172 matches
-
1. Art. 3 se înlocuiește cu următorul text: "Articolul 3 Statele membre recomandă ca, de la 1 iulie 1991, semințele de: - Alopecurus pratensis L - coada vulpii - Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. ex J. S. et K. B. Presl - ovăscior - Bromus catharticus Vahl - obsigă - Bromus sitchensis Trin. - obsigă - Lupinus luteus - lupin galben, alte varietăți decât cele amare - Lupinus angustifolius L. - lupin albastru - Poa nemoralis L. - iarbă deasă - Trisetum flavescens (L.) Beauv. - ovăscior gălbui - Phacelia tanacetifolia Benth. - floarea albinelor - Sinapis alba - muștar alb nu pot
jrc1751as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86899_a_87686]
-
înlocuiește cu următorul text: "Articolul 3 Statele membre recomandă ca, de la 1 iulie 1991, semințele de: - Alopecurus pratensis L - coada vulpii - Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. ex J. S. et K. B. Presl - ovăscior - Bromus catharticus Vahl - obsigă - Bromus sitchensis Trin. - obsigă - Lupinus luteus - lupin galben, alte varietăți decât cele amare - Lupinus angustifolius L. - lupin albastru - Poa nemoralis L. - iarbă deasă - Trisetum flavescens (L.) Beauv. - ovăscior gălbui - Phacelia tanacetifolia Benth. - floarea albinelor - Sinapis alba - muștar alb nu pot fi comercializate decât dacă
jrc1751as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86899_a_87686]
-
spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L. pratensis (lintea pratului), dar și buruieni că Xanthium spinosum (holeră), Carduus acanthoides (spin), Euphorbia spp. (laptele câinelui). Prin gruparea unităților de teren (U.T.
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
erau considerați funcționari de stat și chiar și școlile particulare erau nevoite să urmeze îndrumările guvernului azi este atracție turistică și muzeu se recomandă la fabricarea pâinii toast negre fiind înlocuitorul ideal al caramelului în covorul ierbaceu semnalăm ferigile pchivniul obsiga de pădure vinarița mălaiul cucului coada cocoșului tatăl său a fost inginer antraxul este una dintre puținii agenții biologici pentru care angajatii federali au fost vaccinati joncțiunile culturale au favorizat apariția unei culturi foarte bogate și variate la nivel mondial
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a -III-a - zone protejate" să fie declarată arie protejată de interes național. La baza desemnării acesteia se află mai multe specii de animale (urși, râși, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din țara noastră, păsări) și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) protejate la nivel european. Sextil Pușcariu și-a pus problema etimologiei cuvântului astfel: "„cum se face însă că românii, care au de obicei pentru munții lor denumiri atât de plastice, ca Omul, Babele, Strunga și alte nume ce se
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
12, modificată ultima dată de Directiva 86/155/CEE13, - Directiva Consiliului 70/458/CEE, din 29 septembrie 1970, privind comercializarea semințelor de legume 14, modificată ultima dată de Directiva 87/481/CEE15; întrucât, dată fiind creșterea importanței lor în cadrul Comunității, obsiga, floarea albinelor, triticale, varza chinezească și cicoarea trebuie incluse în domeniul de aplicare al directivelor menționate anterior; întrucât, din aceleași motive, unele soiuri hibride de floarea soarelui și de unele specii suplimentare de cereale trebuie de asemenea să fie incluse
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
să le satisfacă culturile din care provin semințele. - Dacă este cazul, rezultatele unei analize preliminare a semințelor." Articolul 2 Directiva 66/401/CEE se modifică după cum urmează: 1) La art. 2 alin. (1) lit. A (a), cuvintele "Bromus catharticus Vahl Obsigă Bromus sitchensis Irin. Obsigă se introduc după cuvintele Arrhenatherum elatius (L.) P. Beauv, ex J. S. și K. B. Presl Ovăscior" și la art. 2 alin. (1) lit. A (c), cuvintele "Phacelia tancuetifolia Benth. Floarea albinelor" se introduc după cuvintele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
din care provin semințele. - Dacă este cazul, rezultatele unei analize preliminare a semințelor." Articolul 2 Directiva 66/401/CEE se modifică după cum urmează: 1) La art. 2 alin. (1) lit. A (a), cuvintele "Bromus catharticus Vahl Obsigă Bromus sitchensis Irin. Obsigă se introduc după cuvintele Arrhenatherum elatius (L.) P. Beauv, ex J. S. și K. B. Presl Ovăscior" și la art. 2 alin. (1) lit. A (c), cuvintele "Phacelia tancuetifolia Benth. Floarea albinelor" se introduc după cuvintele "Brassica oleracea L convar
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L. pratensis (lintea pratului), dar și buruieni că Xanthium spinosum (holeră), Carduus acanthoides (spin), Euphorbia spp. (laptele câinelui). Prin gruparea unităților de teren (U.T.
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
de climă și relief. Vegetația este arborescentă și pădurile sunt reprezentate prin stejar ( Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e variată având în vedere existența atât a spațiilor deschise, cât mai ales a celor mai extinse păduri din Dobrogea. Căpriorul atinge, pe alocuri densități apreciabile (60-90 exemplare pe efective dețin toată Dobrogea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), ciucușoară-de-munte ("Alyssum montanum ssp. montanum"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coroniște ("Coronilla varia"), rostopasca ("Chelidonium majus"), brândușa de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garoafa
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Firuță 15.I 1.II 1 kg 0,6 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timoftică 15.I 1.II 1 kg 1 kg 1 kg ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── Păiuș de livezi 15.I 1.II 1 kg 1,5 kg 1 kg și păiuș înalt ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Obsigă nearistată 15.I 1.II 1 kg 3 kg 1 kg ────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Iarba-câmpului 15.I 1.II 1 kg 0,4 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tutun 10.I 10.I 5 g 2 g 2 g ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Plante medicinale 10.I 15.II
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270478_a_271807]
-
Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația teraselor Fauna
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), toporași ("Viola odorata") , obsigă ("Bromus mollis L.") sau păiuș ("Festuca ovina").
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), steliță vânătă ("Aster amellus"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), limba cucului ("Botrychium
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de apă ("Glyceria maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus"), troscot ("Polygonum aviculare") sau piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"). Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides"), amăreală ("Polygala major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), negară ("Stipa capillata"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), păiuș ("Festuca valesiaca"), păiuș
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
stupinița ("Platanthera bifolia"), gălbenușe ("Potentilla chrysantha"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), didițel ("Pulsatilla montană"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), cimbrișor sălbatic (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae), obsiga transilvana ("Bromus erectus ssp. transsilvanicus"), lucerna ("Medicago prostrata"), rogoz ("Carex brevicollis"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]