6,900 matches
-
aripi, lîngă trunchiuri ciupercile își schimbau pălăriile între ele, izvoare rotunde șlefuiau prunduri colțoase... mă gîndeam că parcă aș fi în... Pădurea Albastră...nu fusesem niciodată acolo... de capul meu!...îmi promisese cineva să mă ducă... de undeva îmi abureau ochelarii un cîntec... o harfă?... melodios, încrezător, salvator... cine își înfipsese strunele lungi în sufletul meu?...oricum, merita să fiu atent, politicos cu zînele, cu elfii, cu ielele...și-n răstimpuri aerul căpăta o lichiditate magnetică ... particule de aur clipocind în
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
poate scăpa, pătrunzând, cu un întreg alai de sentimente tremurătoare și confuze, în mintea, memoria și inima mea. Ce face un mascul de panteră?", am repetat, și capul frumos al Fionei, coama ei de păr negru, privirea ascunsă profesoral în spatele ochelarilor s-au clătinat a ignoranță. Iar eu m-am simțit - nu mai mult de o clipă, totuși, cu acel semeț drept al scriitorului de a fi orice - învelit în blana neagră și lucioasă a sărmanei pantere. Care se ascunde, evită
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
Micu își imaginase de multe ori scena. O știa atât de bine, încât o putea descrie și cu ochii închiși, deși nu se întâmplase. încă. Stătea în picioare în fața biroului doamnei Ropot. Doamna Ropot ședea liniștită și îl cerceta prin ochelari. Grigore Micu scruta încruntat bradul împodobit care trona, ca la fiecare sfîrșit de an, lîngă fereastra largă din spatele biroului. Apoi se arunca hotărât înainte, și, în avântul său de nestăvilit, dărâma bradul, făcând zob globurile multicolore și zdrobind sub tălpi
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
numai la cărți care îi plac. Pentru Toma și pentru Tommy ai ei (pentru care ce nu face?), pentru promisiunea făcută tatălui ei. Și pentru bunica ei și pentru Iulia în iuliele ei și pentru Parisul ei cu întâlnire. Pentru ochelarii ei de care nu se desparte și în dosul cărora ascunde priviri albastre pline de litere. Pentru că e cea mai bună autoare de proză scurtă de azi de la noi și pentru că o iubesc toți câți o citesc (doar că se
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
să cunoască starea de sănătate a asiguraților; h) fertilizare in vitro; i) transplantul de organe și țesuturi, cu excepția cazurilor prevăzute în contractul-cadru; j) asistență medicală la cerere; k) costul unor materiale necesare corectării văzului și auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere; l) cota-parte din costul protezelor și ortezelor; m) serviciile medicale legate de eliberarea actelor medicale solicitate de asigurat; n) unele tratamente de recuperare și de fizioterapie. În structurile denumite spitalizare de zi se pot furniza servicii programabile de
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
și...? Cred că mireasa era rudă cu Paraschiva.)" 2. ,Iulie, 1937, București. Tudor Arghezi în calitate de naș!" Nu se distinge ,calitatea de naș", dar se vede că tocmai atunci când a fost fotografiat se servea cu mâncare. în spatele lui Tudor Arghezi, cu ochelari și cu farfuria în mână, ,fotograful amator" Dem. Urmă. 3. ,Iulie 1937. Tudor și Paraschiva Arghezi, nași ai mirilor ing. Vasile Rădulescu și...? (soția era bucovineancă, cred că rudă cu Paraschiva). V. Rădulescu, decedat acum vreun deceniu, avea două fete
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
al râului. Sau poate își privea umbra aflată jos în apa maronie și aproape sidefie din cauza luminii solare. Umbra, care vibra strunită pe oglinda apei, parcă stătea și curgea în același timp. Ca s-o vadă mai bine își pusese ochelarii. Nu dăduse încă frunza, nici măcar mugurii nu plesniseră. Vremea era rece, dar aerul era saturat de lumină, lumină care nici nu prea avea asupra a ce să se oprească, pătrundea printre ramurile subțiri până la pământul gol. Poate și prin acesta
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
din jur nu trebuie să vadă, clipa în care luminescența apei, felul cum absoarbe aceasta lumina soarelui, o face aproape să dispară. Închizi ochii, apoi îi deschizi, și vezi că e tot acolo, la locul ei, după care îți scoți ochelarii și poți face primul pas, șovăitor, ca și cum ai avea dezlegare să-ți vezi de drumul acelei zile.
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac, ne spunea ea, semnați, vă rog, și nu vă supărați, obișnuim să și glumim puțin, fiindcă așa e viața: Scherzando, Scherzando! Ochelarii-i săltau peste față ca niște pricolici, avea o mustăcioară nărăvașă și dinți lipsă, vă rog semnați, căci sunteți musafiri de soi. Astrologul mi-a făcut în grabă un semn îngrijorat cu ochiul: să nu ne trecem numele în Registrul
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
această Angioletta ne fură sufletele, nu va mai fi nimic de făcut. Vom fi aproape morți ori pe cale de a muri curând. L-am liniștit arătându-i semnele sfinte cât se poate de clare ale gazdei noastre: cotcodăceala, dinții lipsă, ochelarii și tremuratul de Parkinson timpuriu. Era chiar îngereasă. Apoi ne-am semnat: el, Astrolog, eu, căutându-l pe bunicul în Vară. De la Muzeul Cotcodac a trebuit să mergem la Arhivele cu morți. Aici o Matroană romană, cu gușă și obezitate
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
botezaseră Geronimo. Voiai să-mi spui ceva, dar printre regrete s-a strecurat în așternut și pisica. Apoi, tobele, trompetele și maracasele de pe țărm, - orchestrele de scoici, pulpe bronzate și bambus lăsate de reflux... Privesc de pe terasa de vară prin ochelarii mei de imperialist : doi sau poate chiar trei băștinași dansează triumfători în apa lipsită de crocodili ! DANSUL DIN PORT Dresoarea de câini din porturile duhnind a rachiu ieftin era sinceră sau doar se întreba? Și câinii aceia cu butoiaș, cât
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
multă imaginație care i-a servit de minune, atunci când doctorul care-i întocmea fișa confruntase mai multe diagnostice și observase că multe se băteau cap în cap. - De când vă doare capul? - o întrebase medicul în timp ce-și ștergea plictisit ochelarii de halat și-și întindea spatele. Din copilărie, de când se știa, din burta mamei de ce nu, toată viața avusese migrene, se obișnuise într-atât cu ele încât, atunci când dispăreau, simțea că-i lipsește ceva, de parcă îi luase cineva odată cu durerea
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
aromatice atîrnate de grindă. puterea putrezește în brațele femeii, bărbatul adulmecă mirosul de pînză jilavă al morții. ne-am culcat în scrisul nostru ca-ntr-un sicriu de plop, ușor, pornit în derivă pe rîul amniotic. 9 ți-ai pus ochelarii pe prima treaptă a scărilor care duc la apa îndiguită. cu ochii larg deschiși ai început să cobori după ce ți-ai scos pantofii. știai că drumul va fi ușor, legănat de alge și pînza broaștei. ai prins cu mîna dreaptă
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
se uită la nimeni. W nu se uită-n oglindă (ca să nu-l vadă pe M). X nu se uită la nimeni. Fractalicul Y - la nimeni. Și cu-atît mai puțin la mazeta de Z. OCHELANDRI Nu doar copilandrii poartă ochelandri, ochelari mai tandri cu lentile roz; poartă și scafandrii, prețuiți de tandrii calamari ca antri- cot sau pulpă roz. Toți amanții tandri, pastorali sau country, Céladoni, Clitandri, cu, pe ochi, văl roz, dorm, sub policandrii nopții,-ntre leandrii, blînzi cum cățelandrii
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
trebuitoare. Ana-Cristina propusese să plece chiar așa, cu ce au pe ei, în ținuta festivă de la banchet, dar ceilalți n-au fost de acord. Albert locuia foarte aproape de Ana-Cristina. Era un șvab blond, ca o prăjină, cu fața ștearsă, purta ochelari. Dar insignifianța chipului ascundea o minte ascuțită și un caracter puternic. Ana-Cristina și Albert au luat același tramvai. Stăteau alături pe bancheta de plastic roșu, tramvaiul circula aproape gol la ora aceea. Albert s-a întunecat deodată, așa cum se înnegurează
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
mă-ta, pricepi, sau ai nevoie de lămuriri? da, mă-ta, camonul a râs către ceilalți, unul dintre ei a făcut un pas înainte dansând ca Fred Astaire, a povestit un martor ocular, și deodată Angelo, după ce și-a pus ochelarii și muzicuța în buzunar, a început să mi ți-i expedieze pe camoni, l-a azvârlit pe unul drept în magazinul de mobile al lui Ventura, altul a căzut pe un fotoliu de la frizeria Hollywood exact peste Pimentel pe care
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
Zeferino Turtă-Dulce spunând că de astă dată fusese încă și mai strașnic decât atunci cu țiganii, Chinezu încuviințând din cap, duba poliției sosind, Joaquim Brici-Ascuțit întrebând că ce mai caută poliția acuma? A venit să numere morții? Angelo punându-și ochelarii și făcându-se nevăzut, Zuca avea să spună mai târziu că se risipise în văzduh ca Mandrake, Dona Ermelinda înapoindu-i pălăria lui Tonecas Arenă pe aceeași fereastră prin care și intrase, pălăria descriind o curbă largă, planând și aterizând
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
gândea nimeni. În celălalt capăt al Europei, la Paris, lumea este în fierbere. Urmele baricadelor studențești din timpul revoltei din mai 1968 se văd încă, Sartre, flancat de inevitabila Simone de Beauvoir, este un soi Che Guevara bătrânel și cu ochelari, care, între două drumuri la Café de la Flore, este vedeta media și eminența cenușie a tuturor revoltelor anti-sistem. Raymond Aron îi dă, în "Le Figaro" replici de bun simț în numele democrației de tip liberal, Roland Barthes și grupul Tel Quel
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
de ani), în care avertiza asupra faptului că literatura, în special teatrul, riscă să se vadă depășite ca imaginație de creația științifico-tehnologică. Dar dependența funcționează și în sens invers; cu fiecare generație nouă de scriitori și de savanți se schimbă ochelarii cu care îi citim pe cei anteriori. Matematica este, se pare, singurul domeniu despre care Stalin nu a apucat să-și spună părerea Ați trăit vremuri "ideologizate". Cât de apolitică era matematica și cât s-au implicat în viața publică
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
care și-acum se mai ține Într-o rână, NICU se producea cu scheciuri și poezioare satirice de el scornite. La vremea aceea l-a descoperit Mircea Crișan care l-a dus pe marea scenă a Bucureștiului. Privind viața prin ochelarii lui magici a descoperit lumea, a studiat, s-a autoinstruit, a trecut prin scoli pe specific și a urcat În carieră treaptă cu treaptă. Prietenia noastră În Țară nu a strălucit de carate. Eu am fost prigonit În negrul exil
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
NICU În spital. Ne-am dialogat foarte des. Urma să ne reîntâlnim În această vară. Dar NICU a preferat să se Întâlnească cu Dumnezeu. A tras cortina după miile lui de spectacole, după multele filme, a Închis carte lui autobiografică „Ochelarii magici” și a plecat la cer. Ne-a lăsat cu regretele eterne și n-o să se mai Întoarcă. De data aceasta glumețul „Nea Nicu” na mai glumit. Condoleanțe celor Îndurerați. DRUM BUN, NICULE! ÎNTOARCEREA - ziaristei Steliana C. mi-a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prin contrastul față de reprezentările intuitive ale vieții cotidiene. Același "joc secund" și într-un caz, și în celălalt. Dar mi-a fost clar de la început că mă apropii de matematică venind dinspre poezie, că o citesc pe cea dintâi cu ochelarii celei de-a doua. Tineri atrași din toate orizonturile Revenind acum la începutul anilor î60, de ce totuși cronologic v-ați apropiat mai întâi de lingvistică? Au intervenit doi factori: 1) formația de matematician pe care o căpătasem între timp și
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
noi sonerie înseamnă poliție/ un grup de brute care năvălesc (de-obicei noaptea)/ peste viața și coșmarele tale/ îți răstoarnă mațele, hârtiile și casa pe dos,/ sparg, te-njură, distrug, te pocnesc unde le vine,/ scuipă, te jefuie, îți pun ochelarii negri și te duc/ te duc (moartea nu pleacă niciodată cu mâna goală)/ pe tine și-i duc uneori cu tine pe toți ai tăi/ undeva de unde îndeobște nu te mai întorci/ niciodată/ e ca și când ar veni în vizită moartea
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
-i-se astfel "spiritualitatea arzătoare" cu care se străduia a lua distanțe față de orice aspect al realului. Maxima "putere" a creatorului rezidă așadar în capacitatea sa de a transfigura datele brute ale existenței, întrucât "nimeni nu e nebun să poarte ochelari cu sticlă simplă de geam: cine vrea să vadă lumea neschimbată, o poate privi cu ochiul liber". Dar această "putere" magică îi este asigurată de solitudine. Solitudinea artistului e violent antirealistă. Dacă veacuri în șir scriitorul a nutrit "ambiția realistă
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
surprinzi pe Emil Botta, chinuit-indecis, cu un pardesiu pe braț și o țigară între degete, pe Zoe Dumitrescu-Bușulenga, sprijinindu-și, cu o grație firească bărbia, cu mâna dreaptă, și privind undeva, în trecut, pe Alexandru Paleologu ridicându-și în văzduh ochelarii pentru a verifica transparența lentilelor, pe Ioan Alexandru întâmpinând fericit, cu brațele deschise, ninsoarea, pe Marin Sorescu, cu capul înfășurat hazliu într-un fular cu carouri, pe Marin Preda, așezat pe o sofa elegantă, dar având în picioare ghete mari
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]