265 matches
-
lovi în domnitor. Prin grădinile de petreceri, prin celelalte localuri publice, lumea cerea lău tarilor să cânte Marsilieza. Era o adevărată frenezie. Lăutarii atacau cântecul revoluției franceze, aplauze furtunoase urmau și strigătele de: „Trăiască Franța!“ izbucneau din toate piepturile. În urma observațiunilor reprezentan tului Prusiei, guvernul fu silit să interzică cântarea Marsiliezei prin localurile publice. Chiar și preoțimea se dedea la manifestație în favoarea Franței. Când preoții veneau cu botezul la zi întâi cântau: Mântuiește, Doamne, norodul tău Și blagoslovește moștenirea lui, Biruință
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pagina 157 * O doamnă îmi atrage atenția că principesa Irina Suțu nu era născută dintr-o familie burgheză, ci dintr-o familie din cele mai aristocrate, familia Hagi-Moscu având o ascendență nobiliară fără contestație posibilă. Iau act cu mulțumire de observațiunea doamnei care mi-a scris (Id., ibid., nr. 11607, 6 februarie 1922, pp. 1-2). 8. În zilele de 13/25, 14/26 și 15/27 martie 1888 „opoziția unită“ a organizat mari manifestații de stradă, care au dus la căderea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Glogojeanu, toți viitori generali (cu excepția lui Nicolaid), și conducători ai unor departamente ministeriale, structuri informative și mari unități. Fără a se diferenția prea mult de definițiile anterioare, aceste instrucțiuni considerau că „prin informație se înțelege orice document, orice întâmplare, orice observațiune, de orice natură ar fi, dobândite prin orice mijloace și care pot să ajute la cunoașterea inamicului”. Pentru obținerea datelor de interes, organele militare de informații puteau utiliza centrul de informație, centrul înaintat și organele speciale de informații. Printre acestea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 277. Ibidem, II, p. 73. Vezi Simion Retegan, „Contribuția satului la mișcarea națională a românilor din Transilvania În perioada liberalismului austriac”, În volumul Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 347. Apărute sub titlul „Observațiuni statistice despre cultivațiunea pământului Europei”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, 48-51; continuate sub titlul „Observațiuni statistice despre comerciulu Europei”, În nr. 1-3 pe 1854. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , „Observațiuni statistice...”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
națională a românilor din Transilvania În perioada liberalismului austriac”, În volumul Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 347. Apărute sub titlul „Observațiuni statistice despre cultivațiunea pământului Europei”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, 48-51; continuate sub titlul „Observațiuni statistice despre comerciulu Europei”, În nr. 1-3 pe 1854. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , „Observațiuni statistice...”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, pp. 320-321. George Bariț XE "Bariț" , Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, București, 1968, pp. 37-47. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 347. Apărute sub titlul „Observațiuni statistice despre cultivațiunea pământului Europei”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, 48-51; continuate sub titlul „Observațiuni statistice despre comerciulu Europei”, În nr. 1-3 pe 1854. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , „Observațiuni statistice...”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, pp. 320-321. George Bariț XE "Bariț" , Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, București, 1968, pp. 37-47. Vezi concluziile capitolului anterior, „Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania”. Cornelia
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ion Clopoțel, Chemarea noastră, 1/1924), axat pe aspecte sociale, politice, economice și culturale ale vieții românești, în special ale celei din Transilvania, program ce reiese și din titlul rubricilor: „Probleme sociale”, „Actualități”, „Cronici culturale și artistice”, „Fapte, idei și observațiuni”, „Figuri reprezentative”, „Pagini literare”, „Învățământ-Educație”, „Progresele științei”, „Biopolitica”, „Politica externă”, „Discuții și recenzii”, „Ardealul vechi”, „Europa contemporană” ș.a. În cadrul rubricii cu caracter nepermanent „Pagini literare”, ca și în cuprinsul unui „Supliment literar” editat în unele numere, se publică literatură, eseistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
dat școala de la Paris sub inspirațĭunea D-lor Charcot și Ribot. Pentru a cunoaște dëosebitele chipuri de a gândi avem nevoie de elementul primordial psihologic, ce se află la baza tuturor operațĭunilor mintale: aceasta ĭeste: reprezentarea, imaginea sau plăzmuirea. Dëosebite observațiuni psihologice pentru a dovedi existența dëosebitelor tipuri. Sînt patru tipuri : vizual, auditiv, motor sau indiferent" (Gruber, 1888, p. 5). Se fac cîteva considerații asupra ordinii apariției științelor, cu referire specială la domeniul psihologiei. Psihologia științifică s-a putut naște, după
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
sau confundarea lor de către unii? De ce nu e întemeiată această identificare? a) Psihologia fisiologică nu cuprinde întreg domeniul fenomenelor psihice. b) Esperimentul se poate aplica și la celelalte domenii psihologice. 4. Metodul sperimental cerut de chiar natura fenomenelor psihice. 5. Observațiunea mai mult în Psihologia etnologică, socială. CAP. II 1. Cunoașterea omului prin diferite mijloace. a) Cranioscopia. b) Grafologia. c) Metoda hipnotică. Psihologia copilului. Importanța ei practică și teoretică. Ontogenia și filogenia psihologică. Ăncercările și resultatele științifice în Psihologia infantilă.2
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
vremea aceea, Ionel Brătianu, să i le pun în mână. Nu vreau să numesc comandantul Jandarmeriei de atunci și să-i arăt până unde poate să meargă. Am dat Domnului Prim Ministru acest memoriu și nu mi-a făcut nici o observațiune. Președintele: Altă întrebare. Acuzatul: Dacă acest fapt al deținerii, de către un șef de organizație politică, a acestor ordine și acte, a fost considerat vreodată ca un gest de trădare sau ca ceva periclitând existența statului. Președintele: Care este părerea Dvoastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vremea aceea, Ionel Brătianu, să i le pun în mână. Nu vreau să numesc comandantul Jandarmeriei de atunci și să-i arăt până unde poate să meargă. Am dat Domnului Prim Ministru acest memoriu și nu mi-a făcut nici o observațiune. Corneliu Zelea-Codreanu: Dacă în practica vieții noastre politice, partidele de opoziție n au protestat public în presă și Parlament împotriva ingerințelor electorale și dacă nu au prezentat copii de pe ordinele date de autorități, subalternilor în această privință? Domnul Iuliu Maniu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
șeful Serviciului Tehnic al primăriei Huși a întocmit acest document sub forma unui tabel cu patru rubrici și anume: 1) Numărul sinistraților pe categorii profesionale; 2) Evaluarea pagubelor pe categorii profesionale; 3) Măsura în care este necesară intervenția ministerului; 4) Observațiuni. La 1), au fost păgubiți 60 de agricultori, 25 de meseriași, 5 industriași, 40 de comercianți, 20 de liberi profesioniști și 40 de funcționari. Total: 190. La 2), agricultorii au fost păgubiți cu 300.000 de lei; meseriașii - 250.000
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
400.000. Total pe orașul Huși: 4.500.000 de lei. La punctul 3) și penultimul, primăria evaluase ajutorul din partea ministerului astfel: bani - 1.000.000 de lei; materiale de construcție - 500.000; mână de lucru - 200.000. La rubrica „observațiuni”, Diaconescu scrisese următoarele: „Banii și materialele se vor da în general sub formă de împrumut (subl.ns.)”. s. „Primăria are obligațiunea de a’i ajuta pe cetățeni” Marele cutremur din noaptea de 9/10 noiembrie 1940 a avut și grave
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu pași repezi de moda cea mai comodă și mai morală. Cel puțin așa susține domnul Ibrăileanu. D-sa poate are motive de indiferență ca să susție asemenea aserțiune. Pentru motivele contrarii, mă raliez și eu. Trebuie însă să facem unele observațiuni și unele distincțiuni. Cei care frecventează eleganta și fina capitală a Franței și a femeilor din toată lumea, nu bagă în samă exagerările acestea de economie de rochie. Burghezia franceză e încă destul de conservatoare și nu se grăbește să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a scandalizat nespus, deși, cu toată goliciunea, moravurile erau foarte pașnice. Insularii l-au ascultat și s-au acoperit cu haine. Femeile mai ales au pus rochii lungi cum cerea moda epocii. Îndată s-au înmulțit excesiv violențele bestiale. Observațiuni. Trebuie să mai facem și unele observațiuni asupra răpeziciunii cu care ne însușim moralizarea ascendentă. * Suntem cărturari. Pentru noi, sufletul acestui popor se deschide. Între sufletul acestui popor și între sufletul nostru se nasc corespondențe intime și rezonanțe. Citim în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
goliciunea, moravurile erau foarte pașnice. Insularii l-au ascultat și s-au acoperit cu haine. Femeile mai ales au pus rochii lungi cum cerea moda epocii. Îndată s-au înmulțit excesiv violențele bestiale. Observațiuni. Trebuie să mai facem și unele observațiuni asupra răpeziciunii cu care ne însușim moralizarea ascendentă. * Suntem cărturari. Pentru noi, sufletul acestui popor se deschide. Între sufletul acestui popor și între sufletul nostru se nasc corespondențe intime și rezonanțe. Citim în el ca-n cartea naturii. Ne însușim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară pe anii 1721-22, observațiuni. Considerăm că nu prezintă interes situația desfășurată a stării locuitorilor satului, dar credem a fi interesant să știm cam între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în Streza Cârțișoara. Vom arăta mai întâi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
împreună cu filialele lor din Ardeal, Banat, Maramureș și Crișana, Bucovina, Moldova, Muntenia și Oltenia, cercetând dispozițiile anteproiectului de lege pentru reforma administrativă și hotărând asupra atitudinii sale în ce privește intrarea femeilor în viața politică pe baza acestei legi, a făcut următoarele observațiuni: Regretă să constate că legea se abate de la prevederile constituționale relative la sufragiul universal și socotește că femeia trebuie să voteze la stat, județ, comună și sat în aceleași condiții ca și bărbatul. Constată că articolele anteproiectului de lege, așa cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și forța morală de care au dat dovadă femeile care au lucrat pe terenul social și umanitar, în cadrul instituțiilor de cultură și de asistență socială. Asupra conținutului paragrafelor din articolul 383, care precizează condițiile votului pentru femei, Uniunea face următoarele observațiuni: Paragraful 1 - Stabilește o normă prea ridicată care este mai ales în dauna femeii din Ardeal. Dacă în Vechiul Regat educația a fost mai uniformă, fiind acolo mai mult o obiecțiune de clase, în Ardeal se pune mai mult o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
-și istovească puterile în lucru material. Dar socotim că intelectuala are însărcinarea să ușureze viața gospodinelor - a mii de femei neștiutoare - neadaptate la ritmul vieții economice moderne. Cunosc și admir o intelectuală care a stabilit, cu termometrul în mână, după observațiuni repetate și sistematizate, temperatura necesară pentru coacerea diferitelor aluaturi, în condițiunile cele mai economice, precum și raționalizarea întrebuințării combustibilului pentru o gospodărie modestă. Intuiția practică a femeii, întărită de cunoașterea științifică, dă femeii o putere de adaptare neprețuită, de care profită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
română, în 1794, în care erau propagate, după aprecierea cercurilor oficiale vieneze, ,,periculoasele idei de libertate ale francezilor” Cărturarul Iorgovici este cunoscut în special prin propunerile judicioase privind îmbogățirea vocabularului limbii române, precum și prin lucidele observații gramaticale cuprinse în lucrarea Observațiuni de limba românească. În cel de-al treilea capitol al acestei cărți, denumit Reflecții despre starea românilor, sunt expuse și ideile sale de factură pedagogică. În opinia sa, educația reprezintă altceva decât îngrijirea pe care animalele o oferă puilor lor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o colină, la apus râul Bârlad, la răsărit pârâul Vaslui îl înfrumusețează”. Raportul său, scris în limba latină, asupra Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova (Codex Bandinus) este unul din cele mai importante memorii de călătorie din secolul al XVII-lea privind țările române. El conține multe informații despre obiceiurile și rânduielile din Moldova. Despre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o fabrică de silitră”. Un alt călător care a trecut prin acest ținut a fost inginerul militar, maiorul, apoi colonelul I. C. Weiss (? - după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei (18 mai 1737), amintea și de războiul ruso-turc din 1711, când „s-a despărțit un general rus (Karl Ewald von Rönne, n.a.) cu 8.000 de oameni de grosul oastei care se afla la Huși, cale de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
omul său de încredere, preotul iezuit secui Paul Beke . Bandinus exagera atunci când afirma că cele mai multe orașe sunt ungurești: Trotuș, Bacău, Huși (Huse Varosa !), ca și multe sate, foarte probabil sub influența consilierului numit mai sus. Raportul scris în limba latină, Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova, conținea multe informații despre obiceiurile din Moldova. Unele se refereau la mănăstirea episcopului „schismatic” (ortodox). Biserica Catolică („templul catolicilor”) se afla „într-o poziție frumoasă”. Era asemănătoare unei case țărănești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
probabil în glumă, că ar fi fost poate mai estetic, în tot cazul mai puțin trist, să fi păstrat macar pe unul în viață din cei doi tineri îndrăgostiți ce figurează în prima mea încercare literară. Am surâs la asemine observațiune. Acest lucru n-ar fi putut niciodată să iasă din pana mea. Pe atunci eram de un lirism așa de grozav!... Nici n-aș fi înțeles un amor vrednic de a fi descris, fără condițiunea sacrificiului vieței ambilor înamorați. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]