285 matches
-
obstrucție carotidiană simptomatică sau scăderea perfuziei cerebrale documentate prin creșterea extracției de oxigen din sânge la examinarea PET [4]. Tipurile de anastomoze care se pot practica în ICH [5]: 1. a. temporală superficială și a. cerebrală medie (ATS-ACM); 2. a. occipitală și a. cerebeloasă postero-inferioară; 3. a. temporală superficială și a. cerebrală posterioară; 4. a. temporală superficială și a. cerebeloasă superioară; 5. grefă din vena safenă sau radială. Criterii pentru alegerea tipului de grefă [6]: - diametrul vasului la care se face
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
frontal, etmoid, sferoid, occipital și din 2 perechi: oasele temporale și parietale. Oasele care intră în alcătuirea bolții sunt unite între ele pin intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului prezintă orificii pentru: continuarea măduvei spinării cu bulbul rahidian - gaura occipitală, nervii cranieni, vena jugurală
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului prezintă orificii pentru: continuarea măduvei spinării cu bulbul rahidian - gaura occipitală, nervii cranieni, vena jugurală precum și pentru artera carotidă, vertebrală și arterele meningee. Denumirea osului Poziția Principalele elemente anatomice Detalii anatomice 1. Osul frontal Partea anterioară Ia parte
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza neurocraniului prezintă orificii pentru: continuarea măduvei spinării cu bulbul rahidian - gaura occipitală, nervii cranieni, vena jugurală precum și pentru artera carotidă, vertebrală și arterele meningee. Denumirea osului Poziția Principalele elemente anatomice Detalii anatomice 1. Osul frontal Partea anterioară Ia parte la formarea bolții și bazei craniului fruntea - partea verticală a osului prezintă o
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
5. planul V care grupează mușchii interspinoși, intertransversari, rotatori ai capului, ridicători ai coastelor. Planul I: MUȘCHIUL TRAPEZ Mușchiul trapez are formă triunghiulară, cu baza la coloana vertebrală și vârful la humerus. Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - protuberanța occipitală externă, - procesele spinoase ale vertebrelor C7-T12; Fibrele superioare: la nivelul 1/3 treimii laterale a marginii posterioare și a feței superioare a claviculei; mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului, a spinei omoplatului; inferior: se întind până la nivelul marginii posterioare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
60 de ani, mai ales pentru cortexul cerebral, hipocamp și nucleii bazali (3). Scăderea de volum este relativ uniformă pentru substanța albă și neuniformă pentru substanța cenușie, astfel: cortexul lobilor frontali și parietali este mai afectat în comparație cu lobii temporali și occipitali. Aceste constatări anatomopatologice sunt în corelație cu datele oferite de studiile de imagistică cerebrală (4). Atrofia parenchimului cerebral atrage după sine o sporire a dimensiunilor sistemului ventricular (deci un grad de hidrocefalie pasivă). Atrofia cerebrală cu particularitățile ei, constatată macroscopic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
cu ateroscleroza vaselor intracraniene și cu mecanism embolic arterio-arterial, se pot produce AVC ischemice în teritoriile vertebrale sau ale arterei bazilare. Embolul poate ajunge în teritoriul distal sau în topul arterei bazilare, cauzând infarcte talamice, de trunchi cerebral, de lobi occipitali sau la nivel cerebelos. Managementul accidentului vascular cerebral la vârstnici Trebuie admis că datele din literatură privind managementul AVC la persoanele în vârstă rămân încă insuficiente , deoarece puțini pacienți aparținând acestei categorii au fost incluși în marile studii clinice legate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
inflamatorii (nevrite optice), tumorale intraorbitare, traumatice, putând merge până la pierderea vederii (amauroza). Leziunea segmentului central al analizatorului vizual poartă denumirea de cecitate corticală, deosebită de cea periferică prin absența modificărilor de fund de ochi. Apare în leziuni ale scoarței cerebrale occipitale. Acuitatea vizuală se testează cu optotipul; Câmpul vizual este mai frecvent afectat în leziuni chiasmatice sau retrochiasmatice, modificările interesând jumătate din câmpul vizual (hemianopsie), sau numai un sfert de câmp (quadrantanopsie) temporal sau nazal. Hemianopsia heteronimă bitemporală apare în leziunile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
uni- sau bilateral, având drept consecință înclinarea capului într-o parte (atitudine ceremonioasă), respectiv redoarea cefei. XII - nevul hipoglos - este un nerv motor care inervează musculatura limbii. Afectarea acestui nerv este rară, fiind produsă de tumori localizate în vecinătatea găurii occipitale sau în bulb. Din punct de vedere clinic se produce o pareza a musculaturii linguale de partea afectată (vârful limbii deviază spre partea bolnavă), iar dacă suferința persistă, se va produce atrofia limbii pe jumătatea afectată [1-3]. Motilitatea Mișcările active
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
punctul în care vasul este indemn. Deoarece nervul hipoglos poate fi lezat prin retracție, se tentează minimizarea tracțiunii pe aceste fibre nervoase. Mobilizarea nervului hipoglos poate impune secționarea arterei și venei sternocleidomastoidiene, ramului hipoglos descendent al ansei cervicale sau arterei occipitale în vederea expunerii distale a ACI. O atenție deosebită trebuie acordată nervului laringeu superior, situat de obicei medial de ACI. Nervul laringeu superior se împarte în ramuri laterale și mediale care trec posterior de artera tiroidiană superioară și pot fi lezate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poart poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatal prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
vertebre sacrate). Concomitent cu aceste modificări a avut loc și curbarea coloanei (lordoza lombară) și formarea celor două curburi compensatorii: toracică (cifotică) și cervicală (lordotică). Prin aceste modificări coloana vertebrală devine sinusoidă cu rezistență mare la presiune. c) orizontalizarea găurii occipitale rezultă din verticalizarea coloanei realizând, pe de o parte, orientarea senzorială a feței, cu o mai bună percepție a stimulilor iar pe de altă parte, determină dezvoltarea emisferelor cerebrale posterioare cu antrenarea modificărilor în procesul de analiză și sinteză a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie; - aăuri și conducte nutritive: - aăuri de primul ordin: sunt pentru vase; se descriu la nivelul diafizelor oaselor lunai și câtorva oase late; - aăuri
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
concavă a bazei coccisului. Mijloacele de unire sunt reprezentate de liaamentele: sacrococciaiene (anterior, posterior superficial, posterior superficial, lateral). C. Articulațiile coloanei vertebrale cu craniul C. 1. Articulația atlanto-occipitală este o articulație bicondiliană formată între masele laterale ale atlasului și condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație. C. 2. Articulația atlanto-axoidiană mediană este o articulație trohoidăîntre vertebra axis și arcul anterior al vertebrei atlas. Capsula articulară împreună cu membrana tectoria, liaamentul cruciat, liaamentul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
profund al musculaturii gâtului; au raporturi directe cu coloana vertebrală. MUȘCHIUL LUNG AL CAPULUI (m. longus colli) Originea este pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală se realizează pe fața inferioară a porțiunii bazilare a osului occipital. MUȘCHIUL LUNG AL GÂTULUI (m. longus capitis) Originea: - porțiunii verticale: este pe corpurile primelor vertebre toracice și la nivelul ultimelor trei vertebre cervicale; - porțiunii inferioare: este pe corpurile primelor trei vertebre toracale; - porțiunea oblică superioară: pornește de la tuberculii anteriori ai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt planuri conjunctive concentrice, cu o dispoziție complexă, legate de pături musculare. Lama superficială a gâtului (lamina superficialis) Lama superficială a gâtului are forma unui manșon care înconjură tot gâtul. Inserția lamei superficiale a gâtului se realizează: - superior: de la protuberanța occipitală externă la protuberanța mentonieră; - inferior: de-a lungul inserției inferioare a celor doi mușchi sternocleidomastoidieni, pe manubriul sternal, claviculă, acromion și la nivelul spinei omoplatului. Lama superficială a gâtului dă prelungirile: - sternocleidomastoidianului, care este foița profundă a tecii acestui mușchi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
invazie osoasă, temperatura locală. Se observă deformarea regiunii, starea tegumentelor supraiacente, circulația venoasă, edemul, ulcerația. 3. Examenul pe segmente: - Examenul capului și gâtului Se examinează scalpul, craniul și fața; se examinează tegumentele, se palpează regiunile ganglionare în ordine descendentă: preauricular, occipital, spinal si jugulo- carotidian. Ochi: - se controlează acuitatea vizuală și se notează poziția și alinierea ochilor, eventuala ptoză palpebrală, simptome ce pot apare în tumorile bazei craniului. - se compară pupilele, se ia reflexul fotomotor și reflexul cornean. Prezența sindromului Claude
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
cuprinsă între 10-100 µV. Principalele ritmuri normale sunt: 1. α (alfa) - cu frecvențe cuprinse între 8-13 Hz - la adult caracterizează starea de veghe cu ochii închiși, la o persoana relaxată atât fizic cât și psihic; este mai accentuat în regiunea occipitală; 2. β (beta) - cu frecvențe peste 13 Hz, reprezintă ritmul dominant la adult în stare de veghe, cu ochii deschiși, exprimând starea de excitație corticală; 3. δ (delta) - cu frecvențe cuprinse între 1-3 Hz - la adult în somnul profund, întâlnindu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cerebral. Limitările acestei metode sunt reprezentate de influența drogurilor anestezice cât și de imposibilitatea obținerii PEATC în cazul hipoacuziei severe preoperatorii [3,9]. POTENȚIALELE EVOCATE VIZUALE (PEV) PEV sunt obținute prin stimulare vizuală și înregistrate la nivelul scalpului din regiunea occipitală. Principala utilitate se regăsește în diagnosticul neuro-oftalmologic al diverselor afecțiuni și mai puțin în monitorizarea intraoperatorie datorită variabilității și instabilității potențialelor de acțiune înregistrate [3]. POTENȚIALELE EVOCATE DESCENDENTE (PED) PED sunt obținute prin stimularea rostrală a măduvei spinării cu înregistrarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
mai bună înțelegere a deficitelor funcționale și răspunsului la diferite tratamente. Tipic, semnele decelate prin SPECT în traumatismele cerebrale cuprind: focare de activitate redusă, frecvent cu dispoziție diagonală (de exemplu: scăderea activității în lobul prefrontal anterior stâng și în lobul occipital drept sau în lobii temporali anterior și posterior) și în unele cazuri marcată hiperactivitate a ariilor situate în jurul leziunii. În multe cazuri după un traumatism cerebral se constată creșterea activității centrului „off” din girusul cingulat. Documentarea leziunilor posttraumatice are numeroase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Între cele două straturi se află vene și artere, mai ales artera meningee mijlocie și sinusuri venoase. HE este asociat în proporție de 80% cu fracturi ale craniului. Ca frecvență, HE este localizat în regiunea temporo-parietală, polul frontal și polul occipital (fig. 3.10 a, b). Imagistic, pe investigația CT apare o colecție extranevraxială, biconvexă, hiperdensă, cu efect de masă asupra parenchimului cerebral. HE supraacute apar ca și colecții hiperdense neomogene, cu arii hipodense în interior, HE acute apar ca și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat de către lobul temporal herniat, în acest caz pot să apară „hemoragiile lui Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
anaplazie, de la astrocitom cu malignitate scăzută la glioblastom. Tumorile bine delimitate au un prognostic mai bun, din care fac parte astrocitomul pilocitic, xantoastrocitomul pleomorfic și astrocitomul subependimal cu celule gigante. Aceste tumori se pot dezvolta în orice lob, totuși lobii occipitali sunt mai puțin afectați. Invazia bilaterală poate apare în cazul unei tumori localizate profund. Procesul patologic poate afecta atât substanța albă cât și pe cea cenușie. Speranța de viață în cazul astrocitoamelor variază între 2,5 și 15 ani. Este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]