350 matches
-
vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut ca... of, ce am fost și ce am avut... Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Nu-i soarta de vină că în jur e viran, ca dat-am pe șperț și-am ajuns un golan huiduit de mai toți ce sărit-au că
EUGEN EMERIC CHVALA [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
dor.Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcescși apă mi-o vând și-n streini mă cerșesc,ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durutcă... of, ce am fost și ce am avut...Și ranele-mi dorși obida mi-e greași chiar de-o să morasta e palmă mea ! Nu-i soarta de vină că în jur e viran,ca dat-am pe șperț și-am ajuns un golanhuiduit de mai toți ce sărit-au că huniipe aurul meu
EUGEN EMERIC CHVALA [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
dos, De unde, nu mai pleacă sărăcia, Vibrează-n suflet viersul cel duios Și e prezentă încă, omenia. E țara mea, cu bune și cu rele E țara nimănui și-a tuturor, Și a trecut prin cumpene prea grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori, țară, O zi pe an măcar, să te cinstim, Destul în rest, te facem de ocară Când pentru alții, din nevoi, spetim. Mi-e dragă țara asta necăjită Ce speră că
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
ca la toate popoarele echilibrate și cu frică de Dumnezeu, ci a ajuns de 1 la 500 (câteva zeci de foști magistrați, ne spune cu seninătate ministreasa Justiției, au pensii lunare de peste 100.000 lei!). Te întrebi cu scârbă și obidă: Cum de legislația unei țări cu economia pe butuci admite asemenea nedreptăți și ce naiba au făcut ipochimenii ăștia pentru țară de sunt răsplătiți cu venitul cumulat al membrilor unei întregi comunități? E clar că pentru a putea fi plătiți toți
INTRODUCERE ÎN FILOZOFIA NESIMŢIRII POSTDECEMBRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369353_a_370682]
-
de cum aflase ce gânduri are fiica sa începu să bombăne și să spumege furios, certând-o ori de câte ori o întâlnea prin casă. Iar când ea pleca în oraș, el stătea și o aștepta prin preajma clanței de la poartă, sufocându-se, înecânduse de obidă, până deslușea pașii ei întorcându-se pe stradă. Atunci se grăbea să-i deschidă poarta iar apoi s-o închidă repede în urma ei, revărsând potop de nemulțumiri asupra ei. - Iar îmi umbli fără rost prin oraș?! Te pomenești că ai
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
să zică ceva, ușor descumpănită, cu privirile în podea. - Nu știi nimic! Mergi mâine și te interesează, vezi ce condiții se cer și cât ar costa. Nu avem acum posibilitatea să te ajutăm, o întrerupse Pavel cu multă hotărâre și obidă în vocea-i sugrumată. Te angajezi pe undeva, adunăm ceva bani și pe urmă om vedea. Uiți ca și Andrei trebuie să plece și are nevoie de bani? - Bine, tată! ... Înțeleg situația în care ne aflăm. Am sa văd ce
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
o cantitate enormă de adrenalină. De ce? De ce se simt atrași oamenii de tot ce e straniu, morbid, crud, îngrozitor, dureros? Pentru că se regăsesc în acele fraze cumplite, se oglindesc într-una sau în alta din situațiile redate cu amar și obidă de autor, le place să se scalde (ca să nu zic bălăcărească) - în albia plină cu necurățenii a celorlalți și să-și râdă în pumni, precum fariseul, vâzându-l pe vameș la ușa Templului, bătându-și pieptul și pocăindu-se cu aceste
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
care se poate arunca o ultimă privire înapoi. O zicală din familia noastră amintește de un frate de-al bunicului, care, la emigrarea în America ar fi oprit carul în vârful dealului, aruncând o ultimă privire peste așezarea natală. Cu obidă stăpânită se pare că ar fi strigat: „No satule, zece ani de luna lui mai poți să stai, până oi apuca tu să mă mai vezi o dată”. Stă satul și astăzi, ca pe atunci. Unde era să se ducă? Mai
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
cap cununa, Cereau, încă din start, un preț imens: - Să-ți lași nevasta, fiii și nepoții! - Să fii o viață-ntreagă singur cuc! - Să stai cu cerșetorii și cu hoții! - Să fii urât! - Să mori la balamuc! Ca să-mi înec obida și amarul, În drum spre casă, intru într-o cramă Și-ncep să scriu, golind cu sârg paharul, Pe-un șervețel pătat, o epigramă. Când o citesc, constat că-i flamboaiantă, Și mintea-mi deveni ușor confuză Până-n momentul când
MUZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350733_a_352062]
-
atât de-apăsătoare, încât pe capul meu cădeau reproșuri grele, felurite pentru amestec nepermis în taina lucrurilor scurse din viitor înspre trecut, ce răul - deja cunoscut și devenit obișnuit - l-a-nlocuit cu un calvar mult mai perfid și mai amar decât obida dinainte. Atunci, ca Faraonul să-nțeleagă că-i un nevrednic muritor și că Tu, Domnul, ești Unicul de viață și de moarte dătător, trimis-ai plăgi pustiitoare peste-a Egiptului suflare, ca inima de căpcăun a bestialului stăpân (după ce Tu
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
în ziua cea nouă, și dinții-mi împlântă în barbă in fâșii mă rup, atât mi-e de dragă gelos însuși cerul cu lacrime plouă. eu râd ca oricare bărbat, de femeia lui veșnic flămând pe deasupră-ne vântul trecând de obidă scoate-un oftat . Referință Bibliografică: pe trupul ei gol / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PE TRUPUL EI GOL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359478_a_360807]
-
Fuge! Fuge Ceaușescu, veniți să vedeți! Vocea lui Eugen, încărcată de emoție și bucurie, le întrerupse povestirea și alergară în micuța sufragerie, la televizor. Priveau și ascultau în tăcere. Nea Petrică sparse liniștea cu vocea lui dură și plină de obidă: - Fuge pe dracu să-l pieptene! Unde să fugă, fraților? Asta e răpire, nu este fugă. Ascultați-mă pe mine! L-au înfricoșat si l-au îmbrobodit că-l salvează. Îl duc să-l judece ăștia, cine știe pe unde
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
veșnicul amăgit, trece în cete tăcute, în fața hidei măști a tiraniei lui, astăzi înghețată de mâna morții. Chipul lui nu e o priveliște plăcută, dar poporul căruia i s-a spus că l-a mântuit, că l-a scăpat de obidă, nu încetează a trece în șiruri lungi dinaintea trupului său îmbălsămat, biet popor plin de așteptare, răbdare, și înșelat. Cetele trec și iarăși trec, fără să le pese că acel covor ce se întindea la picioarele marelui uzurpator fusese un
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
a culcat acu' vreo oră ... și beți mangă ... Da las' că pă la opt îi scol io și-i trimet la tine la câmp ... că știe să vie ... - Îi trimiți pă dracu' să vă ia pă toți!... sudui Neculai cu obidă, apoi se întoarse pe călcâie și ieși valvârtej pe poartă. De nervi, nu vedea pe unde calcă. De-aceea nu-l văzu nici pe Lucian al lu' Prepeliță, care tocmai trecea în goană cu bicicleta pe drum și care fu
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
limba română, mai bine decât colega ei - „româncă” - accentuase ea cu asprime în voce și, măsurând-o încă o dată cu o privire de gheață, îi întorsese spatele, trecând cu nepăsare la un alt subiect al lecției. Iar suspinelor sale pline de obidă, în voia cărora se lăsase doar acasă, mama le răspunsese doar cu un: „lasă mamă, lasă, trece și asta...”, trecându-și a mângâiere mâinile prin părul ei. Liniștea din cameră, măsurată de tic-tacul micului ceasornic de bronz, adus de tata
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
a magistraților. Întrebarea e, acum, ce pot face eu, un simplu cetățean, când văd că membrii CSM par să încalce spiritul legii? Aproape nimic, din păcate! Nimic altceva în afară de-a scrie acest text, în care să-mi vărs obida asupra unor oameni despre care cred c-au fost prost sfătuiți ori că nu s-au gândit suficient la consecințele acțiunilor și inacțiunilor la care s-au înhămat, unii cu bună știință, iar alții fără să-și dea seama ce
O hotărâre a Senatului ar putea arunca în derizoriu întregul exercițiu democratic al alegerilor pentru CSM () [Corola-blog/BlogPost/338469_a_339798]
-
bună speranță a umanității”. M-am înșelat, dar nu e prima oară, așa că din asta nu fac o dramă. Cred că în fond nimeni n-ar trebui să mergă dincolo de a da ochii peste cap și de a ofta cu obidă dacă rezultatul nu place și inspiră teamă. Amicii mei contrarieni mă consolează explicând că nimic din politica agresivă a lui Trump nu e altceva decât retorică goală menită să seducă masele republicane. Acești Gică-Contra din viața mea, pentru care sunt
Marțea orbului: cum au putut atâtea sondaje să nu-i vadă pe acești oameni? () [Corola-blog/BlogPost/338536_a_339865]
-
drumul cel bun. Apoi apar grupuri mici și zgribulite. Umezeala rece din aer îi trimite încet-încet spre case. Primul care mă întâmpină e un domn care strigă „Jos Băsescu!” Are un carton pe care și-a scris cu creioane colorate obida lui față de „Chior”. De altfel, aveam să constat că Traian Băsescu era clientul favorit al protestatarilor de la Cotroceni, imediat după Klaus Iohannis: „Neamțul și cu Chiorul au distrus poporul!...” Poporul de la Cotroceni diferă de cel din Piața Victoriei. Este mai
Am fost la contramanifestația pesediștilor și nu mi-a venit să râd () [Corola-blog/BlogPost/339113_a_340442]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZÂMBIȚI VĂ ROG Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne stresează piramida Care pare mai înaltă, Și obida ca omida Sastisite stau în haltă Unde este impiegatul Să ne miște de pe șine? Când fac mâțele șpagatul, Moare lumea de rușine Asta-i: nici o bucurie Neplătită îndeajuns Când mi-aduc aminte mie, Nu mi-a stat bine nici tuns
ZÂMBIŢI VĂ ROG de ION UNTARU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340798_a_342127]
-
degeaba-i dau pâine și sare când vine la poartă să-mi scuipe obrazul senin ceva se întâmplă cu lumea aceasta ceva se petrece cu spaimă mereu o molimă roșie bântuie țara și lanțul apasă pe inimă greu de-atâta obidă ne strângem cu pizmă și râdem sardonic scrâșnind din măsele nici luna nu vrea să ne mângăie noaptea iar soarele stă rușinat printre stele îndură-te Doamne de neamul acesta îndură-te Doamne de semenul meu mi-e palidă fruntea
RUGĂ PENTRU MÂINE, POEM DE MIHAI GANEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341338_a_342667]
-
îndrepți greșelile toate Nu-ți cer nici arvună vreo zi să-mi mai dai Mă lasă s-ajung , tulnicul sună Doar o clipa Doamne răbdare mai ai . Ce am pierdut n-am să aduc înapoi Chiar dacă în suflet simt astăzi obida O clipă doar Doamne, o clipa mai voi, Să apuc să îmi strâng în brațe iubita. Chemarea din tulnic nu lăsa să se stingă, Doamne e ultimul lucru ce-ți cer Din lacrima ei iertare-a m-atingă Să-mi
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341374_a_342703]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZÂMBIȚI VĂ ROG Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne stresează piramida Care pare mai înaltă, Și obida ca omida Sastisite stau în haltă Unde este impiegatul Să ne miște de pe șine? Când fac mâțele șpagatul, Moare lumea de rușine Asta-i: nici o bucurie Neplătită îndeajuns Când mi-aduc aminte mie, Nu mi-a stat bine nici tuns
ZÂMBIŢI VĂ ROG de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341484_a_342813]
-
la obor la Mangalia. Ai văzut și tu. Țiganii vor să-ți ia munca mai pe degeaba dar vând tinichele lor cât nu face. Numai să te păcălească fi-le-ar mama lor a dracului de borâturi, spuse tata cu obidă. În mintea mea s-a înfiripat imediat dorul de aventură. Ce-ar fi să merg și eu la Constanța? Nu am fost niciodată, așa că am să mă strecor din pat fără să observe părinții preocupați cu pregătirile plecării, mă voi
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
altele, de a lua decizia corectă de a-mi decreta lipsa de vocație și afinitate și să părăsesc „sistemul de învățământ”, în ciuda aparenței sale de siguranță în precaritate. Dar am constat, la început cu indignare, mai la urmă doar cu obidă mută, că obsesia patalamalei este endemică la noi. Instituția onorabilă pentru care am lucrat s-a abandonat într-o vreme, din fericire mai puțin azi, unei pornografii de titluri academice bazată pe un cumplit meșteșug de tâmpenie, învățământul deschis la
Diploma ta nu valorează (mai) nimic () [Corola-blog/BlogPost/338073_a_339402]
-
Sau care pun frâne bruște la capăt de muști cu dinții de bară. Poate lumea nu știe, dar în subteran nu există animale care sar brusc în fața metroului, nici alte metrouri care iau fața. M-am întrebat cu ciudă și obidă care e factorul care determină valoarea muncii unui om în funcție de societatea în care trăiește? Este rețeaua interdependentă de servicii care-i generează cetățeanului mai mult timp, mai multă viteză, mai multă încredere că-și atinge obiectivele în 24 de ore
Doamna Firea, transportul e oricum gratuit pentru marea majoritate a celor care urcă. Doar noi, câțiva fraieri, plătim bilet () [Corola-blog/BlogPost/338088_a_339417]