308 matches
-
că Europa culturală încetase să existe pentru a face loc celor două culturi divergente și că noua împărțire transformase în ruptură vechea despărțire dintre Roma și Bizanț. În realitate, această fisură, care se atenuase de-a lungul veacurilor moderne prin occidentalizarea Estului european, a fost acum estompată aproape în întregime chiar de cortina de fier. Aceasta a impus o oprimare, nu o suprimare culturală. Desigur, fermenții critici contemporani ai culturii est-europene fuseseră închiși în aziluri psihiatrice sau în lagăre. Însă această
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Tratat nu sunt noutăți, ci principii pe care statele membre le-au afirmat și urmat de la constituirea Comunităților Europene (este suficientă o scurtă lecturare a tratatelor fondatoare). În România dinaintea instalării comunismului, noțiuni precum "europenism" și "europenizare" indicaseră modernizarea ca occidentalizare. În timpul comunismului, Europa occidentală a însemnat spațiul ideologic al răului, străinătatea dușmănoasă și decadentă (Linz și Stepan, 1996; Holmes, 2004). După căderea comunismului, proiecția asupra Europei nu s-a schimbat peste noapte. După cum nota Adrian Marino (1995, 12), "mulți, mult
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
an mai tîrziu sarcina a fost asumată public, prin evenimentele din piața Tienanmen, din 1989, cînd izbucnirea represiunilor brutale a provocat, totuși, o controversă academică amplă referitoare la faptul dacă acele evenimente au însemnat o victorie temporară a proiectului de occidentalizare se asemăna cu răspîndirea limbajului societății civile de la Vest spre Est sau dacă trebuie înțelese mai curînd ca un episod dintr-un proiect chinez, așadar indigen, mult mai vechi de contestare publică a puterii nelegitime. Cele două interpretări nu sînt
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
secol, a asociațiilor proto-civile și pe acela al impactului mai recent al reformelor de piață post-maoiste, evenimentele din piața Tiananmen, chiar luînd în considerare sfîrșitul lor deosebit de dramatic și de violent, par în mai mică măsură o excepție inspirată de "occidentalizare" și în mai mare măsură consecvente unei tradiții chineze mai vechi, dar clar modernă, a conflictului dintre principiile autoguvernării și dictatul oficial. Această tradiție nu este neapărat democratică deoarece, după cum ne-a amintit Wang Shaoguang, societățile civile emergente sînt dezbinate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Tamimi, doctoranzi cercetători la Centrul pentru Studiul Democrației, pentru comentarii utile relative la acest capitol. 28 Rashid al-Ghannouchi, Tunisia: The Islamic Movement and Civil Society, lucrare nepublicată prezentată la Universitatea Pretoria, Africa de Sud (august 1944). Vezi și eseul său în arabă, Occidentalizarea și necesitatea dictaturii, publicat inițial în "Elghurabaa", vol. nr. 6 (septembrie 1980), retipărit în Rashid al-Ghannouchi, Maqualat, Paris, 1984, pp. 167-170. 29 Rashid al-Ghannouchi, "The Participation of Islamists in a Non-Islamic Government", în Azzam Tamimi (ed.), Power-Sharing Islam?, Londra, 1993
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
2000. DURANDIN Catherine, Bucarest, mémoires et promenades Hesse, 2000. DURANDIN Catherine, CĂRNECI Magda, Perspectives roumaines, l'Harmattan, Paris 2004. DURANDIN Catherine, HOEDTS, Guy, La mort des Ceausescu: la vérité sur un coup d'Etat communiste, Bourin Éditeur, 2009. FILIPESCU Nicolae, Occidentalizarea postcomunistă, Polirom, Iași, 2002. FISCHER-GALATZI Stephen, Romania in transition, Louisiana Tech University, Rusten, 1991. FRISON ROCHE, François, Le modèle "semi-présidentiel" comme instrument de la transition dans l'Europe post-communiste, Bruylant, Paris, 2005. FUNDERBURK, David B., Un ambasador american între Departamentul de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
poate să fie aplicată și în statele nemembre, dar care sunt, totuși, implicate, în politicile externe ale UE. Am descris deja în primele pagini cum, ca urmare a evenimentelor din 1989, apare în Europa de Est și în Balcani un proces de occidentalizare și de democratizare întemeiat, în mod fundamental, pe sloganul "Back to Europe" ("Înapoi în Europa") (Ágh 1998), înțeles în termeni esențial normativi. Acest slogan s-a tradus apoi prin conceptul de "europenizare", referindu-se la faptul că acțiunea Uniunii Europene
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
preocupați de această problematică au vizat, în principal, două direcții: unii au considerat că aceasta ar reprezenta cultura unică pe care o avansează capitalismul transnațional specific globalizării, în veme ce alții au circumscris-o, pur și simplu, unui proces de "occidentalizare". În primul sens, dezvoltarea și răspândirea relațiilor de tip capitalist la scară planetară ar fi însoțite de tentativa ideologică de a defini o cultură globală. Utilizând mediul tehnic de comunicare pe care l-au făcut posibil descoperirile științifice din secolul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
argumente sînt susținute prin acțiuni concrete, verdictul este dificil. În schimb, motivele sînt indisputabile: instrucție armată epuizantă pentru o soldă mică și, pe plan mai general, o opoziție largă față de fiscalitatea excesivă, jaful economic (aur, argint, bijuterii, bumbac și mătase), occidentalizarea cu forța (în consonanță cu rolul civilizatoriu asumat de metropolă, din perspectivă istorică foarte benefică țării, dar nepercepută atunci ca atare) prin interzicerea unor străvechi cutume religioase hinduse și musulmane considerate barbare de coloniști, în fine expansionismul britanic în întreg
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
francezii înșiși, căci, iată, aceștia din urmă nu găsesc nimic grotesc în a asocia unei choucroute (mâncare cu varză acră) excelentele vinuri albe ale Alsaciei, Riesling ul ori Gewurztraminer-ul. În această poziție radicală a autorului moldav se poate observa cum occidentalizarea bucătăriei noastre, practicată ca o formă fără fond, tinde permanent să șteargă una dintre coordonatele fundamentale ale gastronomiei românești: gustul acru al multor mâncăruri. Nu vom ezita însă niciodată să lăudăm inventivitatea gastronomică de care au dat dovadă unii bucătari
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
zi cu zi, implicit timpul din ce în ce mai puțin pe care l acordăm bucătăriei, împuținarea (mai ales în mediul urban) gospodăriilor în care „se pun murături“, cvasidispariția celor în care se face borș, moda preparatelor stil fast-food, care au devenit simboluri ale occidentalizării noastre grăbite, toate acestea nu oferă prea multe speranțe celor care își doresc prezervarea tradițiilor culinare. E foarte trist, dar foarte posibil ca, peste numai câteva decenii, ultimul borș preparat pe aceste meleaguri și servit probabil unui turist străin dornic
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
față a Principatelor a avut loc în perioada Regulamentului Organic și în anii care i-au urmat. Modernizarea celor două țări române a fost în acea epocă extrem de rapidă și ea a cuprins inclusiv aria gastronomică. O dovadă a acestei occidentalizări grăbite, a intrării în ceea ce am putea numi „era furculition“, este volumul 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, apărut în 1841 și scris de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. Autorii nu fac deloc exces de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
între „neaoșul“ stufat și noile, occidentalele „chisălițe“, de parcă stufatul s ar fi născut pe malurile Prutului... Această departajare este dovada vechimii importării stufatului (așa cum am mai precizat, la originea preparatului se află kapama-ua turcească, iar denumirea provine din grecescul stufaton). Occidentalizarea a fost triumfătoare, iar influența aceasta a completat tabloul nenumăratelor noastre importuri gastronomice mai vechi, descrise cu mult umor de Cezar Petrescu, în La Paradis General, prin vocea lui Ionel Florinel, un adevărat gourmet moldovean: „Suntem un popor eclectic și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din nefericire, străină, ne vom mărgini, în încheiere, să sugerăm, fără pretenții tehnic-culinare nemeritat asumate, câteva idei modeste care ar putea servi revitalizării meniurilor românești. Primul exemplu poate părea nesemnificativ, dar el ne oferă o variantă acceptabilă a împăcării dintre occidentalizare și tradiție: am întâlnit, într un restaurant bucureștean, un mixed-grill ciudat, construit pe verticală, ca un turn Babel al cărnurilor; la bază se afla o jumătate de chiflă (decupată transversal și scobită), umplută cu o carne de mititei din cea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Meșteșugul moșirii pentru învățarea moașelor la Institutul Maternității din București. în cadru Institutului Gregorian din Iași ia ființă în 1852 o școală de moașe sub conducerea lui Anastasie Fătu. În activitatea lor complexă, am putea spune renascentistă, luministă și de occidentalizare culturală și civică, medicii gândesc să înființeze reviste, societăți științifice. în această perioadă se scriu cărți, încep relații cu Societăți europene prin participarea la congrese de specialitate. în 1833 apare în capitala Moldovei, prima societate medicală științifică din spațiul românesc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
decât de grup”. Perioada pe care o trăim este bântuită de puseuri nostalgice: compozitorii au preponderent nostalgia viitorului, iar publicul pe cea a trecutului, europenii sunt sunt năpădiți de delirul exoticului, de tentația orientalizării, în timp ce extraeuropenii de dorul formalizării și occidentalizării<footnote Idem, op. cit., pp. 40-42. footnote>. Referindu-se la mult dezbătuta problemă a comunicării prin muzică, autorul descrie un interesant traseu al procesului comunicațional. Acesta pornește de la emițător - recte compozitorul, cel care crează mesajul muzical - și este preluat de transmițător
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul liberal apusean, formula răsăriteană a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
managementul politic al trecutului autohton pe principii radical diferite de cele ale gestiunii rolleriane. În fine, ultima mutație semnificativă în structurile memoriei naționale este în curs de realizare începând cu ultima decadă și jumătate a societății românești. Orientarea fermă spre occidentalizare, democratizare și liberalizare începută cu oarecare întârziere după schimbarea de regim din 1989 s-a repercutat și asupra noii conștiințe de sine pe care elitele politice și intelighenția românească s-au străduit să o impună în mentalul colectiv. Europenism, democratism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
15 ani. Tom Gallagher 237, într-o carte recentă, vorbea de un perpetuu "furt al unei națiuni", un jaf al oligarhiilor naționale, care a făcut dintr-o țară, ca România, cu resurse materiale și umane remarcabile, sub pretextul "modernizării" și "occidentalizării" sale, un stat slab și o civilizație marginală a Europei. România a avut dintotdeauna aprinși "moderniști" și "tradiționaliști", dar i-a lipsit spiritul transmodern, pe care-l reprezenta Eminescu, cel mai ignorat gânditor de politică națională. Contrareacția la provocările moderniste
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de la ipoteza lui Samuel Huntington, potrivit căreia valorile proprii civilizației occidentale nu sunt de natură universală. Ele au apărut Într-o anumită arie geografică, vest-europeană, de religie catolică și protestantă, În cuprinsul căreia s-a dezvoltat o tradiție culturală specifică. „Occidentalizarea” restului lumii, adică a zonelor În care s-au dezvoltat istoric alte tipuri de civilizație, cum ar fi cea ortodoxă, islamică sau japoneză, nu este posibilă cu adevărat; aceste zone se pot „moderniza”, dar nu se pot „occidentaliza”. Anumite elemente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1989-1994), pp. 80-81, Înregistrează 69 de titluri la secțiunea Istoria mentalităților, imagologie, iar vol. IX (1994-1999), pp. 105-111, un număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Lucian Boia, op. cit., p. 58. Vezi Însă și teoretizarea diferenței dintre „modernizare” și „occidentalizare”, la Samuel Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998, pp. 80-114. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. Larry Wolff, Inventing Eastern Europe. The Map of Civilization on the Mind of the
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi recuperat prin inferență. Cât timp sistemul de valori europene - și nu numai cele culturale √ ci și altele - este pus permanent în discuție, contestat și chiar anulat printr-o politică deschisă și agresivă de izolare și de "ieșire din Europa", occidentalizarea, europenizarea noastră reală (...) nu se va putea produce niciodată (A.Marino, Pentru Europa) Cetățeanul lumii liberal-democratice nu este numai burghezul egoist și filistin, preocupat doar de propria lui prosperitate, cum apare caricaturizat în atâtea ipostaze în literatura satirică√ ci alt
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Its Discontents, Editura Macmillan, Basingstoke, 2000, p.214; footnote> Globalizarea este realitatea zilelor noastre, acesta influențează modul de viața societăților contemporane pătrunzând în toate aspectele. Astăzi, standardele universale, înlocuiesc unitatea particulară, specifică a unităților teritoriale mici. Mișcările de americanizare sau occidentalizare sunt văzute ca fiind negative, în special în societățile unde standardizarea și uniformizarea apare alături de o tendință de dominare unică. Acestea implică standardizarea atât a culturii materiale cât și a celei non-materiale: anumite rețele de hoteluri, piețe de desfacere, aeroporturi
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează de fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor și
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
bună măsură întreținută și datorită dificultății de măsurare a acestor aspecte. În privința primului punct remanent al dezbaterii, el se cuvine judecat în termenii distincției de substanță dintre modernizare grupând aspectele materiale, civilizaționale, aferente dimensiunilor tehnologică și economică ale globalizării și occidentalizare (denumind aspectele spirituale, nonmateriale mai ales culturale legate de ideile, valorile și credințele propagate global din direcția Occidentului, dar întâmpinând o rezistență acerbă în interiorul culturilor nonoccidentale). În raport cu această distincție, anvergura globală a modernizării este cvasiunanim acceptată de către autorii din literatura
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]