175,528 matches
-
depună orice efort pentru a rămâne liber de influențe deformatoare? Ce importanță au taberele, găștile, bisericuțele din interiorul criticii? Nu ți se pare de bun simț ca important să fie ceea ce spui și nu locul unde ești publicat? Acum mă obligi să ies din rolul pe care mi-l propusesem, acela de intervievator, și să mă așez în cel de partener de discuție. Evident că Paul Cernat îmi place, dar nu este treaba mea să fac împărțiri dpdv al valorii și
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
pururi secundar) al filmului american, pe care l-am remarcat în atîtea filme vechi, e "omul cu citația", silueta grăbită care apare în fața personajului principal, ca un emisar al lumii adverse, și-i trîntește plicul în față, plicul care-l obligă să se prezinte în fața instanței... De astă dată, portărelul devine personaj principal, iar filmul deschide, fără simpatie, o ușă, spre breasla acestor ciocli ai bunei dispoziții, o breaslă lipsită de milă și roasă de concurențe neloiale... Sara, o nevastă "frumoasă
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
tant aimée...». Și nu pot să nu vă întreb, scrîșnind din dinți, de ce ați tăcut cînd era ucis Andrés Nin într-o groapă din Barcelona, de ce nu ați urlat împotriva despotului asiatic cînd vă masacra sau vă deporta, cînd vă obliga la autoflagelare?" (p. 236) Profesorul american Vladimir Tismăneanu este unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai fenomenului comunist din politologia actuală. Mult așteptata sa carte, Stalinism for All Seasons, în curs de apariție la University of California Press, se anunță
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
moment" a răspuns el fără să ezite. Nu este un fapt oarecare să analizezi în profunzime și pe deplin întemeiat mecanismele idiomatice. Coșeriu a știut întotdeauna să distingă între ceea ce este propriu limbii și ceea ce aparține realității, pentru că a fost obligat să comunice realitatea cu instrumente lingvistice foarte diferite și alternându-le. Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea și învălmășește, cu o frecvență mai mare decât s-ar dori, speculațiile lingvistice. Pentru vorbitor, limba
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
le dețin? De unde au avut acele sume exorbitante de bani pentru începerea unor afaceri? Dintr-un salariu lunar? Mă îndoiesc. I-am plătit înainte de 1989, îi plătim și de atunci încoace, pentru a ne conduce spre cele mai înalte... Sunt obligați de cei din jurul nostru să se dea pe "brazdă", iar pentru ei țara este, încă, doar ceva "bun de muls", profitabil etc. Cum aș putea accepta, ca om normal, și fără să-mi fie teamă decât de Dumnezeu, ideea să
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
stăpân, și există o ură a stăpânului față de sclav. Există o ură a politicianului față de alegător, și există o ură a alegătorului față de cel ales. Cum ar putea fi altfel, când, periodic, omul instalat în pernele moi ale puterii e obligat să coboare spre-a se umili pentru vot. în oglindă, votantul îl detestă pe politicianul care l-a mințit cu nerușinare, promițându-i marea cu sarea și neoferindu-i finalmente decât imaginea respingătoare a cefelor îngroșate peste noapte. între categoriile
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
la casa lor, după căsătorie, când e vorba de asemenea, pentru familii, să-i înzestreze cu mijloace de existență, cu pământ, cu locuință, - toate acestea mă conduceau spre investigarea unui ansamblu social larg, organizat de relațiile de rudenie. Erați, așadar, obligat oarecum să ieșiți din tematica volumului Dv., Focul viu, consacrat exclusiv relațiilor de rudenie și să vă lărgiți câmpul cercetării... Desigur... Deoarece relațiile de rudenie, relațiile de organizare socială, funcționarea societății locale în ansamblul său, asocierile de ciobani, de crescători
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
reacții și tensiuni. Ne puteam întreba dacă această practică actuală nu are efecte asupra funcționării societății... Pe scurt, cred că funcția cu adevărat majoră a colecțiilor din muzee și a documentelor legate de aceste colecții este că, prin comparație, ne obligă să ne punem întrebări cu privire la practicile noastre actuale. Una înseamnă practicile trecute, nu spun neapărat depășite, ci revolute, și care aparțin memoriei noastre, una este, așadar, conservarea, și altceva sunt practicile și dezvoltarea lor. Iar muzeul nu are deloc sarcina
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
dat cu ceară. Dar că Ioan Mircea Pașcu trebuie demis, e limpede ca lumina zilei. Psihologicește vorbind, îmi închipui ce tortură trebuie să fie pentru cineva căruia i sa refuzat viza americană să se afle într-o funcție care-l obligă să facă tocmai jocul americanilor. E ca și cum i-ai fi cerut unui anticomunist înveterat să militeze pentru intrarea României în alianța sovietică. Probabil că destui inși din administrația americană au studiat dosarul actualului ministru al apărării român și cu siguranță
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
țarinile cu holdele, cîmpul cu florile și mîndrele dealuri, de după care-mi zîmbeau zorile în zburdalnica vîrstă a tinereței!"". Fără ascunzișuri, șopîrle, tensiuni și frici, inerente unei scrieri de felul acesta înainte de 1989, Județul Vaslui în N.A.T.O. nu ne obligă să-l citim în cheie politică, ba chiar devine cu adevărat incitant dacă nu urmărim acest fir. Ioan Groșan - Județul Vaslui în N.A.T.O., Editura Aula, Brașov, 2002, 160 p. Roxana Racaru Experiment literar La recenta Editură Lolita a apărut
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
în care se aflau 50.000 de franci; în fața uimirii mele, mi-a explicat că îmi furase suma asta, cu ani înainte, din casa de bani a societății de producție. Atins, cu un an înainte, de o tumoră la creier, obligat să se opereze, cu 10% șanse de supraviețuire, Mr. Valentin, înainte de a intra în sala de operație, și-a jurat că, dacă scapă, o să le dea banii înapoi tuturor celor pe care i-a jefuit, cale de o viață. Mai
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
pînă la golirea ei de orice sens interior, creația a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii. Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase și de portaluri, care altădată erau factori de apropiere a omului de Dumnezeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul personajului exemplar și forma supradimensionată s-a înfățișat maselor drept proiecție monumentală. În locul erminiilor au apărut tratatele de estetică proletcultistă, realismul a devenit
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
unei istorii bolnave care, pe nedrept și abuziv, s-a răsfrînt nemijlocit asupra arhitecturii românești. În acest sens, concursul internațional București 2000, cu toate că nu corectează nimic în spațiul urban, constituie o exemplară formă de terapie pe care arhitectura noastră era obligată să și-o administreze sieși, dar și societății românești, în ansamblul ei. Undeva, într-un timp nedeterminat, centrul bucureștean, identificat ca potențial, respiră asemenea unei semințe în fază pregerminativă care a nimerit pe un sol bolnav. Și numărul 1-4 al
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
există decât drumuri care se încrucișează fără să se întâlnească, în spații diferite. Nu poți să rămâi singur fără să te plictisești, nici să te freci de alții, fără să ajungeți să vă detestați. Sunt două mii de ani de când te obligă, în numele legii celei mai sfinte, să-i iubești pe ceilalți; iar o lege care strigă în deșert de două mii de ani a făcut pe deplin dovada zădărniciei sale. Nu poți fi fericit decât împotriva cuiva sau împotriva altora, în bloc
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
circulație exclusiv internă. Dar includerea într-un florilegiu de prestigiu nu se obține decît atunci cînd textul este de pregnantă valoare. în peisajul cultural italian există antologii de poezie modernă de referință, de care orice cercetător sau istoric literar este obligat să țină seama. Pentru a ne referi la ultimele decenii ale secolului nu de mult încheiat, trebuie amintită Lirica secolului XX de L. Anceschi și Sergio Antonielli, din 1953 și culegerile, mai mult complementare decît contrapuse, Poezia italiană din secolul
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
medie, lîncedă, aidoma unui foc scăzut. Hiperbola morală e înlocuită cu litota. Discursul apare marcat de o lamentație modestă, vag ironică. Idealizării existențiale dezumflate nu-i răspunde grandioasa deznădejde, ci umila irealiziare formală care e ironia. Bucuros că nu e obligat "a se lua în serios", eseistul declară că, în schimb, trebuie să-și asume fraze ale lui Rousseau, "autor care, pentru că îi semăn, mi e nesuferit", precum următoarele, extrase din Réveries d'un promeneur solitaire: Va fi vorba mult despre
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
manifeste liber și, dacă e cazul, să eșueze singur. Criticul nostru se împotrivise noului fiindcă îi observase slăbiciunile, dar și fiindcă era nou. Lucrurile pot fi văzute și pe dos. Cînd nu e obtuz, un critic conservator, ostil noului, îl obligă să-și dea toată măsura. Îi folosește mai mult decît apologeții lui. Oricum, în cazul în speță dreptatea criticului a ieșit la iveală atît de tardiv, încît n-a mai interesat pe nimeni. I-a rămas numai eticheta de spirit
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
altor partide trebuie asasinați, în casă, pe stradă, în fabrică, pe ogor ori la teatru? Cine poate accepta teza ca un criminal să fie lăsat liber, să nu dea seama de fapta lui? Oare autoritățile legale de atunci nu erau obligate să-i depisteze pe asasini, să-i ancheteze și să-i judece? Din cele spuse de dl Petru Dumitriu reiese că membrii P.C.R. și ai altor partide aliate cu acesta, pot și trebuie uciși, iar autorii crimelor din tabăra anti-comunistă
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
li se potrivește românilor, în general), asociate cu o lipsă de vlagă la limita patologicului fac ca trama vieții să-mi fie oboseala. Dacă, lipsit de energie, aș reuși să mă economisesc, mi-ar fi mai ușor, dar dispersia mă obligă la inconsecvență. Astăzi îmi promit, cu toată convingerea, să nu fac (să nu accept) cutare lucru, mîine sînt vîrît în el pînă la gît. Mă întreb dacă mulți oameni trăiesc într-un dezacord atît de grav cu viața lor". - va
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
cealaltă extremitate a Europei problemele și relațiile autor-editor-librar-cititor sunt aidoma celor de pe meleagurile românești. (J.B.M.) Librarii sunt nemulțumiți de supraoferta venită din partea editurilor. Patru mii de titluri noi pe lună. Spun că nu au spațiu pentru ele. Spun că sunt obligați să țină cărțile prea puțin timp expuse, fiindcă trebuie să cedeze locul altora... Editorii sunt nemulțumiți că se văd obligați să producă mai mult, competiția e mare și nu-ți poți permite să lipsești de pe piața de carte, nici de pe
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
au capacitatea de a da viață limbajului. Că pe urmă vine un editor și pune acel miracol care e literatura într-o carte, îl oferă unui librar care nu va avea spațiu ca să-l expună și, de aceea, va fi obligat să-l returneze, cald încă, editorului, asta e deja altă poveste, atât timp cât există cititori care, în ciuda acestor lucruri, îl vor fi cumpărat și citit, chiar dacă vor fi nevoiți, și ei, să-l pună pe urmă-ntr-un colț al casei
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
volumului din 1936, și Prefața scrisă de G. Călinescu pentru versiunea din 1947. Esența lor poate fi concentrată astfel: la noi, în anii care preced al doilea război mondial, sporirea cantității de literatură pune pe critic în dificultăți serioase, fiind obligat de împrejurări să citească tot ce apare nou și să-și spună părerea la modul cel mai obiectiv posibil. De unde nevoia scrierii, într-o țară în deplină desfășurare culturală, a unei istorii a literaturii române. Iar pentru a aduce la
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
unui magician, atunci cînd deschid volumul lui Proust? Cartea aceasta face parte dintre acele făpturi pe care le-am cunoscut, care mi-au fost aproape și despre care chiar Proust spune că pentru a ne povesti prietenia cu ele, ne obligă să ne situăm în toate și în cele mai diferite peisaje ale vieții noastre." Și în alte capitole - chiar dacă nu atît de pregnant - inserțiile (auto)biografice se grefează pe o anumită încredere în forța scriiturii de a seduce, fie că
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
un al doilea motiv, al rătăcitorului Ulise. O psihanaliză de doi bani o împinge să scrie: "(Ulise) era bun navigator, dar soarta, altfel spus probele inițiatice pe care trebuia să le treacă - altfel spus, experiența legionară a lui Eliade - îl obligă să amîne indefinit întoarcerea acasă" (p. 422). În fine, motivul Minotaurului din operă: "Este tot un mit al uitării", remarcă Lavastine (p. 423). Oare Eliade n-a făcut altceva, în toți anii de după război, elaborîndu-și studiile, decît să viseze la
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
același timp și nu poți decît să alegi unul ori cel mult două. Apoi, pentru că mie nu-mi place să-mi pierd vremea. Redactorii de la Știri au selecția și ordinea lor, care nu sînt neapărat și ale mele. T.v. te obligă să stai în fața micului ecran pînă la urmă. Ziarul, îl poți răsfoi, poți să alegi doar ceea ce te interesează. La t.v. n-ai cum să selectezi, să tai, să revii. Vă pot da și alte exemple. Dar cred că
De ce nu mă uit la t.v. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15205_a_16530]