432 matches
-
mă grăbesc să mă Întorc, mai ales dacă s-au apucat să facă curat. Și oricum, În curînd va trebui să-i dau iar să mănînce lui Minnie. O să mă duc la cafeneaua aia italiană, unde nu se simte nimeni ofensat. — Mergem să bem o cafeluță? Schimb direcția, pornind spre cafenea. CÎnd trecem pe lîngă magazinul de antichități, Îmi zăresc reflexia În vitrină și nu-mi pot reprima o vagă tresărire de mîndrie. SÎnt o mamă care Împinge un cărucior. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
neapărat demonstrat. Bibliotecile noastre personale sunt biblioteci contra-culturale. În momentul În care, de pildă, mie mi se sugerează că am fost „spălat” (brainwashed) sau „reeducat” până prin ’89 sau că sunt produsul unei anumite „reeducări” programate, atunci, psihologic vorbind, mă simt ofensat și probabil că această ofensă poate fi extinsă asupra foarte multor oameni, care ar fi dispuși să accepte acest termen. Eu spun doar care ar putea fi reacțiile posibile: adică eu nu cred, de pildă, că foarte mulți dintre noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
său încărcat de patimă, stigmatizator (în care drumul spre imprecație este cu grijă netezit), violent în acuză și în vehemența denunțului (moral) și aprig (dar și abil) în atitudine, compunerile pamfletare se alcătuiesc fără dificultate. Provocatorii întâmplărilor, din care mereu ofensații și „obijduiții” Cantacuzini ies în pagubă, sunt urmăriți cu meticulozitate. Voievodului Radu III Mihnea, omorâtorul de boieri (victimele lui sunt înșirate de cronicar într-o cutremurătoare „listă”), primul mare inamic al patronilor săi, îi este cercetată cu multă culoare originea
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
bune, încearcă să o silească. Atunci apare Trandafir și îl constrânge pe neamț să stea de vorbă de la egal la egal cu el, „dezertorul”. Vorbele pe care i le spune, când rămân doar ei doi, vin și de la un soț ofensat, și de la un patriot revoltat. Înfruntarea devine ciocnire între două forțe beligerante, e o părticică din războiul în curs, frontul fiind strămutat lângă o masă cu sticle și pahare pline, într-o casă aparent pașnică, de mahala. Duelul verbal scoate
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
interesante niște pagini consacrate văduvelor Movileștilor...), care a asediat castelul în fruntea unei armate de mercenari, l-a făcut pe Przerembski să capituleze, a recucerit castelul și a primit jurămintele de credință ale vasalilor. Przerembski, învins de o femeie, umilit, ofensat, și-a canalizat atacurile spre totala discreditare a veneticei, o „plebere” expulzată de o „Moldovă întunecată”, o persoană aflată departe de canoanele nobilității, o văduvă a unui ins care combătuse asupra Poloniei în calitatea sa de supus al Imperiului Otoman
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
gândesc la opinia legiuitorului cu privire la agresor) erau văduvele. Poate și datorită „stării” lor „postconjugale” sau „interconjugale”. Pravila promulga: „Cela ce va face silă a muiare văduvă, acela se va certa cu banii după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent la violență în lipsa protectorului (des invocata fragilitate feminină agresată) și de a declanșa ulterior măsuri punitive substanțiale sporea vulnerabilitatea văduvelor, și ca persoane (și „ținte” ale agresiunii), și în ipostaza de mame ale unor fete
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
relatează peripeții ale unor călători opriți la Predeal. În roman s-ar fi putut crede că Z. a debutat cu ghinion. În fața vieții le va stârni hazul lui B. Delavrancea și lui Al. Vlahuță, colegi de redacție la „România liberă”; ofensat, autorul rupe relațiile cu ei și părăsește ziarul. Viitorul prieten D. C. Ollănescu-Ascanio lansează chiar, fără temei, acuzația de plagiat. Analizând scrierea din punct de vedere etico-social, C. Dobrogeanu-Gherea aplică personajului principal calificativul stigmatizant de „pesimist papagal” (Pesimistul de la Soleni
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
la Dinu Murguleț, boier patriarhal, apare intempestiv un vecin de moșie, arendașul Tănase Sotirescu, poreclit de el Tănase Scatiu, însoțit de coana Profira, mama arendașului, care aruncă, oarecum în treacăt, întrebarea dacă acesta e bucuros a se încuscri cu ea. Ofensat, întrucât Tănase era flăcău tomnatic, fiu al uneia din fostele lui slugi, iar Tincuța, fiica lui, încă o copilă, bătrânul nu răspunde sfidătoarei întrebări și, după plecarea oaspeților nepoftiți, poruncește să se deschidă ușile, ca „să iasă mirosul de mitocani
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
în straturile inferioare ale debilității mintale” (K. Schneider). Încercând să stabilească o tipologie caracterologică a debililor mintali, K. Schneider izolează următoarele tipuri: pasivul indolent, desfrânatul leneș, încăpățânatul amorțit, recalcitrantul descreierat, eternul înmărmurit, vicleanul încăpățânat, perfidul viclean, inoportunul nevinovat, lăudărosul fanfaron, ofensatul cronic, insultătorul agresiv. Recunoaștem cu ușurință în tipurile de mai sus nota preocupărilor de „psiho-caracterologie morală” ale lui K. Schneider, pe care o găsim și în clasificarea pe care acesta o face în cazul personalităților psihopatologice. Toate aceste tipuri de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferind de fobie socială. Analiza, realizată de o întreagă echipă, s-a bazat pe o oră de înregistrări centrate pe funcționarea defensivă a pacientei. Datele obținute arată că elementul central în cursul acestei ședințe a fost deplasarea. Într-adevăr, pacienta, ofensată că soțul nu-i acordase suficientă atenție, devine contrariată de faptul că acesta nu se interesase de unul din produsele pe care ea le crease. În același timp, furia sa își schimbă ținta și se deplasează de la soțul ei la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Central European University Press și bazat pe o conferință la care ai fost prezent și tu, din martie 1999. Cu acel prilej, Sorin Antohi a spus lucruri foarte dure legate de corupția care domnea În țară. Doamna Petre a reacționat ofensată: „Domnule Antohi, nu știi despre ce vorbești, dacă lucrurile ar fi așa cum le prezinți dumneata, cum Îți explici că instituțiile internaționale nu le observă?”. Am zâmbit. În primul rând, problema nu este ca noi să explicăm de ce instituțiile internaționale nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
țări: Germania, Franța. Ele sunt forme a ceea ce se numește discursul demnității naționale - nu o spun deloc ironic. Există factori care fixează o identitate, și În momentul În care se produce dizolvarea unuia dintre aceștia apar, evident, reacții ostile și ofensate. Mircea Mihăieș: Sunt de menționat și niște grațieri În masă făcute de președintele Iliescu, dar și Începerea unor audieri și răsaudieri ale lui Sorin Ovidiu Vântu, de pildă, personaj foarte straniu, despre care s-a spus că s-ar afla
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
să renunțe la expresia aceea, luând chiar o mutră de țăran obtuz, dar plin de bună-credință. — Să le predau sovietului? Păi cum puteam să le predau? Ar fi cea mai mare pungășie! exclamă el făcând-o pe cel cu onoarea ofensată. Activiștii schimbară între ei o privire, descumpăniți. Cum așa, o pungășie? Ce vrei să zici cu asta? se miră inspectorul, îngroșând notele metalice din voce. — Păi veniți să vă uitați, tovarășe inspector! Și, profitând de zăpăceală, Nikolai îl prinse de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să mă aflu printre ei, să-mi mărturisesc foarte simplu durerea... Un bărbat s-a desprins din mulțime, având aerul că ne îndeamnă să intrăm mai repede, a constatat că s-a înșelat și a făcut o mutră de uimire ofensată. Drumul ocoli clădirea fermei și se întâlni cu aleea la capătul căreia Șah lăsase mașina. La trecerea noastră, o pasăre mare, cenușie, se mișcă printre ramuri și se ridică pieziș, zburând jos și dezordonat, prin pustietatea câmpurilor împestrițate de picături
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Într-o cană cu vin. ― Din astea trebuie să fac organdi. Nu-s destul de tari. Lefty nu credea o iotă din ce spunea negustorul. Mătasea Desdemonei era Întotdeauna cea mai bună. Știa că ar fi trebuit să răcnească, să pară ofensat, să mimeze că se duce În altă parte să-și facă afacerea. Dar pornise la drum așa de târziu clopotul de Închidere trebuia să sune dintr-o clipă În alta. Tatăl lui Îi spusese Întruna să nu aducă niciodată gogoșile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un semn al principelui. — Prietenii tăi așteaptă să intre, răspunde o voce groasă. Împărăteasa îl recunoaște pe secretarul imperial Polybius și își stăpânește cu greu un gest nerăbdător. Primul grup de curteni pupincuriști, murmură destul de tare ca să fie auzită. Figura ofensată a soțului îi dă ghes să continue: — Distribuția puterii corespunde distribuției accesului la șe ful statului. De aceea se îngrămădesc cu toții la ușa ta dis-de dimineață. Nu din dragoste. Augustus se aprinde la față. Replică furios: — Eu nu am introdus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
făclii, ligheane și mai știu eu ce alte parascovenii pentru prorociri, chipurile, răspunde după un timp cu iritare în glas. Ironizează: — Ar fi mai folositor, pentru sănătatea lor fizică și mintală, dacă și-ar îndrepta atenția spre bordeluri și prostituate. Ofensată, Livia bate din picior. — Nu la neroziile pe care le fac trebuie să iei aminte, ci la dorințele pe care această patimă nefastă le deșteaptă în ei. — Magia e în bună măsură șarlatanie curată, încearcă să o calmeze împăratul. — Dar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și cu totul rotund și ocrotit de ploi de un acoperiș tot boltit. Claudiei nu-i place să fie dată la o parte. Rostește cu arțag: — De la Pământ până sus e tot atât cât și până jos. Rex se simte ofensat. Intervine pe un ton înțepat: — Asta o să învețe la orele de geografie. Occia dă viguros din cap. Îi place cum a pus-o la punct. Se vede că e om citit și cu capul bine structurat, nu neapărat bine umplut
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
venit un pic mai devreme cu copiii, pentru că mi se apropie sorocul. Nu știați că fiul meu cel mic scrie și el o istorie a Romei? se minunează Antonia. Tonul ei ușor înțepat o miră pe Vipsania. Se simte cumva ofensată? — Lucrează sub îndrumarea lui Titus Livius, continuă cu mândrie nedisimulată cumnata ei. Încântarea ce i se citește pe față o bucură pe Vipsania. Antonia se ferește să-l elogieze în public pe Claudius, fie și indirect, ca acum. Sunt mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
copil. — Se gândește la evreica lui și vine apoi să facă dragoste cu mine. Vipsania chicotește și mai tare. — Ce importanță are de unde îi vine pofta de mâncare, dacă mănâncă întotdeauna acasă? Femeia se eliberează din strânsoare cu un aer ofensat. — Ție ți-e ușor să glumești, bodogăne nemulțumită. Și lui Germanicus i-o fi ușor să se gândească la nepoata lui Herodes, reflectează Vipsania. Dar la ce-i folosește? Tot atât de bine l-ar putea apuca dorul după mormintele etrusce. Bine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Se oprește. Călărețul se uită intrigat la el. Crispat, procuratorul bolborosește printre dinți: — ...și gallii... Trage cu coada ochiului spre german, să vadă dacă a făcut o gafă sau nu. — Întruchiparea popoarelor învinse, nu? întreabă aparent liniștit Pusio. Nu pare ofensat. Din contră, și-a bombat pieptul și respiră adânc. Romanul se liniștește puțin și face semn că da. Rămâne însă în continuare tăcut. Nu-și dă seama că mânia și frustrarea clo cotesc în sufletul celui de lângă el decât când
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un gest vag pe cei prezenți: — N-am terminat încă aici. Silvanus sesizează aluzia. Morocănos, se dă un pas înapoi: Nu te mai rețin. Termină cu calicii ăștia și o să vorbim pe drum. Tiberius Nero ia aminte la aerul lui ofensat. Îl blestemă în gând, dar știe că nu se poate descotorosi de el. — Stai lângă mine, murmură, și o să plecăm împreună. Își plimbă apoi privirea peste musafirii rămași în sală. Îl desco peră pe Seianus, ascuns pe jumătate de statura
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lângă ei Germanicus, mulți învățați consideră că Postverta și Prorsa reprezintă de fapt știința trecutului și a viitorului. Și totuși superstiția provine tot din religie, cugetă Herodes. Deși de multe ori nu-i mai poți găsi urma... Antonia se scutură ofensată: — Vorbiți așa pentru că voi, bărbații, n-ați trecut niciodată prin chinurile facerii. Germanicus o îmbunează cu un sărut. Își pleacă apoi capul pentru ca și ea să-și pună buzele pe fruntea lui. Se întoarce să se uite după copii: — La
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
altar, îi explică Tiberius. Simte o bucurie răutăcioasă să-l necăjească: — Ce, crezi că zeul se mulțumește numai cu ciurucuri? Tânărul tace rușinat. — Trebuie să-i dăm și lui ceva din ce mâncăm noi, adaugă ironic Nero. Paterculus întoarce privirea, ofensat. Nu gustă acest gen de glume. Tiberius Nero se cufundă din nou în tăcere. Își concentrează atenția asupra activității preoților. Separă cu mare băgare de seamă cărnurile, nu care cumva să le încurce pe cele oferite zeului cu cele date
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lucru mai simplu: sunt discurile mele, strânse cu multe sacrificii, și nu permit nimănui să puie mâna pe ele fără voia mea. - Ești inconștient, nu-ți dai seama ce spui. Astfel de ofense nuse uită. - Eu am fost cel dintâi ofensat!- Și dacă-ți sunt așa de intime, de ce le-ai adus la mine acasă? - Din generozitate, știind ce mult îți place muzica. - Nu cu prețul acesta!- Și din dorința de a împărți cu tine ce am mai scump. - Gesturile frumoase
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]