5,144 matches
-
lui: „Atâta foc, atâta aur/ Și-atâtea lucruri sfinte/ Peste întunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!” Apoi, spunea Vlahuță, a lăsat tăcut privirea în pământ... După câteva minute de tăcere și-a împreunat mâinile, și ridicându-și ochii în sus, a oftat din adânc și a repetat rar, cu un glas nespus de sfâșietor: „Of, Doamne, Doamne!” O, Doamne, Doamne, zic, dă-ne puterea să-l înțelegem și să-l iubim pe Eminescu al nostru! Referință Bibliografică: 167 DE ANI DE LA NAȘTEREA
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Acasa > Cultural > Artistic > LA PIAȚĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâna era nehotărâtă. Văzuse toate prețurile și ofta. - Un kil de cartofi și ... un morcov, maică! - Un morcov sau un kil? - Ei, un morcov! Mi-ajunge ... Și două fire de ceapă ... - Să cântăresc un morcov? Ia și mata o juma' de kil! - Of! Cu ce maică? „Mai e
LA PIAŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/La_piata.html [Corola-blog/BlogPost/371213_a_372542]
-
2016 Toate Articolele Autorului Cu capul rezemat de umărul singurei redactore din liceu prezentă în mașină, priveam alene pe drum, cu nici măcar o grijă în minte. “Mai e o oră și începe olimpiada.”, colega din a VII-a exprimă după ce oftă. “Lasă, dragă, că te aducem și la școlile mai mari, n-ai tu grijă!”, doamna Olariu răspunse cu vocea ei sarcastică. Mie nu-mi păsa. Aveam “dureri de cap îngrozitoare” și trebuia să merg acasă pentru “recuperare”, călătoria spre platoul
SCRIITORII MEDIOCRI FAȚĂ DE VIAȚA DE CELEBRITATE de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1454780387.html [Corola-blog/BlogPost/353924_a_355253]
-
gând, Când se-nfrupta senină din bucate: „Doamne-Doamne oare nu-i flămând La pieptul Maicii Lui îndurerate?” Și cu mânuța tremurând s-a dus Înspre icoana izvorând lumină, De unde îi privea uimit Iisus Făptura ei cu Dragoste deplină. Și aerul ofta ca mielul blând Când i-a atins pe buzele divine Bucata ei de pâine murmurând: „Primește-o, Doamne-Doamne de la mine...” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Doamne-Doamne oare nu-i flămând... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul
DOAMNE-DOAMNE OARE NU-I FLĂMÂND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1491225738.html [Corola-blog/BlogPost/371726_a_373055]
-
la care nici nu visase, zece mii de lei, se prefăcuse în permanență că-i distrusă de „boala” conașului (și asculta cu sufletul la gură ce-i spune baba când erau în casă), acum se retrăsese „distrusă” la capătul pridvorului și „ofta” făcându-și gânduri dacă tontul ei o să fie de acord cu „tratamentul” de urgență prescris conașului Pandele de Bușica. Adică... să se culce cu femeia mea? Cu Didinica!... și fără să vrea îl pufni un rîs scurt că se rușină
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
pentru orice poate sta între muzică și imersiunea plenară în atmosfera de suflet. Apoi, ne mângâie pe creștet, lăudându-ne pentru frumusețea noastră de copii cuminți ce cântă împreună. Sala răspunde la îndemnurile sale, cântând parcă într-o suflare și oftând cu nostalgie, cu dor, cu jele chiar. Așa îți aduci aminte ce am fost și ce suntem, de fapt. La fel cum Năstăsiè, mama artistului, umplea lunca unde pășteau vacile cu cântecul său, Grigore umple, fără vreo orchestră, doar cu
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1438572178.html [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
din Franța) și Adi (din Canada) râd cu poftă de un banc cu italieni, povestit de Marcela (de pe strada Râului), care amestecă accentul ardelenesc cu dialectul de Napoli. Doar Nonna, care se apropie de vârsta de o sută de ani, oftează fără chef de glume, îngrijorată inutil de viitorul urbei noastre natale, populate cu din ce în ce mai puțin tineret. N-are rost să exagerăm angoasa Nonnei. Nici emigrarea nu mai e ce-a fost și cu atât mai puțin a devenit un fenomen
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
nu mai reacționa prea mult. Simon se adânci mai apoi într-o stare și mai gravă. Transpira abundent, se așeza pe treapta de la intrare, își lua capul în mâini și se încuiba cu genunchii la frunte părând că geme și oftează înfundat. Apoi dacă auzea zgomot sau voci pe ulița din fața casei, dispărea imediat în odăița pe care omul acela i-o pusese la dispoziție, și se încuia trăgând zăvorul pe dinăuntru. Ca într-un vis își aduse aminte Simon de
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
din nou pe treapta de piatră de la intrarea în odaie, și luându-și capul între mâini porni să-și legene trupul spre stânga și spre dreapta, tânguindu-se cu cuvinte de neînțeles pentru gazda lui, care privindu-l îl compătimi oftând a neputință. Apoi Simon își aduse aminte din nou de noaptea aceea când îl arestaseră pe Iisus. Se dusese și el după alai, mai pe ocolite și auzea de la depărtare cum îl certau și îl loveau. În curtea casei marelui
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
Acasa > Poezie > Delectare > VIOARĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului VIOARĂ În lemnul tău plâng codrii și oftează, Iar brazii toți chiar intră-n rezonanță, Se tânguie o șoaptă de romanță, Pădurea însă-i vie și e trează. Alungă glasul tău orice distanță, Iar coardele și-n suflete vibrează. Dacă fantasme albe-n munți dansează, Tot mai păstrăm
VIOARĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1464037343.html [Corola-blog/BlogPost/383632_a_384961]
-
Acasa > Poezie > Imagini > RUGĂCIUNEA PĂMÂNTULUI... Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pământul se frământă...oftează amețit De-atâta fum și ceață vederea i-a slăbit... Nu mai zărește cerul...nici stelele sclipind, Se ghemuiește-n sine...tresare iar uimit Și se întreabă-n șoaptă: "Eu oare m-am schimbat? Sau poate omenirea încet m-a
RUGĂCIUNEA PĂMÂNTULUI... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1434861289.html [Corola-blog/BlogPost/379703_a_381032]
-
Cuvintele din Univers îmi sunt Chiar de-am să cad în hăul nebuniei Nu voi ceda urcând scară mândriei M-oi agață de orișice cuvânt. Eu stelelor cu drag mă-nfațișez Și cercetând, am sa gasesc succesul De fiecare data cand oftez O galaxie, am să-mbrățisez Cuvintele fiindu-mi Universul. 27 martie 2016 undeva, în România Referință Bibliografica: UNIVERSUL CUVINTELOR / Daniel Bertoni Albert : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Bertoni
UNIVERSUL CUVINTELOR de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1475431702.html [Corola-blog/BlogPost/375118_a_376447]
-
Piatră, piatră și iar piatră, dă-mi răbdarea ta odată Că sunt iarăși încercată, viață noastră e furată. Piatră tu să stai de strajă, lumea nu mai este trează. Cel de sus ne mai veghează și cu-amar, în cer oftează! Piatră, piatră și iar piatră, taină ta să ne-o spui toată, Să-ndurăm și noi că tine, să ne fie-n viață bine! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Piatră / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1211
PIATRĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1398444909.html [Corola-blog/BlogPost/341846_a_343175]
-
Acasa > Strofe > Comic > SOLSTIȚIUL Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Anul ăsta, solstițiul de vară A căzut zgomotos într-o seară Pe-un pământ supraaglomerat Ce-a icnit, a gemut, a oftat Declarând unor oameni de bine: "E solstițiul prea greu pentru mine, Aș vrea ziua și noaptea egale Să le văd în amurg la taclale, Permanent echinocțiu să fie, Doar așa e în democrație." Dar cu toții vedem, din păcate, Că dreptate
SOLSTIȚIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1419013159.html [Corola-blog/BlogPost/352166_a_353495]
-
plătim noi? La asta te-ai gândit? Că doctorul nu ne-a cerut, dar un avocat nu mișcă un deget dacă nu-i umpli buzunarele... Of, Doamne, prin ce ne-ai dat să trecem noi acum, înainte de sfintele sărbători! a oftat femeia clătinându-și capul a neputință și disperare. - Lasă! Ne-o ajuta Cel de sus și nu ne-o lua prea mulți bani... Am să fac un împrumut, văd eu cum va fi cazul... Oricum, nu-l putem lăsa pe
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
plângere dacă Poliția l-a urmărit, l-a prins și-l va da spre judecată? - Păi, cică așa trebuie, după lege... ce să zic eu, că nu știu cum e treaba, a răspuns Silvia începând să plângă din nou, înăbușit. Tudor a oftat adânc, cu durere, a coborât din pat și a plecat la bucătărie târșindu-și picioarele. A aprins o țigară și s-a așezat la fereastră. Privea prin sticlă fără să vadă ceva. O mie de gânduri îl năpădeau și nu reușea
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
și nu mai știu ce... - Mda, mi-ai spus, dar stau cu grija asta... Poate avea nevoie s-o duci la baie ori orice altceva, a mormăit Tudor mai mult pentru el și s-a ridicat cu greu de pe scaun, oftând din adâncul rărunchilor. Hai să mergem, să mai prindem măcar o oră bună de somn. Silvia nu a mai zis nimic. Și ea era la fel de îngrijorată și regreta că nu a insistat să fie lăsată cu fata, la spital. Se
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
în pătuc? Cin’ te spală cu clăbuc, Si săpun mai parfumat? Cine-ți face jucărele Ca să uiți de toate cele? Cu obrazul trist și grav Lângă pat când ești bolnav În tăcere te veghează Nopți și zile lăcrimează, Lăcrimează și oftează. Adevărul e - copii, Că și-ar da și viața, știi? Prea ades uitând de sine Să vă fie vouă bine. Vreau să-ți spun neapărat Dacă totuși n-ai aflat, Copilașule, ia seama, Că nu-i alta decât MAMA! DARUL
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisoare_pentru_mama_poezii_pentr_cezarina_adamescu_1330534948.html [Corola-blog/BlogPost/359743_a_361072]
-
prea mic, fes colorat, murdar, înghețat. Intru într-un magazin și îi cumpăr o eugenie în valoare de un Neagoe Basarab; o iau cu grijă, ca pe ou, tremurând cu tot corpul, și ies. Fetița se uită la mine întrebătoare, oftează, smulge eugenia, o desface cu degetele înghețate și se uită la mine recunoscătoare, pe după fular. Parcă și îngână un mulțumesc cu iz de cremă de cacao. Apoi o zbughește zâmbind spre parc, piciorușe prea mici pentru o povară atât de
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” by https://republica.ro/eugenie-de-craciun-zun-leu-nenea-sau-cat-ai-dumneata [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
păr Și o lună la ureche E regal de poezie, Chiar acum la Curtea Veche... Dintr-o liră fermecată Se desprind mereu acorduri, Note ample de iubire Scriu temeinic iar pe corduri Harfele sunt mângâiate, Doar de mâinile curate Și oftează când vibrează Lumea pare toată trează... Toamna a umplut decorul Furios se plimbă norul, În trăsura lui de foc Prinde cerul de mijloc. Domnele puțin fricoase Au cerut altă regie, Doar cu flori și poezie Pentru nopți de feerie... 30
NOAPTE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1447271280.html [Corola-blog/BlogPost/384708_a_386037]
-
și a mirare Și-a rugă spre Mântuitor, că a mai fost în stare S-asculte iar colinzi sfințite iar micii urători Nu i-au adus numai urare ci-n inimă fiori. Când puișorii s-au oprit, cu suflet greu oftează Și-n loc de dar, cu mare drag, pe prunci i-mbrățișează. Iar îngerașii scot din traiste bomboane, cozonaci Și dăruiesc totul măicuței, golindu-și micii saci. Topindu-se de dor și drag bunica se chircește Și-mparte-ncet, mărinimos
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1481542171.html [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
barbă-i cad arginți Printre genele albite; Ochii lui sunt ca la sfinți, Au priviri nedefinite: Ori prea blânzi, senini ca cerul, Sau sunt triști și-nnourați; N-aș putea găsi misterul?... Că-s mereu înlăcrimați. Mâna-ntinde, mă atinge, Și oftează din rărunchi; Un copil - pare cum plânge, Și se lasă în genunchi. Își mai strânge o nojiță La opinca desfăcută; - Te-am lăsat, dragă Măriță... Mâine, fac eu o bătută!... Și-a plecat mergând agale, Pe cărarea cu cireși; Unde
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
a prins vița; Pe grătar vreo cinci cărbuni Stau mocniți, sub ei mai țin Doar un strop de flăcăruie; Parcă-l văd pe moș Marin - Care-n Delureni mai suie. Se oprește și-mi privește Peste țarini și păduri -, Mai oftează, -apoi pornește Pe sub bolțile de muri. A lăsat în urmă hanul; Cine știe ce drum are? Viața-i sortită ca banul: Veșnic este schimbătoare. I I Frunza viței mai așteaptă Câte-un strop de soare cald; Unde-i lumea cea-nțeleaptă Și
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
arăta ca după o luptă înverșunată dusă de unul singur, cu fiarele... de tot felul, ale acestei lumi. I-am adus apă și mâncare, dar atunci nu s-a mai atins de nimic. Când îl mângâiam inchidea ochii înlăcrimați și ofta greu. N-am putut afla pe unde l-a pătruns alicea de plumb otrăvitor, căci nu m-a lăsat să-l întorc pentru a-i controla și cealaltă parte. Am stat cu el până târziu în noapte. Nu plângea, nu
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/_ursu_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1339269406.html [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
pe unde l-a pătruns alicea de plumb otrăvitor, căci nu m-a lăsat să-l întorc pentru a-i controla și cealaltă parte. Am stat cu el până târziu în noapte. Nu plângea, nu scheuna, nu zicea absolut nimic. Ofta și se eschiva cu tristețe de privirea mea, rugându-mă, parcă, iar și iar, insistent, să-l las singur, c-o să-i treacă, poate, și această suferință. Nici o clipă nu m-am gândit că, tocmai acea noapte îi va fi
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/_ursu_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1339269406.html [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]