289 matches
-
Dihotomizarea celor două noțiuni nu este posibilă decât în patologii anumite, a căror arhitectură distrugătoare reușește să creeze o funcție distorsonată, inexistentă la omul normal. Sindromul Anton-Babinski este o formă de agnozie de vedere (de orbire corticală) datorată leziunilor asociative occipitale, deseori însoțită de confabulație. A fost descrisă cel mai des în accidente vasculare cerebrale de tip stroke și în traumatisme craniene. Numele de sindrom Anton-Babinski a fost dat de Macdonald Critchley, pentru a-i onora pe cei doi neurologi care
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
fi urgent identificată și tratată, necesită o etapizare bine definită a procedurilor de salvare . ETAPA 1. Poziționarea pacientului - supinație cu picioarele ușor depărtate ETAPA 2. Degajarea căilor respiratorii - hiperextensia capului pacientului pe gât , cu o mână este pusă sub regiunea occipitală și cu cealaltă se împinge în jos și înapoi regiunea frontală Verificarea ventilației - ascultarea ritmului respirator , concomitent cu vizualizarea mișcărilor toracice. ETAPA 4. Degajarea căilor respiratorii - manual (degete, pense cu brațe lungi, pense Magill) sau prin aspirație , sub inspecție directă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Acesta are 16 electrozi de contact (care iau contact direct cu pielea capului) și sunt sensibili la curenții bioelectrici ai creierului. Acești electrozi sunt amplasați În toate părțile craniului, pentru a Înregistra modificările din toți lobii creierului (frontal, central, parietal, occipital, temporal) Exista cinci tipuri de unde cerebrale principale și peste zece tipuri secundare. Cele principale sunt: Gamma: peste 30 Hz; Beta: 13-30 Hz; Alfa: 8-12,9 Hz; Theta: 3,5-7,9 Hz; Delta: 0,1-3,9 Hz Fiecare frecvență dominantă produce
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și ne purifică corpurile. Acționează de asemenea ca un culoar de comunicație pentru Conștiință, și coordonează energiile corpului cu energiile capului. 8. A 8-a chakră, Izvorul Visurilor, este actualmente doar o rămășiță atavică și se găsește În zona lobului occipital, la baza craniului, direct deasupra gâtului. Unele persoane, mai ales acelea care au abilități psihice, au dureri de cap de la informațiile "sugrumate" care creează un disconfort În acestă regiune. Inactivitatea acestei chakre, oglindește prezentul nostru statut de Ființe Adormite, În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Acesta are 16 electrozi de contact (care iau contact direct cu pielea capului) și sunt sensibili la curenții bioelectricici ai creierului. Acești electrozi sunt amplasați În toate părțile craniului, pentru a Înregistra modificările din toți lobii creierului (frontal, central, parietal, occipital, temporal). Undele DELTA (0,1 3,9 Hz): au cea mai mică frecvență dintre toate tiparele (beta, alfa, theta), dar cea mai mare amplitudine; unii au postulat că În starea În care predomină undele delta se poate “accesa” acel ,,inconștient
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
grade. Capul este fixat în head holder pe un plan superior celui al cordului, fiind poziția cea mai utilizată în chirurgia copilului. Avantajele poziției: − asigură confortul echipei operatorii; − raporturile stânga-dreapta și sus-jos sunt cele normale; − acces mai facil pentru abordul occipital transtentorial si supracerebelos subtentorial. Dezavantajele poziției sunt în linii generale aceleași cu ale decubitului ventral. Complicații ale poziției Concorde sunt, de asemenea, similare cu cele pentru poziția de decubit ventral având însă, datorită ridicării mai accentuate a capului față de planul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pentru a elibera vederea asupra regiunii suboccipitale. − Membrul inferior situat dedesubt va fi plasat în extensie, în timp ce cel situat deasupra va fi flectat și plasat anterior planului trunchiului (fig. 4.3). Avantajele poziției: − permite un acces facil asupra leziunilor parafalcine occipitale și al regiunii pineale; − asigură o poziție confortabila pentru chirurg; − are un risc scăzut de embolie aerică; − poziționarea pacientului cu leziunea parafalcină situată inferior permite degajarea gravitațională a lobului occipital evitând tracțiunea excesivă a acestuia. Complicațiile poziției 3/4 sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
3). Avantajele poziției: − permite un acces facil asupra leziunilor parafalcine occipitale și al regiunii pineale; − asigură o poziție confortabila pentru chirurg; − are un risc scăzut de embolie aerică; − poziționarea pacientului cu leziunea parafalcină situată inferior permite degajarea gravitațională a lobului occipital evitând tracțiunea excesivă a acestuia. Complicațiile poziției 3/4 sunt similare cu cele ale poziției ventrale. Poziția șezând A fost odinioară considerată ca poziție standard în leziunile fosei posterioare si regiunii cervicale, este astăzi tot mai puțin utilizată. Experiența serviciului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
deperiostat dar rezecția lui se impune numai dacă există semne imagistice de angajare amigdaliană. Incizia durei mater se realizează în formă de V pornind de la nivelul unghiului supero-lateral și coborând oblic în jos și medial până la nivelul foramenului magnum, sinusul occipital medial trebuind să fie ligaturat. Câteva incizii radiare spre unghiurile craniectomiei vor permite o relaxare suplimentară a creierului, iar deschiderea cisternei magna asigură de cele mai multe ori relaxarea marcată a creierului, permițând explorarea microchirurgicală a liniei mediane (fig. 4.21). Craniectomiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Craniectomiile laterale Pe aceste deschideri pot fi abordate tumorile localizate in emisferele cerebeloase, în cisternele laterale sau în unghiul ponto cerebelos precum și tumorile pontine cu lateralizare spre una din emisferele cerebeloase. Craniectomiile laterale pot merge de la o rezecție a hemiscuamei occipitale de o parte până la rezecții laterale transcondilare sau extrem laterale, iar incizia va fi conformă cu tipul abordului preconizat, pentru a asigura maximul de confort și vizibilitate chirurgului. În tumorile de unghi ponto-cerebelos nu este nevoie de regulă decât de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fi nevoie de incizii mult mai largi. Craniectomia retrosigmoidiană se va extinde până la unghiul transverso-sigmoidian superolateral, iar în lateral va coborî pe marginea sinusului 140 sigmoidian (fig. 4.22). Superior limita este reprezentată de sinusul transvers, iar medial de creasta occipitală internă coborând în jos până în apropierea foramenului magnum. Abordul suboccipital lateral. Abordul e unul familiar pentru cei mai mulți neurochirurgi. Incizia pielii este liniară verticală, din dreptul punctului superior al pavilionului auricular până la C4. Craniectomia este începută paramedian, se întinde de la sinusul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
leziunile cu localizare de la nivelul porțiunii inferioare a clivusului până la nivel C2, fiind o extensie a abordului suboccipital standard. Rezecția osoasă include rezecția porțiunii laterale a scuamei occipitalului și a arcului posterior de la C1. Rezecția în grade variate a condilului occipital mărește și mai mult abordul, iar transpoziția arterei vertebrale rareori este necesară. Abordul far-lateral permite o vedere tangențială, neobstrucționată a regiunii lateroventrale cervicobulbar (fig. 4.24) [8,9]. Craniectomia/craniotomia suboccipitală cu rezecția a cel puțin jumătate din arcul posterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
jumătate din arcul posterior al atlasului oferă un coridor eficient pentru următoarele aborduri: Abordul supracondilian oferă acces asupra regiunii canalului hipoglosului sau medial de acesta precum și asupra tuberculului jugular. Abordul paracondilian, care include și rezecția procesului jugular lateral de condilul occipital, oferă acces asupra porțiunii posterioare a foramenului jugular precum și asupra porțiunii posterioare a nervului facial și a mastoidei lateral de foramenul jugular. Aborduri combinate Abordul retrolabirintic transsigmoidian Localizarea joncțiunii vertebro-bazilare la nivelul șanțului bulbopontin face ca abordul suboccipital lateral să
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Rezecția porțiunii de coasă infiltrate tumoral (fig. 4.80); − Sinusul sagital inferior uneori bine reprezentat poate ridica probleme de hemostază; − Hemostaza riguroasă; − Închiderea durei se poate face adeseori fără a fi necesară plastia durală. Meningioamele de fosă posterioară Meningioamele scuamei occipitale - Craniectomie unilaterală ce depășește limitele tumorii (fig. 4.81); − Incizia circumferențială a durei mater; − Reducerea progresivă a tumorii; − Hemostaza riguroasă; − Plastie durală. Meningioamele de unghi ponto-cerebelos Medial de meatul acustic − Abord retrosigmoidian (fig. 4.82) Identificarea și izolarea nervilor situați
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu C1 este deseori necesară permite accesul a 120° din circumferința joncțiunii cranio-spinale nu permite accesul asupra tumorilor situate anterior sau antero-medial în tumorile mici rezecție extrem de facilă, uneori posibilă în bloc deschiderea durei mater în Y cu ligatura sinusului occipital median închiderea etanșă a durei mater cu plastie durală este obligatorie (risc crescut de pseudomeningocel) (fig. 4.87). − Localizare antero-laterală abord „far lateral” permite accesul asupra tumorilor intradurale situate lateral și antero-lateral rezecția progresivă a tumorii creează un culoar de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
indicația de efectuarea radioterapiei postoperatorii [5]. HISTOPATOLOGIE Cordomul se dezvoltă din rămășițe ale notocordului. Aceste rămășițe notocordale pot fi găsite la nivelul discului intervertebral în porțiunea lui pulpoasă dar și la nivelul măduvei hematogene de la nivelul porțiunii clivale a osului occipital. Cordoamele dezvoltate la nivelul bazei craniului sunt localizate în principal extradural, dar uneori chiar și intradural [6]. Cele localizate extradural în faze tardive invadează dura mater, în special în formele extrem de agresive ale tumorii. Sunt considerate tumori de linie mediană
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii faciale, dismetrie, ataxie, deficite motorii, tulburări de memorie [15-17]. Extensia locală a acestor tumori în regiunea retrofaringiană sau cavitatea nazală determină apariția disfagiei, obstrucției nazale sau epistaxis. Extensia la nivelul condililor occipitali determină dureri intense cervicale sau cefalee suboccipitală prin instabilitatea atlanto-occipitală. În cazul condrosarcoamelor evoluția de la cefaleea inițială la parezele de nervi cranieni este mult mai rapidă, iar parezele multiple de nervi cranieni sunt mult mai frecvente în aceste cazuri comparativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
transvers iar lateral de sinusul sigmoidian [18]. De Oliveira utilizează același tip de abord dar în decubit ventral; în acest caz cerebelul trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin craniotomie occipitală paramediană pe partea nedominantă și pătrunzând pe partea medială a lobului occipital se practică incizia tentoriului posterior de cisterna quadrigeminală; retracția lobului occipital și/sau 271 prezența venelor de drenaj occipitale pot determina apariția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
18]. De Oliveira utilizează același tip de abord dar în decubit ventral; în acest caz cerebelul trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin craniotomie occipitală paramediană pe partea nedominantă și pătrunzând pe partea medială a lobului occipital se practică incizia tentoriului posterior de cisterna quadrigeminală; retracția lobului occipital și/sau 271 prezența venelor de drenaj occipitale pot determina apariția hemianopsise iar lezarea spleniului corpului calos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în acest caz cerebelul trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin craniotomie occipitală paramediană pe partea nedominantă și pătrunzând pe partea medială a lobului occipital se practică incizia tentoriului posterior de cisterna quadrigeminală; retracția lobului occipital și/sau 271 prezența venelor de drenaj occipitale pot determina apariția hemianopsise iar lezarea spleniului corpului calos poate fi urmată de sindrom de disconexiune [17,20]. Pentru a evita
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin craniotomie occipitală paramediană pe partea nedominantă și pătrunzând pe partea medială a lobului occipital se practică incizia tentoriului posterior de cisterna quadrigeminală; retracția lobului occipital și/sau 271 prezența venelor de drenaj occipitale pot determina apariția hemianopsise iar lezarea spleniului corpului calos poate fi urmată de sindrom de disconexiune [17,20]. Pentru a evita fenomenele generate de tracțiunea excesivă asupra lobului occipital bolnavul poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
quadrigeminală; retracția lobului occipital și/sau 271 prezența venelor de drenaj occipitale pot determina apariția hemianopsise iar lezarea spleniului corpului calos poate fi urmată de sindrom de disconexiune [17,20]. Pentru a evita fenomenele generate de tracțiunea excesivă asupra lobului occipital bolnavul poate fi poziționat cu parte pe care se face accesul în jos, folosind gravitația pentru lărgirea coridorului de lucru. Abordul este indicat pentru tumorile cu extensie predominent supratentorială [17]. 4. Abordul interemisferic transcalos - se realizează printr-o craniotomie parietală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau mai puțin această regiune anatomică: - Foramen magnum este delimitată anterior de treimea inferioară a clivusului și marginea superioară a vertebrei C2, lateral de tuberculul jugular și marginea superioară a lamei vertebrale C2 și posterior de marginea anterioară a scuamei occipitale și procesul spinos C2. - JCS este un tunel format de clivus, foramen magnum și porțiunea superioară a primelor două vertebre cervicale. În fapt este o unitate anatomică și biomecanică. Marea dificultate în abordarea acestei regiuni nu constă numai în complexitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
al arterei vertebrale existând riscul lezării arteriale și apariția instabilității pentru care trebui efectuată o stabilizare occipitocervicală [15]. 3. Abordurile postero-lateral și extrem lateral permit vizualizarea de la linia mediană a fosei posterioare până la nivelul celulelor mastoidiene, jumătatea laterală a condilului occipital și masa laterală a atlasului, porțiunea postero-laterală a canalului spinal, porțiunea inferioară a clivusului, unghiul ponto-cerebelos. Este o expunere rapidă și familiară neurochirurgului cu un bun control asupra arterei vertebrale și a unghiului pontocerebelos, fiind recomandată pentru tumorile extra și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este în stare neurologică gravă datorită fenomenelor de HIC, efectuăm drenaj ventricular extern pe masa de operație, după efectuarea craniotomiei, în funcție de tensiunea și 331 pulsatilitatea durei mater. O dură sub tensiune, nepulsatilă, obligă la introducerea unui cateter ventricular în cornul occipital și evacuarea unei cantități de lichid până când dura devine relaxată și pulsatilă, după care drenajul va fi menținut închis pe toată durata intervenției chirurgicale. La sfârșitul ablației tumorale putem verifica permeabilitate apeductului injectând lent ser fiziologic la temperatura corpului, ser
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]