5,630 matches
-
mă-ntunec! Ce bogăție de nuanțe ale iubirii, ce profunde sondări ale inimii! Bucurii și dureri ale iubirii, poetul aflându-se de cele mai multe ori în mijlocul naturii, din ale cărei frumuseți nu-i scapă nimic. Și atunci când se află în interiorul unei odăi, privește și înțelege glasul naturii: Și dacă ramuri bat în geam / Și se cutremur plopii, / E ca în minte să te am / Și-ncet să te apropii ... Eminescu a redat farmecul și durerea dragostei, căci iubire înseamnă a primi și
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
cu încă drag de mine ... Pun zilnic lângă poartă cuburi mici de zahăr brun, c-am citit eu într-o carte, că din rău ori din nebun doar cu dulce ți-l faci bun, calul, omul, gândul... Le-oi da odaia dinspre sud să-i am aproape, să-i aud, din când în când să le descânt de rele, de deochi ori de trecut... Și câte-un fir de busuioc sfințit le-oi pune pe sub pernă-n miez de noapte, să
GÂND CU GÂND de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1470822469.html [Corola-blog/BlogPost/366616_a_367945]
-
putere. Să pui Duh de slavă în duhul de tină, Nimic să nu mă mai doboare, Iar inima frântă s-o-mbraci în Lumină, Să-și caute drumul spre Soare. Privește-mă Tată, fereastra-i deschisă Și zorii pătrund în odaie, Îmi tremură glasul, mi-e inim-aprinsă, Pe față cad lacrimi șiroaie. O, vino degrabă, adu bucuria Ce numai la Tine există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1443385021.html [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]
-
Toate Articolele Autorului CASA RAIULUI În blidul de pământ, bucăți de pâine - Un lapte aburind în el, fierbinte - Pe laviță, stă trupul meu, cuminte - Mănâncă, să viseze, înainte - Pe masă, un opaiț aruncă -o mână De umbră, și lumină, prin odaie - Și pleoapele, și gândul, mi se-nmoaie - Pe cale, întunericul se-afână - În sobă arde jarul, ca o vulpe De aur, bate vântul în țâțână - Pe ștrec, un felinar se mișcă până Îi iese mocănița dintre pulpe - Alt trup - bunica - îi
CASA RAIULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Casa_raiului.html [Corola-blog/BlogPost/358956_a_360285]
-
nu o să vrei să vezi un biet om că moare sub ochii tăi... - Te asult, te ascult, mătușică... - Imi place că mă asculți. - Sigur că nu vreu să moară conașu’ sub ochii mei. - Atunci, spune-i Didinei să intre în odaie, să se dezbrace și să-l aștepte întinsă în pat. - Ce necaz pe capul meu!... Se prinse de păr ca femeiile și-l podidiră lacrimile. Didina care fusese instruită de cotoroanță, în timp ce veneau pe drum, abia aștepta ca „boielul cel
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
și făcuse aceeași pasiune pentru grădinița din fața casei, ca și pentru ghicit, lecuit, dezlegat fermece... la mulți creduli din comună și satele învecinate. Cei doi, Pandele și Didina (care făcea pe minorosița și se rușinase... vai-vai!) au intrat în odaia cu sobă (dormitorul unde totul fusese aranjat de dumneai înainte ca Bușica să-l sfătuiască pe conașu - prima încăpere unde era ogeacul: cuptorul de copt pâine, vatra și coșul în interiorul căruia atârna lanțul în care se agăța ceaunul de făcut
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mă trezesc dimineața, hotărât să înfăptuiesc un miracol, și urzesc peste dragoste și cer jurăminte, apoi mă supun, obosesc, aduceri aminte, mă conduc spre un drum efemer. Seară încovoiat și pierdut alerg în odaia mea de tihna și sunt răvășit de necazuri amoroase, sau pentru că banii printre degete-s pierduți sau altfel de vină. Acum ce să fac în semn de consolare, Încet să o iau de la început? Referință Bibliografica: Altfel de vină / Petru
ALTFEL DE VINA de PETRU JIPA în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Altfel_de_vina_petru_jipa_1354192926.html [Corola-blog/BlogPost/351366_a_352695]
-
aibă ce arăta mamei acasă. Greu, cam greu, se lăsă seara. Mai așteptă să se întunece de-a binelea. Când stelele răsăriră pe cer, se ridică din ascunzișul lui și porni fără grabă spre casă. Abia ce intră spășit în odaie, că mama se bucură mult de întoarcerea băiatului ei din drum lung, rostindu-i cuvinte dragi: - Ai și venit, băiatul mamei? Hai, ia povestește, cum a fost, pe unde ai umblat!... - Cum să fie?Bine! zise băiatul cam cu jumătate
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
DOAMNE, ȘTIU CĂ POȚI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Multe s-au schimbat de-o vreme, miroase-a plastic peste tot: uși, ferestre și perdele, furculițe, lingurițe și parchetul din odaie, dar și cada mea din baie. Acum grebla e din plastic, coadă la hârleț nu pui dacă nu ai super glue. Groapa nu o poți săpa și-apoi, ce să bagi în ea? Un sicriu de... mucava! Nici pantofii nu
DE-ACEEA, DOAMNE, ŞTIU CĂ POŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_aceea_doamne_stiu_ca_poti.html [Corola-blog/BlogPost/366918_a_368247]
-
mei își ducea veacul un bătrân căruia îi zicea Moș Șcribleac. Casa lui, chiar pe creasta dealului, avea valoare mai mult sentimentală, doar pentru el, deoarece, imobiliar vorbind, nu mai avea nicio valoare. Mică, veche de când lumea, cu o singură odaie și o mică prispă, cu două geamuri mici de tot, cu gratii (de pe vremea atacurilor haiducilor), era tot ce-i mai rămăsese din avere. A vândut tot, și văcuța cea bătrână, și clăile de fân, și pământul. Își păstrase pământ
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
asmuțiți de iudei și de mai marii arhierei, știind bine ce avea să se petreacă. Însă dacă era așa, de ce făcuse el aceasta? se întrebă Simon. Gândind la acestea se așeză din nou pe treapta de piatră de la intrarea în odaie, și luându-și capul între mâini porni să-și legene trupul spre stânga și spre dreapta, tânguindu-se cu cuvinte de neînțeles pentru gazda lui, care privindu-l îl compătimi oftând a neputință. Apoi Simon își aduse aminte din nou
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
lacrimi, nici măcar de ploaie Și ne-așteaptă calmă, poți să te apropii. În păduri, copacii crengile-și îndoaie, Brațe lungi, de ramuri, își apleacă plopii, Să-ți atingă fața, să-ți mângâie ochii, Când te văd iar tristă, singură-n odaie. S-a oprit de-o vreme, aprigă, furtuna Ploile-s departe, au plecat și ele. Iar se joacă toamna, tandră, ca nebuna Și-și descarcă-n ceruri coșul ei de stele. Îmi opresc din toate una, numai una, Călăuză-n
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1445596710.html [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
șoapt-am să-ți îndrug: nu văd să mai deschid fereastra, de pleoape-atârnă greu amurg. Pe masă sticla este goală, plinul din ea m-a nimicit; văd lucrurile pe jumate, dar tot îmi arde de glumit. O pălărie n-are boruri; odaia are doi pereți; fereastra nu mai are storuri, iar patul e plin de scaieți. Văd apele învolburate și să nu uit din tot ce spun, le scriu, că nu se știe, poate am să le public în volum. Este un
ÎN RÂND CU LUMEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1404561452.html [Corola-blog/BlogPost/374428_a_375757]
-
sunt decât barierele puse pentru ochii străinilor mă chemi să locuiesc în tine ca și-ntr-o cetate bine păzită dar iubirile sunt frumoase fiindcă sunt libere ca și vântul sunt doar adieri nu suportă greutatea zidurilor și nici aerul odăilor neaerisite. Mă mângâi și plângi Ți-e teamă că voi ieși pe ușa deschisă Ca și un firicel subțire de fum Și n-am să mă mai întorc Uiți mereu ăa iubirea e singura care te ține strâns legat și
SUB LACĂT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Sub_lacat.html [Corola-blog/BlogPost/348090_a_349419]
-
păream că-i sunt Mai rece, ...câte-odată. De-aici, de sus, de unde vin, Din veșnicia toată, Cum vezi acuma, poți să crezi: Eu am altfel de Tată! Era frumoasă, cum să-ți spun: Un îngeraș de fată! Dar seara, în odaia ei, Venea prea întristată... Văzând-o nopți la rând plângând, ...așa de-nsingurată, Mi-am zis că am să pot să-i fiu Al ei iubit, pe dată! De vină cred c-a fost și graiul În care îmi vorbea, Doinindu
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mihai_eminescu_in_memoriam_.html [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
minte și dintr-o dată becul de la avarie m-a iluminat. Bunicul! Îi stă gândul la bunicul! Datorită celor auzite mintea proiecta deja scenarii din cele mai felurite. Apele umflate ale Coiscăi ieșind din matcă și răscolind asfaltul, inundând curtea și odăile casei bătrânești. Vedeam cum mobila e luată de apă, pereții se crăpau, soba plesnea iar...bunicul adormit stătea în locul unde apa năvălea săpându-i mormântul. Iar noi a doua zi găseam casa în ruine. Am înghițit în sec și m-
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Parabola_tarzie_alexandru_craciun_1383508810.html [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
se arunca de la bucătărie. Răbdarea regelui fu în cele din urmă răsplătită cu vârf și îndesat. În a patra noapte, când toată suflarea din palat părea să fi încremenit în mrejele somnului, stăpânul pădurilor îl auzi pe flăcău ieșind din odaia lui și îi zări umbra aruncată de razele lunii pe zidul exterior al palatului. Furișându-se ca o umbră printre copaci, regele îl urmări pe slujitorul său până în apropierea unei peșteri despre existența căreia el unul nu mai aflase până în
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
apreciem îndemânarea de a urzi lucruri deosebite, oameni care la rândul lor prin tot ceea ce fac ne induc starea de bine. Talentul lor, pus înainte de toate în slujba lui Dumnezeu ne fac să le găsim un loc aparte acolo, în odaia inimii noastre. Un suflet de noblețe aparte, pentru că nimic nu este întâmplător, am avut bucuria să-l cunosc nu demult. Manuela Cerasela Jerlăianu, căci de ea este vorba, s-a născut pe 27 octombrie 1976 în orașul Fetești (județul Ialomița
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1473753619.html [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
familiei eram protejați de el iar noi ne simțeam apărați. Camerele de la etaj erau ale noastre, trei încăperi luminoase, înalte, unde soarele pătrundea pe la amiază, printre crengile a patru pruni, parte din livada din spatele casei, cotrobăind indiscret prin toate colțurile odăilor. Îmi plăcea să mă așez pe pat, cu fața în sus, și să mă las mângâiat de razele lui blânde și calde. Era o viață a mea, clipe de care acum îmi amintesc cu atâta nostalgie. Încă de pe atunci îmi
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Spre_nesfarsit_roman_capitolul_1_.html [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
lumina ochilor ei, iar una dintre ele murise la frageda vârstă de șase luni. Această sarcină nu poate să-i umple inima de bucurie, soțul ei și-a dorit mereu baiat. Ziua trece uimitor de repede și Alexandru intră in odaie duhnind a alcool. Magdalena așează bucatele pe masă, asa cum o face de fiecare dată, tot ce este mai bun pentru soțul ei, o masă sărăcăcioasă dar gătită cu drag pentru copiii ei. Dintr-un căuș de fasole făcuse o
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
Băietanii-încremeniți sar în lături vrând nevrând, se privesc înnebuniți și rămân apoi urlând. Câinii urlă de tot focul, babele cruci îngâna, gospodării afuma locul, iar copiii plâng în mână. De atâta harmalaie, caii mei le dau ocol, se strecoară în odaie, si, țup, pe pereți, în hol. Referință Bibliografica: CAII MEI / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1938, Anul VI, 21 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461257240.html [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
vechi Și cu astea totuși Nu mă simt stingher Fiecare potu-și Pierde-ntr-un mister Monoton tic-tac-ul Taie fără zor Secundelor tracul Fiecărui zbor Crapă-se de ziuă Ochii-mi se adumbră Pace și numai o Languros penumbră, Intră în odaie Luminând pereții Tot ce poți să dai, e Frumusețe vieții Câte duse-n spate E sau nu e greu - Lucrurile toate Altfel sunt mereu Că nu știi de unde Începi să cobori Nici unde se-ascunde Sacul cu comori Oprit la
MEDITAŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Meditatii_ion_untaru_1362200722.html [Corola-blog/BlogPost/345537_a_346866]
-
hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat. Ferestrele sunt pe jumătate deschise, lumina intră în odaie ca într-o pădure. Atunci Corina apare cu părul desfășurat pe umeri și poetul îi admiră ca un sculptor trupul gol. Alteori momentul este suav, e revărsatul zorilor, la ceasul când aerul e răcoros și privighetoarea cântă. O altă elegie
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
ambiții și remușcări S-au uscat mușcatele-n ferestre lăsându-și amprenta pe geamuri, mi-am pierdut simțul proprietății, femeile s-au rătăcit pe drumurile nopților de bărbat. În căușul palmelor strâng lungi așteptări, curcubeie de dorințe, iubirea revine în odăile sale și casa de altădată renaște, tu urci pe scări. Referință Bibliografică: Revenire / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
REVENIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1395613683.html [Corola-blog/BlogPost/350002_a_351331]
-
Doamne, cît de triști ! eu, surorii mele n-am putut să-i spun că nu e fata lor... Că-i rodul unui radical, cam infidel, ce s-a iubit, pe-ascuns, cu o tangentă, în mansarda unui isoscel ce-nchiria odăi pe cifre... Iar cînd amorul lor n-a mai știut ori n-a mai vrut a fi secret, alor mei prunca le-au lăsat-o- n poartă și-n viață, ca s-o crească, s-o iubească... La rîndul meu, eu
EU ŞI SORA MEA... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Eu_si_sora_mea_gabriela_blanariu_1376362106.html [Corola-blog/BlogPost/364329_a_365658]