345 matches
-
în adâncuri și valuri, Seninul cuvântului rămâne în patria întinsă la plaje pe maluri... Fluturele de pe fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă, Peștele foamea o potolește cu carnea
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340819_a_342148]
-
textele. Autoarea subliniază că, deși metodele de redactare au evoluat în pas cu performanțele informaticii, scrisul de mână rămâne tutelar, păstrat cu sfințenie, fie și pe un raft de bibliotecă, pentru parfumul și delicatețea lui, care au zămislit capodopere. Rubrica “Ocheanul întors” îl are în obiectiv pe Liviu Rusu, de la a cărui naștere s-au împlinit 110 ani. Nicolae Băciuț îl numește pe acesta “Un estetician uitat” și întreprinde un scurt istoric în viața și activitatea acestui veritabil fiu al Sărmașului
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
despre mine. Între dragoste și poezie, între apă și foc o lebădă neagră-mi plutește prin suflet. Nu scriu versuri despre întâmplări, nu fac poezie cu trupul, nu-mi cânt orașul, nu dramatizez, nu invoc, nu cercetez, nu readuc în ochean copilăria, nu șovăi între oglindă și memoria-n risipire. La îndemnul tău, Carlos, pătrund tăcut în regatul cuvintelor! Acolo sunt poemele care-așteaptă să fie scrise./ Stau paralizate, dar nu disperate! Aștept ca fiecare dintre ele să se împlinească,/ să se
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
artistice, haruri cu care a fost înzestrată de generoasele ursitoare, sosite în trombă atunci când pruncul MDP și-a trâmbițat venirea pe lume. Îi urez să aibe parte de cât mai multe succese și împliniri meritate. Ion Măldărescu ALIZEELE MELANCOLIEI Prin ocheanele toamnei târzii, amirosind a leandri venețieni și a codri voievodali, te văd sub risipire de galbene frunze de aur, pe sub mesteceni subțiri, îngândurat precum corăbierul scăpat din furtună, cu fața biciuită de vânturi sălcii, de brize sărate, de doruri sfărâmate
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
clasicism, încercînd să înlăture mâzga postmodernismului opzecist a cărei poezie nu trasmitea nimic, aducând un deserviciu limbii literare. Pentru a face, succint, o analiză a poeziei românești la începutul acestui secol, e necesar să privești această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai tânăr autor, Adela Greceanu, la Mircea Ivănescu, care a decedat decurând.Poeții tineri ai acestui început de secol, au învățat, practic, de la post-textualiști (nouăzeciști ), postmoderniști, textualiști ( optzeciștii), manieriști, experimentaliști ( șaizeciștii), în frunte cu Angel Dumbrăveanu
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
arme și bagaje pe ulițele Iașului postmodern al secolului XXI. Avem în față un text surprinzator care aparține, prin complexitatea sa, postmodernității. Aspectul ironic ne trimite către alte texte ale modernității, de data aceasta, pe care autorul le privește cu ocheanul întors - mă gândesc la suprarealism, dar un “suprarealism lucid” - citit în tonalitatea ironică specifică vremurilor noastre; trăim, cu textele lui Andrei Neagu, o exasperare cosmică, o permanentă zăpăceală. Insul este nevoit să evadeze, să se izoleze sau, dimpotrivă, să se
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
arme și bagaje pe ulițele Iașului postmodern al secolului XXI. Avem în față un text surprinzător care aparține, prin complexitatea să, postmodernității. Aspectul ironic ne trimite către alte texte ale modernității, de data aceasta, pe care autorul le privește cu ocheanul întors - mă gândesc la suprarealism, dar un “suprarealism lucid” - citit în tonalitatea ironică specifică vremurilor noastre; trăim, cu ... Citește mai mult Post modernitatea este o reluare într-o tonalitate majoră sau minoră a unei melodii mai vechi; așa va face
EMILIA CHIRIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/377628_a_378957]
-
arme și bagaje pe ulițele Iașului postmodern al secolului XXI. Avem în față un text surprinzător care aparține, prin complexitatea să, postmodernității. Aspectul ironic ne trimite către alte texte ale modernității, de data aceasta, pe care autorul le privește cu ocheanul întors - mă gândesc la suprarealism, dar un “suprarealism lucid” - citit în tonalitatea ironică specifică vremurilor noastre; trăim, cu ... Abonare la articolele scrise de emilia chiriță Publicația Confluente Literare se bazează pe contribuția prin postare directă a lucrărilor multor autori talentați din
EMILIA CHIRIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/377628_a_378957]
-
Mă leg cu inima de a Ta dreptate, Și vreau pe Tine, mereu a te iubi! FEMEIA ÎN ROȘU Pe strada amintirilor din lumina suavă, candidă a tăcerii, Femeia în roșu docil și subtil viața mi-a intersectat. Privind prin ocheanul de chihlimbar al porții dorului, Am secătuit izvorul vibraților printr-un ritm cugetat. Ritmul pașilor de tangou întrezărea simțul amorului. Amor ce călăuzea frumusețile negrăite ale durerii, Necuvântătoare, de viață dătătoare și îmbietoare. Din adâncul apelor m-a privit prin
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
bani.” (Lacrimi de rouă) În Livada cu metafore a lui Ioan Vasiu re regăsește și un autoportret prin care autorul evidențiază universul său lăuntric, iubirea, cuvântul și puterea poemelor sale: “ sângele meu ca mustul abia stors/ poemul meu ca un ochean întors/ iubirea mea ocean nemărginit/ cuvântul meu o lamă de cuțit.” (Autoportret) Ioan Vasiu este un poet care transmite mesaje patrunzătoare prin versurile sale și care reușește să atingă inimile noastre prin metafore țesute din frumos și senin. Finețea cu
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
să vezi? De pretutindeni, porniră spre palatul prințesei alaiuri care mai de care mai strălucitoare și mai mari, însoțind fii de regi dintre cei mai cunoscuți și mai avuți. Prințesa stătea în vârful unui turn și privea curioasă printr-un ochean lumea care se aduna în tabăra ridicată de tatăl ei lângă râul de lapte și miere. Doica ei îi stătea alături, atentă ca Mărgăritei să nu-i lipsească nimic. - Oare ce îmi aduce prințul acela cu coiful împodobit de pene
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
alături, atentă ca Mărgăritei să nu-i lipsească nimic. - Oare ce îmi aduce prințul acela cu coiful împodobit de pene negre? Alaiul lui duce cea mai mare ladă pe care eu am văzut-o în viața mea. Îi întinse bătrânei ocheanul. Doica apucă să arunce doar o privire scurtă până ce prințesa îl trase nerăbdătoare înapoi. - Oare e plină de pietre prețioase rare? - Privește flăcăii, Mărgărita, o sfătui doica, dacă vrei să-ți legi viața de unul dintre ei, trebuie să îți
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
râul din lapte și miere. Dar, Mărgărita nu mai zâmbea, nu se mai bucura de nimic și nu mai cerea să i se aducă tot felul de daruri. Stătea doar în turnul ei cât era ziua de lungă, privind prin ochean în depărtare. - Așteaptă pe cineva? O întrebă într-o bună zi regele pe regină. - Cred că i-a căzut drag Prințul Izvoarelor! Oftară amândoi și porniră ca în fiecare zi să se plimbe prin grădina palatului. Sub ferestrele care dădeau
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
în mod expres pentru conaționalii săi, pe care dorește să-i deturneze de la direcția greșită a opiniilor prefabricate despre România. Cu atât mai interesantă devine pentru noi, ca cititori români, incursiunea în propria noastră lume, privită parcă invers, printr-un ochean întors. „Uneori ai impresia că-ntreaga ta viață converge spre un singur moment, în care cu simplitate și claritate iei hotărârea să faci ceva care schimbă totul, definitiv”, spune eroul film la modă Avatar, atunci când ia decizia de a renunța
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
de ce: pentru că alta este, de fapt, esența intimă a volumului structurat în tematici pline de grație. Oglinda , de exemplu, cu toate tainele ei neînțelese, în care ne pierdem pe noi înșine și ne regăsim parcă mai diafani ! Și iată poeziile: “Ochean” - “albul oglinzii”, “Ego” -“Nu mai rămîne decît apa oglinzii / rece și grea”, “Nocturnă” - “secunda întoarsă pe dos”, “Nume” - “lumina se unduiește”. Alte poezii sînt picturale : “Roata” - “culorile ar cădea peste lucruri”, “Finis” (opus corona ?) - “Pe glezna dreaptă înfloriseră / cîteva lacrimi
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
împlinească rostul vieții, tocmai la Marea cea Mare, Dora Alina Romanescu se află astăzi într-o etapă de plină afirmare creatoare. De Țara Năsăudului o leagă un dor necuprins și pune pe altarul cuvintelor gândurile și trăirile sale, își întoarce ocheanul sufletului spre cele mai frumoase clipe petrecute aici, pe meleagurile lui Coșbuc și Liviu Rebreanu , dovedindu-se o continuatoare a acestor corifei ai scrisului românesc. Vine adesea acasă, iar când nu poate, călătorește pe drumul dorului cu ochii minții și
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
de ce: pentru că alta este, de fapt, esența intimă a volumului structurat în tematici pline de grație. Oglinda, de exemplu, cu toate tainele ei neînțelese, în care ne pierdem pe noi înșine și ne regăsim parcă mai diafani! Și iată poeziile: „Ochean” - „albul oglinzii”, „Ego” - „Nu mai rămîne decît apa oglinzii/ rece și grea”, „Nocturnă” - „secunda întoarsă pe dos”, „Nume” - „lumina se unduiește”. Alte poezii sînt picturale: „Roata” - „culorile ar cădea peste lucruri”, „Finis” (opus corona?) - „Pe glezna dreaptă înfloriseră/ cîteva lacrimi
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
Domnul profesor Mircea Daroși afirmă despre autoarea romanului următoarele: „Dora Alina Romanescu este tipul intelectualului care coboară adesea de pe scena clasei în lumea mirifică a scrisului, măsurându-și dorul pentru meleagurile natale prin arta cuvântului.” „Dora Alina Romanescu își întoarce ocheanul sufletului spre meleagurile natale, punând în valoare acel univers al satului cu psihologia, obiceiurile și datinile sale”. Ion Nălbitoru, noiembrie 2014, membru al LSR, Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Viața - un episod din „Roata timpului” / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
fapte Iubesc lumea chiar de-i noapte Din lumina fac doar stele Să ne bucurăm de ele De visarea mi-e iubire Și cu oameni înfrățire Și-mi păstrez aceeași fire Ce imi bate fin la geam Privind lumea prin ochean Fapte pe masura cere Ca iubire să ofere Ce frumoasă e iubirea când ne stăpânește firea! Citește mai mult VisareCând că soare înnot în mareMă apucă o visare ...Știu că steaua noastra-i mareFiința mea stă în mirare!Dacă judec
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
arăt cu mâna!” (Ferestre) Este vorba, desigur, despre Dumnezeu care se află în fiecare din noi, nu-L vedem, dar îl simțim prezent, în toată ființa, de la început și până la capăt. În același timp, se simte privit ca printr-un ochean, de Ochiul Treimic, de care nimeni nu se poate ascunde. Un timp lăuntric, intim, un fel de acasă al sentimentelor trăiește poetul (ca orice poet!) - alături de timpul material în care se află, convențional, ACUM ȘI AICI, alături de cei de același
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
o țară necunoscută, ocultă, confundată cu Bucharia și Tartaria, s-ajungă deodată așa ca din senin cunoscută de tot universul? Ne rămășim că nu numai omenirea pământeană, ci chiar astronomii din ceilalți planeți ai sistemului nostru solar și-au îndreptat ocheanele spre pământ spre a privi pe diferiți misionari speciali cari duceau această știre în cele patru părți ale lumii. Cum e Bărăganul mare și pustiu, le-am fi venit în ajutorul acelor astronomi dacă, în lungul lui, am fi scris
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2000; La rădăcinile depărtării - Aux Racines du lointain, ed. bilingvă, pref. Al. Călinescu, București, 1999; Plata luntrașului. Poeme (1956-1998), pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1999; Tinerii noștri bunici. Exorcism în șoaptă, pref. Mihai Zamfir, Botoșani, 1999; Dublul ochean, pref. Alexandru Condeescu, București, 2000; În altă parte, I-II, București, 2000-2002; Instransigență în harem, Iași, 2002; Limba imperiului - La Langue de l’empire, ed. bilingvă, București, 2003; Mulțimea singurătate, pref. Al. Călinescu, București, 2003. Traduceri: Gleb Anfilov, Întoarcerea în
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
Conceptul, II, 25-26; Ioana Em. Petrescu, Paul Cornea, „Regula jocului”, ST, 1981, 5; Gheorghiu, Reflexe, 129-132; Iorgulescu, Prezent, 267-271; Mirodan, Dicționar, I, 384-394; Piru, Critici, 38-41; Nicolae Manolescu, Departele (util) și aproapele (seducător), RL, 1991, 4; Florin Faifer, Lupa și ocheanul, JL, 1991, 3; Monica Spiridon, Îndreptar de optimetrie literară, VR, 1991, 3; Florin Mihăilescu, Îndepărtarea care apropie, CC, 1991, 4-5; Florin Berindeanu, Lectură și interpretare, RL, 1992, 26; Nicolae Mecu, Semnele vremii și perenitatea valorilor, VR, 1997, 1-2; Andrei Nestorescu
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
mobile ale posibilului. TUDOR VIANU SCRIERI: După melci, cu ilustrații de M. Teișanu, București, 1921; Joc secund, cu portretul autorului desenat și gravat în lemn de Marcel Iancu, București, 1930; îngr. și pref. Al. Rosetti și Liviu Călin, București, 1966; Ochean, ed. îngr. și pref. Al. Rosetti și Liviu Călin, București, 1964; Pagini de proză, îngr. și introd. Dinu Pillat, București, 1968; Versuri și proză, îngr. și pref. Dinu Pillat, București, 1970; ed. 2, București, 1984; Poezii, îngr. Romulus Vulpescu, București
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
ci cel matur, plecat din țară, care se hotărăște să-și strângă într-un volum creația lirică a anilor 1917-1923. „Realitatea e deocamdată singura poezie îngăduită”, nota el prin 1918. Poezia, mai cu seamă cea pe care o consideră, prin ocheanul întors al celor aproape șapte ani, ca meritând mai mult decât uitarea paginilor risipite prin reviste, impresionează printr-un descriptivism aparent fotografic, de reporter delicat, cu simțuri treze la forme, nuanțe și mirosuri. Dar această senzație este amendată încă din
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]