352 matches
-
corăbiei, ca vehi cul emblematic. Trei coline se numeau, nici mai mult nici mai puțin decât trinchet, catargul mare și artimon ; locul cel mai prielnic de staționare a unui vas se numea Ancorajul căpitanului Kidd ; o altă colină purta numele Ocheanul și servea ca loc de aprovizionare cu apă și de curățare a carenei. Un aspect legat de poziția politică a piraților merită și el menționat. Când tâlharii răzvrătiți au bombardat pavilionul din coliba întărită, unde se refugiaseră Livesey, Smollett, Trelawney
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
clară a părților beligerante. Să nu uităm, un motiv important al intrării în piraterie era nemulțumirea față de legalitatea emisă de stat, locul cel mai prielnic de staționare a unui vas se numea Ancorajul căpitanului Kidd ; o altă colină purta numele Ocheanul și servea ca loc de aprovizionare cu apă și de curățare a carenei. Un aspect legat de poziția politică a piraților merită și el menționat. Când tâlharii răzvrătiți au bombardat pavilionul din coliba întărită, unde se refugiaseră Livesey, Smollett, Trelawney
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
încărcătură mitică a cusutului se desfășoară, așadar, nu în pântecele Gaiei, cum am văzut în basmul din Scheiu de Sus, Dâmbovița, ci în apropierea apelor increatului, pentru a transforma virtualitatea existenței în destine reale, de factură pozitivă. Instanțe inițiate cu ochean dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumii și invocă elementele primordiale care i se supun, fiindcă armăsarul conține în ființa sa atât principiul acvatic, cât și energia focului. Copita face legătura nu numai cu spațiul în care se află, dar și cu tărâmul sacru, având funcție de ochean: „Și i-a zis: Uităte-n potcoava mea!- Șî-i râdică calu copita din urmă. - Ce se vede-acolo? - Ce să se vază, căluțu meu? Să vede un bostan de pepeni copți, [în] pârgă și pe marginea lui numa’ struguri copți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inferioare ale calului reflectă imaginea tărâmului mitic, ca sugestie a corporalității mixte, ce permite armăsarului să se integreze în ambele dimensiuni. Pe jumătate sacru, animalul mijlocește accesul vizual în rama potcoavei, cunoscută pentru funcția sa augurală. Chiar el indică acest ochean care surprinde un sacru în pârg, ca moment ideal al ființei, spre care aspiră întregul univers. Alteori, canalul vizual către lumea mitică se deschide prin urechea calului, ca simbol al simțurilor sale ce percep în întregime lumea: „Bagă mâna-n
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Augustina, Huțu Aurelia, Bârgăoanu Cornelia, Munteanu Nicolae, Borcea Ortansa, Gurău Ștefan, Curteanu Dorina și Teleagă Vasile (vezi și imaginea la anexe, după care se poate „analiza” costumul popular din Lunca. Dintre directorii de Cămin Cultural îl amintim pe învățătorul Ion Ochean care în perioada 1958-1961 (aproximativ!) a reorganizat activitatea cultural-artistică, a dusă atunci un televizor (lucru mare!), i-a atrasă pe tineri, în perioade de vară, cu filmul și biblioteca, televizorul și reuniuni cu dansă (actualele discoteci) la care cânta din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Temerea mea se adeveri. Ultima vizită ce primirăm fu a domnului Gussi, care ne aduse, de contrabandă, câteva provizii de la Florica, crucea bizantină și potirul de la regina Elisabeta cu airul de fir făcut de dânsa. Ne povesti cum colonelul luase ocheanul tatei de pe birou și portțigaretul de chihlimbar. După multă gălăgie, a înapoiat ocheanul, dar nu restul; fusese d. Gussi și la Rătești, unde Anton, fratele lui Luigi, jefuise tot. De acum, pentru mai multe zile, ni se închise ușa după
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne aduse, de contrabandă, câteva provizii de la Florica, crucea bizantină și potirul de la regina Elisabeta cu airul de fir făcut de dânsa. Ne povesti cum colonelul luase ocheanul tatei de pe birou și portțigaretul de chihlimbar. După multă gălăgie, a înapoiat ocheanul, dar nu restul; fusese d. Gussi și la Rătești, unde Anton, fratele lui Luigi, jefuise tot. De acum, pentru mai multe zile, ni se închise ușa după cererea lui Tzigara, care povățui și pe Pia să nu iasă și pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de teatru reprezentate atât în Germania, cât și în România. Activitatea literară a lui M. este puternic influențată de experiența filologică, pentru că autorul reactivează în limba actuală anumite caracteristici ale limbii române vechi. Volumele sale de proză - Fata călăului (1994), Ochean (1996), Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara (1998), Poștalionul din vis - roman epistolar (1999), Măsura urmelor (2000), Târgul Șaradelor. O povestire tridimensională (2000) și Moștenirea astrelor (2002) - au în comun mai multe caracteristici ce situează scrisul lui M. într-o descendență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
personaj. SCRIERI: Rodul ascuns, Évry Petit-Bourg, 1964; Fata călăului, Cluj-Napoca, 1994; Idoli de lut, postfață Al. Andriescu, Cluj-Napoca, 1994; Fălticeni - mon amour. O scurtă istorie aproape sentimentală (în colaborare cu Grigore Ilisei), pref. Ștefan Gorovei, ilustrații Dan Hatmanu, Iași, 1996; Ochean, București, 1996; Magul, Cluj-Napoca, 1997; Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara, Iași, 1998; Poezii, introd. I. Negoițescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 1999; Poștalionul din vis - roman epistolar, Timișoara, 1999; Măsura urmelor, pref. Mircea Anghelescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 2000; Târgul Șaradelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
1957; Introducere în literatura Americii Latine, pref. Miguel Angel Asturias, București, 1965; Schițe pentru un portret al Americii Latine, București, 1966; Scriitori latino-americani, București, 1966; Nepoții șarpelui cu pene, București, 1967; Priveliștile lumii, București, 1967; Profiluri hispano-americane contemporane, București, 1968; Ochean simplu, București, 1972; Individualitatea literaturii latino-americane, București, 1973; Labirintul, Cluj-Napoca, 1974; Răzvrătirea desenatorului de cercuri, Cluj-Napoca, 1974; Ultima călătorie a lui Ulise, Cluj-Napoca, 1976; Solstițiu de iarnă, Cluj-Napoca, 1977; Timpul și furtunile, București, 1978; Omul bântuit de cuvinte, Cluj-Napoca, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
latino-americani”, T, 1967, 8; Ion Lungu, „Priveliștile lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii”, IL, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Priveliștile lumii”, CNT, 1969, 7; Simion Bărbulescu, Francisc Păcurariu - poet, prozator, eseist, ST, 1970, 1; Mircea Tomuș, „Ochean simplu”, T, 1972, 8; Radu Cârneci, „Ochean simplu”, ATN, 1972, 9; Poantă, Modalități, 70-75; Felea, Secțiuni, 150-154; Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii”, IL, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Priveliștile lumii”, CNT, 1969, 7; Simion Bărbulescu, Francisc Păcurariu - poet, prozator, eseist, ST, 1970, 1; Mircea Tomuș, „Ochean simplu”, T, 1972, 8; Radu Cârneci, „Ochean simplu”, ATN, 1972, 9; Poantă, Modalități, 70-75; Felea, Secțiuni, 150-154; Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de cercuri, RL, 1974, 26; Nicolae Balotă, Glose
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de cercuri, RL, 1974, 26; Nicolae Balotă, Glose la poezia lui Francisc Păcurariu, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, „Ochean simplu”, LCF, 1974, 40; Laurențiu Ulici, „Labirintul”, CNT, 1974, 42; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Demersul unei conștiințe lucide, RMB, 1975, 21 februarie; Alexiu, Ideografii, 169-172; Tudor-Anton, Ipostaze, 105-111; Ardeleanu, Mențiuni, 109-122; Victor Felea, „Solstițiu de iarnă”, TR, 1978, 33; Munteanu, Jurnal, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
cunoaștere și de prezentare, simbolizează visul într-o fază conștientizată, narcisiacă și uneori angoasantă. Oglinda evocă spiritul, divinul, dar și imaginea omului scindat: „un intrus se află în corpul meu” (Detaliu culpabil). Poetul descoperă „în labirintul oglinzii” eternitatea și semnificația „ocheanului întors” spre sine pentru a privi spre infinit. Este însăși esența poeziei sale, izvorâtă din angoasa și contradicțiile lumii contemporane. Romanul Ademenirea (1995) pare să aparțină literaturii de sertar, exploatând o structură romanescă des vizitată: povestirea în povestire. Poetul, ajuns
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Sau lirica elegiacă - pentru a mai da un singur exemplu -, care găsește noi echivalențe vechii ambianțe romantico-simboliste, într-un text precum Profil tăiat în lacrimă, unde funcționează iarăși tehnica simultaneistă, sintaxa ușor eliptică, „analogia de corpuri geometrice”: În ținutul amar ochean glasul tău Și ca mărcile poștale te privesc ferestrele, ușile ș...ț Încă zece pași vântul mă ia de braț Concav râsul Și sonata ca o poliță de asigurare Sub vâsle stelele cad chei în cerneală Lacul Creierul oscilează ca
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
răscolit din lumina adâncului” (XX). Iar seria recurențelor continuă, în spațiul aceluiași poem, cu „noaptea șcareț ca un paznic încearcă lacătele tristeții”, cu „glasul care nu mai poate scăpa din ocna obicinuinții”, ori cu imaginea omului care „astupă cu bancnote ocheanul prin care ar putea privi în veșnicie”, și chiar a „lanțurilor sângelui” zăngănind “în închisorile vinelor” ... În ce privește suita corespondentă de metafore ale inerției, ea nu era, tot aici, deloc mai săracă, de la „mucegaiul zilelor”, „somnul lânced” al plantelor ori „nămolul
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pași liniștea s-a deschis coridor”, „orașul s-a deschis ca un porte-cigarettes”, „ca un păun anotimpul în piept s-a desfăcut”, „pasul ca un cuvânt, geam deschis / Câmpul între coaste plug sau pian”, „Noaptea despletire albă...”, „În ținutul amar, ochean glasul tău”, „sufletul peste cupole despletit”, „sânul se deschide porte-feuilles”, „se desfac stele”, „arterele mi le descui ca mănușile”, „Intră în mine ca un tren în gară” - sunt doar câteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la bal. La
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
etc. etc. Nu puține sunt ele în versurile de mai târziu. Așa, de pildă, în Colomba: „multicolor mă-ndeamnă umărul ca un chioșc / de ziare”, „te-nscrii în amintire și-n sânge ca o viză / de pașaport, cu-obrazul și umăru-n ochean / sub pielea în vitrină și-n galerii deschisă”, „mă-nsemni precum o hartă”, „drumurile-n rocă urcate ca vitrine”, „ești în mine scrisă cu meșteșug” ș.a. Sau, în Ulise: „strălucesc / vocile cu gutui în vitrine la ora dejunului”, „privirile glasurile / precum
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lumii obiectelor, sub incidența tensiunilor eului, ne-o spune și un reprezentativ fragment din secvența a VI-a a Brățării nopților: Am aruncat năvodul să prind peștii culorilor ș...ț Adun toate înfățișările lumii sub cristalul pleoapei Clatin în mine ocheanul minutului Continentele flutură în privire ca bandajele nopților Cu spatele adus înspre fruntea hârtiei Strâng colierele aerului din nevăzut melcii de sunete Schimb turnesol inima în eprubeta versului... Cum se poate ușor remarca, avem de-a face aici cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un limbaj intens metaforic, a cărui gravitate, asemănătoare sunetului unui violoncel, pune în lumină ritmul lent al clipei de grație, într-un montaj scenografic și regizoral unde se simte experiența actorului: „Cu rouă pe față / și ceața-n spinare; / prin ocheane de nori / din templul fără coloane / coboară / jefuitorii de nopți, / s-adune rămășițele voastre / din iarba sărată / de ploi selenare // Transparenți ca un nimb / puterile-n ei / până-n seară se sting.” SCRIERI: Casca de foc, București, 1972; Iris, București, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]
-
manuscris însemnările din 1971 până în 1982, la moartea scriitorului. Primele două volume au apărut sub supravegherea autorului, cu un text revăzut, selectat, asambalat pentru a pune în evidență uneori corespondențe semnificative între ani, chiar rescris pe anumite porțiuni: în 1977, Ocheanul întors reflectă perioada 1951-1956; în 1981, Părul Berenicei transcrie jurnalul anilor 1961-1964, având în centru febrilitatea redactării romanului Matei Iliescu, publicat în 1970. Postum au apărut volumele A treia dimensiune (în 1984, referindu-se la anii 1957-1960) și Catalogul mișcărilor
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
cum n-a mai fost încă (suveranități integrate, culturi muzeificate, uniformizare subculturală). Iată de ce pare a fi îndreptățit spaniolul citat mai sus să considere secolul al XX-lea pierdut pentru istoria gîndirii. Dacă te uiți la istoria recentă numai prin ocheanul politicului, vezi că pe cursul acestui secol stările de fapt au impus agenda gînditorilor. Dacă te-ai uita la același secol prin alt ochean, acela care dezvăluie mișcarea ideilor în fizică, în biologie ori în tehnologiile informatice, ai vedea că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]