăvârșire prezența sa de spirit. Tot întorcând împrejurul unui deget o hârtiuță pe care avea scrise câteva note și tot zicând <<Societatea modernă, societatea modernă>> nici o idee nu-i
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a impresionat mai ales a fost corectitudinea execuției, școala bună la care erau pregătiți cântăreții noștri. Criticii au spus, cu drept cuvânt a doua zi, cum că trupa a binemeritat de la public, care a apreciat ruperea cu tradiția cântăreților italieni, obicinuiți cu efectele mari de voce, cu exagerațiile, cu melo drama în acțiune. La Teatrul Dacia juca trupa Fani Tardini Vlădicescu, care atrăgea un public destul de numeros, cu talentul și jocul conștiincios al protagoniștilor. La sala Orfeu, artistul I.D. Ionescu stetea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
deputații porniră pe jos, cu capetele descoperite. Spectacolul erea impresionant. În frunte mergeau descoperiți: Dumitru Brătianu, Lascăr Catargiu și Gheorghe Vernescu. Eu mă aflam în cele din urmă rânduri, alături de Panu. Pe strade, până la Mitropolie, nici o manifestație, căci, afară de circulația obicinuită, nici un om mai mult. Dar când ajunserăm pe la hotel Avram, mulțimea erea foarte mare. Porțiunea aceea din strada Bibescu, amândouă dealurile și strada spre chei gemeau de lume.*** Gangul clopotniței erea ocupat de un detașament de vânători; ofițerul care-l
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
370). Ochi artificiali: dr. Fiala, str. Calomfirescu, 10 (p. 370). (Annuaire de Roumanie. Anuarul României. Adress Buch von Rumänien. 1885, par M. Frédéric Damé. Bucarest, Burreaux de l’Annuaire, 1, strada Clemenței, 1, 1885) h. prețurile curente ale celor mai obicinuite articole de îndestulare publică ce au circulat în piețe în cursul lunii august 1886
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut din regalitatea d-voastră? Veți pierde Dunărea precum ați pierdut Basarabia, Arab-Tabia și cestiunea evreie. Și atunci coroana dumneavoastră regală, ciuntită, nu va mai servi decât spre a fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe toată linia, opoziția mai ia câteva locuri în restul țării, dar guvernul dobândește o majoritate zdrobitoare de cel puțin șase șeptimi, astfel că revizuirea este asigurată. Acum opoziției nu-i mai rămâne decât să recurgă la arma atât de obicinuită în luptele noastre politice: retragerea din Parlament. Din această cauză lupta se va da, în amândouă Camerele, numai între cele două fracțiuni ale partidului liberal: fracțiunea radicală a lui C.A. Rosetti și fracțiunea conservatoare a lui Ion Brătianu. Dumitru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vesel și râde la toată lumea. Peste zi este plin de scârbă, fiindcă vede toate necurățiile oamenilor și daia își lasă arșița așa de cu zăpușeală; iară seara este mâhnit și supărat, fiindcă stă în poarta iadului; acesta este drumul lui obicinuit, de unde apoi vine acasă”. Liantul dintre sacru și profan, dintre lumea morților și contingent, apare aici într-o ipostază animistă hipersensibilă la binele faptic, ceea ce îi întărește o dată în plus natura de model eroic pentru flăcău. Basmul Viliș Viteazul din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vii etc.), având chiar dreptul de a condamna la moarte; dar condamnații se puteau răscumpăra. Fiind subordonat marelui paharnic, avea atribuții militare și obligația de a percepe deseatina de vin cuvenită domnului. Din dreptul de judecată asupra orășenilor, încasa gloabele „obicinuite”. Paharnicul al treilea supraveghea viile din regiunile Bacăului și Trotușului. În orașele cu vii (Huși, Cotnari, Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele veniturilor domniei. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
odată aici problema nu mai prezintă nici o dificultate, căci ne e prea bine cunoscută din analiza bolnavilor și din cea a visurilor [...]. Cătălin l-ar reprezenta pe Eminescu cel de odinioară, copilul Mihai care se joacă cu Cătălina după sistemul obicinuit poetului, ca un copil cu o mamă sau o soră". Apoi: Distanța reglementară dintre bărbat și femeie pe care o găsim în mod stereotip la "fixații în familie" o găsim [...] la Eminescu, în Luceafărul". Pentru ca, în final, când Hyperion "urcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-i pune bețe în roate și a-i întinde felurite curse, pentru că în ochii ei avea marele păcat originar de a nu fi făcut parte din înalta protipenda 73. După plecarea lui Vodă Cuza orașul căzu iarăși în liniștea sa obicinuită. Pe atunci cea mai mare vrednicie a unui prefect era de a găsi oameni care să primească a fi aleși deputați și senatori. Un singur drum la București, dusul și întorsul, costa cel puțin o sută de galbeni, osebit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
timpurile? Această întrebare, nu tocmai ușoară de rezolvit, a pus în foc întreaga "Junime". Vârgolici, dacă nu mă înșel, a pronunțat, de după un dulap, numele lui Lamartine, fiindcă-l traducea. Atât a trebuit, ca să fie întâmpinat de Pogor cu porecla obicinuită de gogoman. Auzi, Lamartine, un plângarniț, un fabricant de rime sunătoare. Jos Lamartine! Aceeași soartă a avut Voltaire, un aristocrat cinic care s-a lingușit pe lângă Frederic cel Mare. Ce-a rămas din scrierele lui? La Pucelle d'Orléans110, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cabina pe roți unde își lăsase hainele de dimineață și unde noi, prin o fericită zăpăceală, le-am uitat în momentul când îl crezusem mort. Pe când se îmbrăca el în perfectă liniște, ca și când s-ar fi întors de la cea mai obicinuită și mai banală preumblare, el ne zicea: Ei bine, domnilor, asta nu mi-i întâia oară când stau câte cinci și șase ceasuri în mare. Pe mine apa nu mă ostenește; când înot cu fața în sus îmi trebuie o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spaimele întunericului, fiorii vedeniilor le umple sufletul de groază mai mult decât orice primejdie pe care ar vedè-o cu ochii. Noi însă eram patru; prin urmare, n-aveam grijă de năluci. Dealtfel, eram bine pregătiți pentru o asemenea petrecere puțin obicinuită. Drept armă aveam fiecare câte un cortel 187 de ploaie, drept învălitoare, tinerețea, drept căpătâi, câte o piatră mucegăită pe care desigur nu se răzămase încă nici un cap omenesc. Ce puteam dori mai mult? Greu e omului pănă când ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]