852 matches
-
Oniricii mesteceni cum că au fost fecioare, Că prea se înfioară când bluza le-o ating. Pîdure-pîdure! - pentru Daos și pentru nepotul meu Tudorică - " Codrule, frunză rotată, Tu-mi ești mamă, tu-mi ești tată!" (poporală) Semeață-verde-strajă-legendară, Străbunul meu altar ocrotitor; Cu sufletul festiv ca o fanfară, De când ieream dănac mi te ador! Numai spre tine dorul mă înturnă Să îmi ogoi vreun ancestral frământ, Sub vigilența șoimilor-dejurnă, Cu aripi ghintuite-n Cerul Sfânt. Tixit de ani, mereu îmi bat cărare
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
am povestit, dar după ce am culcat copiii. În timp ce-i explicam cum au decurs toate cele arătate mai sus, mi-a preparat un ceai. Nu știu din ce, dar m-a liniștit suficient să mă pot culca liniștit în brațele ei ocrotitoare, obosite de emoție și teamă crescândă. Se îngrijorase pe măsură ce trecea timpul și nu știa ce se întâmplă acolo, ce necazuri am... Dimineața, la prima oră, eram chemat la comandantul școlii. Deși îi raportase ofițerul de serviciu ce evenimente au fost
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Primejdia_naste_eroi.html [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
sec. Pe sub ușă a pătruns un val de aer rece, flacăra lumânărilor s-a înclinat, umbrele și-au lungit fețele spre colțuri, iar cărbunii s-au aprins în obraji răspândind miros mai insistent de tămâie. Flacăra candelei însă lumina lin, ocrotitor și el s-a liniștit: ”Gata! A trecut valul.” Când ușa s-a zduduit din balamale, mai, mai, să sară din țâțâni, și geamurile au troznit, și cheia a căzut pe dușumea cu un zgomot metalic ireal: Poc!, apoi s-
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Balta_miresei_mihaela_suciu_1353948475.html [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
în acest volum ce marchează debutul în lumea frumuseții cuvintelor. Azima aburindă, pe care mama o împarte pruncilor, adună familia în jurul mesei și creează acea stare de cald și de împărtășire a dragostei peste care picură acea sfințenie a gestului ocrotitor. Ca și mama care rupe în tăcere azima caldă, poeta dăruiește, cu sfială, picături de iubire: „Adunată de vremuri, păstrată-n cămări ... În marea de astre presar fericire/ Născută din doruri pierdute în zări./” (Răvășire). În acest volum ne întâmpină
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_ecouri_la_o_carte_de_descatusari_li_george_roca_1327650208.html [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
simple reviste... de la mal de Dunăre... În subsidiarul tău, Corina, valul seismic al rememorării copilăriei în sens invers te va aduce negreșit în bing-bang-ul existenței moleculare a numelui ce ți s-a dat în cristelnița unei lumini creștine, sub mâinile ocrotitoare ale unui preot ce poate astăzi șade la dreapta Tatălui. E frumusețea imediată, Corina, acum cea de pe umărul din noapte, cel care te cuprinde de braț și te roagă, în felul lui specific, să-ți lași mâna peste zare, să
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Catalin_de_la_mal_de_dunare_.html [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
o explozie de intimitate. Râzând în hohote mi-a șoptit la ureche; „Dacă ai fi fost vânător de fuste mi-ai fi arătat o poză cu nivel de excitație mai ridicat”. M-a gratulat chiar cu un pupic de mămică ocrotitoare. -Ne uităm și la Maja lui Goia? -Care? -Desnuda -Obraznicule de ce nu începi cu aceea îmbrăcată? -Ca să-ți măsor și eu gradul de excitare -N-ai nici o șansă. De fapt nici nu m-ai invitat pentru aceasta. Crezi că aș
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472743316.html [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
Mă puteam anagaja că electromecanic locomotive, excelentă și potrivită meserie pentru o fată! De la cadre mi s-a spus că este un sector greu, nepotrivit pentru o domnișoară, „acolo trebuie forță fizică”, m-a apelat oneros un funcționar, sfătuindu-mă ocrotitor să renunț la repartiție, fiindcă nu voi rezista.Cam descurajata am așteptat să fiu îndrumata către secția Demontaj, după spusele lor, singura secție cu locuri de muncă disponibile. Pe atunci noținea de șomer era exclusiv capitalista. Am intrat, speriată, în
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Carmen_barbu_taina_scrisului_23_pr_carmen_barbu_1345036052.html [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
ta ardoare privește-l cum un soare oglindește iar când umbra-i este - în lipsă-ți - bocitoare cu elocventa înăbușitoare, a mea făptura, tu, om bun, iubește Învăța să citești tăcerea din a mea iubire furioasă cu ochii tăi - lumini ocrotitoare - s-auzi a inimii căldură furtunoasa SONNET 23 William Shakespeare Aș an unperfect actor on the stage, Who with his fear is puț beside his part, Or some fierce thing replete with too much rage, Whose strength's abundance weakens
SONET 23 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1457537207.html [Corola-blog/BlogPost/373334_a_374663]
-
atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor) a fost mereu un împătimit al cântului și al jocului popular, un mare iubitor al folclorului românesc, stând sub aripa ocrotitoare a unchiului din partea tatălui, Gheorghe Voican, prim-violonist la Ateneul Român, cel care a intermediat apropierea lui Marinică de iluștrii rapsozi și interpreți de muzică populară, acesta ajungând să o cunoască bine pe Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican (și
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
sălcii ninse, câmpii în lumina roșietică a amurgului sau în cea albastră a zorilor, porumbei sălbatici așteptând grăunțele visului, flori sălbatice, Iisus Hristos răstignit pe Cruce la răspântii de drumuri și în lanuri de grâu, păduri de argint, îngeri blânzi, ocrotitori și îngăduitori cu o lume nedreaptă, care își caută refugiul în rugăciune și în speranță - toate acestea și încă multe altele alcătuiesc spațiul poetic al doamnei Iuliana Paloda-Popescu, dând congruență gândurilor și întrebărilor autoarei despre univers, viață și moarte, despre
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/florentin_popescu_1437214582.html [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
învelișul nedemn și elibera esența. De ce nu și poezia? Desfășurarea în spațiile astrale e mediată de visul, compensație și revanșă, a Poetului vizionar trăitor în capcanele realului. Într-un veac alterat de cruzimea izgonirii cuvintelor, „crucea visului” devine singurul refugiu ocrotitor. Elanurile de contopire cu Universul străbat întregul volum, pentru că Eu și Lumea sunt materializări ale aceleiași substanțe energetice puse în mișcare de lumină. Lumina este în viziune autorului esența universului. Ea este copărtașă cuvântului, dar și a tăcerii; urmează întunericului
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1401365166.html [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
Vineri" provine din cultul zeiței romane Venus, care în mitologia romană era zeița justițiară. Și în mitologia românească, „Sfânta Vineri" este o divinitate intransigentă, justițiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână și aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor și la fertilitate. Viața Sfintei Parascheva SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (Instanbul-ul
Sfânta Cuvioasă Parascheva: Ce NU trebuie să faci pe 14 octombrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101769_a_103061]
-
imaginam că analizându-l dintr-o galaxie vecină sau pur și simplu din vârful nucului de la poartă, ai fi zis că nu-i lipsește nimic: nici afecțiunea fiicei noastre, care-și petrecea vacanța în sudul Spaniei împreună cu Vlad, nici vorbele ocrotitoare ale părinților săi, trecuți de curând în neființă, nici serile de bridge cu prietenii din București și nici măcar discuțiile filozofice cu Tudor, mezinul nostru, un holtei chipeș douăzeci și șase de ani care-și adora tatăl într-un fel aparte
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
Într-o prezentare grafică excelentă, cu imagini sugestive, cu fotografii reprezentative din existența reală a eroinelor, cărticica încântă prin notația surprinzătoare, prin finețea receptării faptului, prin sensul inedit desprins din gesturi, replici, atitudini. Un aer de tandra afecțiune și înțelegere ocrotitoare învăluie cele câteva scene simple dar pline de farmec ce vin să dezvăluie misterul fascinației cu care inocentă deschide ochii asupra universului. Modul frust în care puiul de om încearcă să cucerească preajma, curiozitatea și încântarea cu care participă la
CĂRŢILE COPILĂRIEI ÎNTÂMPLĂRI HAZLI CU O NEPOŢICĂ POVESTITE DE BUNICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1402816016.html [Corola-blog/BlogPost/365494_a_366823]
-
în versuri dominate de sensibilitate și candoare în care poți desluși o fire retrasă, învăluită în pudoare, cu o timiditate parcă ascunsă sub valuri. “Am ars discret, jăratec domolit,/ Ne-am spus minciuni și ne-am ghicit în palmă,/ Tăceri ocrotitoare ne-au vegheat/ Din frescele de-o măreție calmă” (Hanul) Peste ani, poeta își trăiește viața sub semnul întâiului legământ de iubire, de o feminitate și candoare dezarmante. Deși primii fiori ai iubirii s-au petrecut cu ani în urmă
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1462510655.html [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit Cu glasu-i de miere îi cântă ușor Angelic, cântec de leagăn ocrotitor. L-a ascultat și ea cândva cântat De mama ei, ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l caut bine, ajung la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1409399981.html [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
flori, voiam să punem câteva cuiburi acolo, așa, de plăcerea de a experimenta... O însemnare de agendă. O simplă însemnare și un întreg univers. Cu un scris îngrijit, aproape caligrafic, singura notiță de pe pagina aceea îmi atrase atenția. Prin grija ocrotitoare de a nu uita. Ca și când ar merge la gară să-și întâmpine și să-și aducă acasă prietenul, ce vine de pe alte meleaguri - „De mers la gară și de adus pe Liviu, luni.„ , un exemplu. Sau, ca și când și-ar aduce
DAFINUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488550292.html [Corola-blog/BlogPost/376792_a_378121]
-
apropiindu-se în iureș din fruntea steiurilor. Degeaba copilul cu ai săi îi strigaseră să intre degrabă la adăpost, omul se făcuse zid în fața zăpezii ce-nainta! Îndemnul rămas fără urmare, pățiții anilor trecuți se-ascunseră în loc ferit, făcând cruci ocrotitoare înspre tânărul ce-și punea șuieratul împotriva tunetului rece. Mai apucaseră a vedea numai cum prima limbă de zăpadă îl înconjurase pe îndârjit, transformându-se pe clipă într-un cal alb. Neînfricatul îl și încălecase pornind în iureș la vale
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
totodată; acești copii aduc lumină în sufletele noastre iar noi ce le oferim? Amăgiri.... senzația că trăiesc într-o lume lipsită de griji în care dreptatea și adevărul primează. Ce se va întâmpla atunci când, la capătul copilăriei, lipsiți de grija ocrotitoare a părinților, a dascălilor chiar, vor avea de înfruntat această ’’minunată’’ lume ? Ne vor condamna, judecând că i-am crescut și educat în minciună și falsitate ? Vor înțelege că, de fapt, atât cât ne-a ajutat priceperea noastră, am încercat
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474116361.html [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
nu se încheie când încetează să mai scrie, datorită plecării sale din viața cea vremelnică, eveniment petrecut cu șaptesprezece ani în urmă, ci se continuă prin ucenicii săi. Prin urmare, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae a reușit să adune sub aripa ocrotitoare a dragostei sale, cu competență și căldură inegalabilă, teologi nu numai din ortodoxie ci și din celelalte confesiuni creștine, dobândind cu toții același glas și deci o cale unică spre Dumnezeu, prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466054082.html [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Avem o extraordinară plăcere de a ne minți și asta deoarece minciună ne face să ne simțim bine.Ne învăluie în aerul ei cald și ocrotitor, ne face să fim așa cum am dori de fapt să fim.Ne mințim ori de câte ori nu vedem suferință celuilalt, ori de câte ori trecem nepăsători peste lucuri care încet, încet ne strică viața.Ne mințim când ne prefacem fericiți, ne mințim când afișam că
JURNALUL ELEONOREI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_eleonorei.html [Corola-blog/BlogPost/356675_a_358004]
-
roditor”. Descrie Mircea Tudose timpul continuu, progresul neîncetat, altfel nu ar fi în poemele lui însemnele forței, propulsării, ale alimentării. E un mers istoric în mesajul lui liric, „dependent” de vânturile semănătoare, de ploile fertile, de vegetația hrănitoare, de poala ocrotitoare a mamei, de poalele munților trainici, cu adăpostul văilor adânci și cu libertatea cutezanței spre înălțimi. Dar pașii care-l interesează pe poet sunt pași care nu se opresc niciodată. Este spațiu și sunt momente, în exprimarea poetului, înțelese, însă
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_distinse_ale_glacialului_si_ale_blandetii.html [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
teolog nu se încheie când încetează să mai scrie, datorită plecării sale din viața cea vremelnică, eveniment petrecut cu cincisprezece ani în urmă, ci se continuă prin ucenicii săi. Prin urmare, Părintele Dumitru Stăniloae a reușit să adune sub aripa ocrotitoare a dragostei sale, cu competență și căldură inegalabilă, teologi nu numai din ortodoxie ci și din celelalte confesiuni creștine, dobândind cu toții același glas și deci o cale unică spre Dumnezeu, prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 112 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 22 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443596845.html [Corola-blog/BlogPost/369579_a_370908]
-
bine în lineatura lui. * Era într-o duminică dimineața, devreme de tot, către sfârșitul verii. Cum totdeauna mama se trezea prima și atunci se-ntâmplase la fel. Ieșise în pridvor căutându-l pe copil, după ce constatase că lipsea din așternutul ocrotitor de vise rele. Îl văzu pe băiat culcat în iarbă lângă chipul întărit cu pietricele colorate. Părea că se cuibărise în niște brațe nevăzute și-și lipise tâmpla de o inimă auzită numai de el. Se legăna încetișor și mângâia
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1432449630.html [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
-se după gândul că hoțul nedovedit e negustor cinstit și se despărți de prefăcuții prieteni. Seara, cu inima înnegurată de lipsa flamurii, Povestitorul abia se-atinse de bucatele puse pe masă de bunică. Înainte de culcare, îngenuncheat, supuse o lacrimă icoanei ocrotitoare și pecetlui rugăciunea cu un oftat ce-l tulbură parcă și pe dulăul curții, pornit să dea chemare spre stelele înghețate ale nopții... * Povestitorul ridică pleoapele cutremurat de zgomote. Pământul se rupea în bucăți, bătut de tunete și fulgere fără
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]