23,211 matches
-
hol în care se deschideau mai multe uși și s-au oprit la ultima. Era o cameră cu două ferestre, prevăzute cu perdele și draperii până la podea, în mijloc un pat cu tăblii, încadrat de două noptiere; în fața acestuia, o oglindă ovală pe perete, sub care se afla o măsuță acoperită cu o față înflorată; lângă ușă se găsea un cuier extensibil, iar pe latura de răsărit, o sobă de teracotă, de lângă care patrona camera icoana Maicii Domnului cu Pruncul, iar
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
iubirii și le seamănă jupânului Iancu și lui neica Tudor. Și-a luat pe spate mantou boieresc, pe când inima și-a înveșmântat-o cu virtuți sufletești, înrâurite de dragoste de cântec. În ce localitate s-a aninant lumina zilei pe oglinda privirii fiului pandurilor ce va să vină în lume ca să-i mângâie prin cântec? M-am născut în comuna Olteni, din Teleorman, la 20 noiembrie 1956, într-o familie de gospodari de frunte ai așezării. Nu voi uita niciodată anii
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
în același timp, ea poate să facă salturi incredibile dând naștere la neliniști, îndoieli, ori amărăciuni, îndemnând să căutăm certitudini. Pe un astfel de fond își conturează și poeta Tatiana Dabija sentimentele construindu-și discursul liric din mici fragmente de oglinzi. Eul feminin îi frământă spiritul și judecata: În noaptea asta toate par deșarte -/ Din focul inimii răsare-un gol/ Și parcă simt că în tăcere mor,/ Și-un demon mă bârfește pe la spate.// În noaptea asta toate sânt ecou/ Din
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Ivireanul, Râmnicu-Valcea, 2011; „Regala", Editura Destine, Montreal, 2012; „Umeri de flori", Editura Artbook, Bacău, 2012; „Blestemații", roman, Editura Editgraph, Buzău, 2012. Colaborează la nenumărate reviste literare precum: „Octogon” (Dorohoi), „Starpress International” (Râmnicu Vâlcea), „Destine Literare˝ (Montreal), „Cetatea lui Bucur” (București), „Oglinda literară” (Focșani), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Plumb” (Bacău), „Armonii culturale” (Adjud), „Observatorul” (Toronto). „Așii români” (Germania), „Tânărul scriitor” (Chișinău) ș.a. (George Roca) Referință Bibliografică: Ana Maria GÎBU - POEMELE VISULUI SALVAT / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 931, Anul III
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
Articolele Autorului Cartea scriitoarei Milena Munteanu, „Departe de țara cu dor", este așa cum însăși autoarea o prezintă în prefață: „un jurnal al descoperirii lumii, departe de casă... o culegere de impresii personale, subiective, cele mai multe de călătorie, surprinzând reflectarea noastră în oglinzi de lumi străine". Sunt impresii pe care le-a pus într-o alternativă continuă cu România - țara cu dor, subliniere făcută chiar în titlu. Cartea e structurată pe capitole cu subcapitole scurte, având titluri din care desprindem prezența țării natale
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
Însemnările sale au la bază o documentare riguroasă, dar nu încarcă textul cu date care să te trimită cu gândul la reclame turistice, nu sunt lipsite de căldură și înțelegere umană, nu sunt impersonale, se reflectă și pe sine în oglinzile textului. Adeseori ne amintește sau ne sugerează că vizita făcută în diverse locuri este o reîncărcare sufletească, ca de exemplu, atracția pentru vizitarea mânăstirilor care îi crează sentimentul că într-o altă viață s-ar fi putut să fi fost
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
avea unele probleme personale vorbea cu el, cerându-i fel de fel de sfaturi: „străinule, mulțumesc ca m-ai ascultat și m-ai ajutat să trec peste această problemă”. Nu putea să și-l scoată din minte. Se uita în oglindă și se întreba ce-o fi cu ea, și-a pierdut mințile, dacă ar vedea-o prietenele ei ar zice că a înnebunit. În vară, Ilinca își luă concediu și plecă la munte, la insistențele unei colege, biletul cumpărându-l
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( I ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_inceput_de_primavara_i_vasilica_ilie_1331915511.html [Corola-blog/BlogPost/354608_a_355937]
-
doar nemulțumirea creează goluri care absorb visul ca o gaură neagră... Cerul - observator divin ne ține-n brațe pământul fiecăruia din noi, ce uită a mulțumi pentru magia iubirii în tril de păsări măiestre... Câte eu-uri sunt reflectate de oglinzi în multidimensional, când una singură Referință Bibliografică: Rătăciri de euri... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
RĂTĂCIRI DE EURI... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ecaterina_serban_1394962223.html [Corola-blog/BlogPost/353591_a_354920]
-
unde vine „pe la mijlocul lunii decembrie 1889”, unde primește o funcție într-un serviciu al arhitecturii din Ministerul Cultelor, de unde, nemulțumit, demisionează. Între timp, în revistele „Amicul familiei”, din Gherla și Cluj, publică poezia „Romanța”, iar în „Convorbiri literare”, poeziile „La oglindă” și „Rea de plată”. Colaborează, în continuare, la „Tribuna”, publicând poeziile „Pe lângă boi”, „Trei, Doamne, și toți trei”, „Rea de plată”. Venit în București, „Titu Maiorescu l-a primit în ședința „Junimii” din 23 decembrie 1889”, unde poetul ardelean a
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
ilustrate de Ana Burduja. Ea își închipuie o convorbire în spirit cu un interlocutor care nu mai are nevoie de prezentare, în poemul “De vorbă cu Brâncuși”. Autoarea manifestă o predilecție pentru mituri și pentru personajele din mitologie. Privind prin “Oglinda timpului” - poeta străvede “Duhurile cetății” - învăluite în “Dorul de Lumină”. Sunt viziuni ale unui Timp oracular în care reînvie toate legendele. O altă poetă cunoscută, Maria Doina Leonte -este ilustrată de Ștefan Mario Grosu. Arderea de sine răzbate din fiecare
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
remarcabile, nici dacă mi-aș pune în cap cu tot dinadinsul. De aceea o admir și o prețuiesc cu toată puterea pe care mi-o dă Poezia. Mariana Zavati Gardner - o poetă interesantă, cu inflexiuni post moderniste care a descoperit “Oglinda cu Vise” unde își poate reflecta făptura, și toate închipuirile care o însoțesc. Și unde își poate vedea ca prin fum, Pețitorul. Dar mai ales, poate întrezări cum “în absolut, se figura un alt gând / imposibil de definit”. Cristina Ștefan
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
cunoști, doar citindu-i aceste versuri, de o simplitate și limpezime aproape miraculoase. O încercare de autodefinire: „Am crezut că știi cine sunt./ Eu mă credeam,/ deopotrivă că sunt/ și umbră și ființă./ Până când mi-am dat seama/ că-n oglinda timpului/ nu eram mai mult decât/ un strigăt,/ un hohot de râs,/ o rochie albă,/ o flacără de lumânare,/ un ou roșu,/ o bucățică de prescură,/ un ochi de lumină” (Spune-mi cine sunt). Un element comun poeților din totdeauna
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
meu/ de umilință” (Cerul plânge în inima mea). Percepția asupra noastră e în totdeauna diferită. Una e să ne vedem așa cum suntem, alta e să ne vedem așa cum ne văd oamenii și altceva este felul cum ne vede Dumnezeu. În oglinda noastră ar trebui să apară astfel trei ființe, cu aceleași trăsături, pe care le putem numi generic, Eu. În apele proprii poți apărea, de fiecare dată altfel: o rochie albă, o flacără de lumânare, o bucățică de prescură, un ochi
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
noapte înspre nici-unde Nu știu dacă la alt mal mă așteaptă o speranță Dar îmi este sufletul o barcă pe unde Și visul rămâne în urmă o zdreanță. Vâslesc în neștire fără busole Și nesfârșitul îmi pare un joc de oglinzi, În urmă n-am lăsat regale console Doar părinții mei suferinzi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Între două speranțe / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II, 13 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al
ÎNTRE DOUĂ SPERANŢE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Intre_doua_sperante_al_florin_tene_1326458911.html [Corola-blog/BlogPost/361288_a_362617]
-
dor nespus, Clădesc eternul din povestea noastră Cum n-a mai fost vreodată la apus. Cât de frumoasă ești! Răsari ca luna Cu brațe de mătase mă cuprinzi, Citesc în ochii tăi ca-ntotdeauna Cum scrie marea-n valuri de oglinzi. Cât de frumoasă ești! Parfum de stele Ce tremură în visul nepătruns, Chiar de îngheți în gândurile mele Cum poate fi eternul de ajuns? IERTARE O geană a urcat spre bolți senine, Iertarea este singurul suport. Obrazul, hai, întoarce-l
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
cursele cu autobuze. La biserici nu erau reflectoare și ca să poată citi inscripțiile din scenele aflate la înălțime, întindea pe podea, acolo unde cădea soarele, un cearceaf alb împrumutat de la țărani, proiectând astfel lumina în sus, sau capta soarele în oglindă dirijându-l apoi pe pereții monumentului. La Voroneț, în timp ce analiza pictura din turlă cu o scară lungită cu o a doua și ținută de doi țărani, una din legături s-a desprins iar scara a început să se rotească sub
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
-se întunericului și aglomerației de pe șosea. Ștefan deschise fereastra și inspira aerul umed cu miros proaspăt de rășină și cetină, adus de ploaia rece căzută molcom peste brazii ce străjuiau partea muntoasă a șoselei. Privirea i-a fost atrasă în oglinda retrovizoare de luminile unei mașini sport care nu respecta nici cele mai elementare reguli ale circulației. Se strecura printre autoturismele din spatele lui prin depășiri riscante în mare viteză, într-un continuu zig-zag. - Tocmai acum și-a găsit tâmpitul să-și
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
este”. GEORGE BALAN. O mecanică a scrisului în care forța vizualului învinge rezistența cuvântului. „Zadarnic roua-i pe nisip, / E numai veșnicie pe aici, / Sunt doar spre Dumnezeu poteci, / Umbrare nu-s de niciun chip, // Nicio ființă și nici fapte, / Oglinzi se pierd, se suprapun, / Mirajuri, doruri se adun / Și le ascult cum cad în șoapte”. Farmec în stare de trezie. „Amurgul tot cată înapoi / la ziua ce se-ascunde / în dosul gardului din creste / și-n lâna neagră de la oi
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
credința “oarbă” că - odată trecută în „nefăcut” - în stadiul cel mai înalt posibil, adică de “înger”, nicio suferință și nici curgerea implacabilă a timpului nu vor mai putea să-și pună amprenta asupra Sinelui. „Răspund singurătății:/ - Ești singura jertfă în oglindă,/ cum ar fi/ să-ți smulgi pomii din rădăcină,/ să-ți sădești ecoul urmelor de la malul mării,/ să strigi:/ - Mă iubește lumina!/ Înainte să-i răspund inimii,/ îi așez sub picioare un preș alb/ - Inimă,/ Ai intrat de mii de
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
înțelegerii ne răstoarnă clepsidrele de piatră iar cristalele devin drumuri fără capăt într-o sferă atinsă cu teamă de mireanul din noi. Nu mai vrem să ne înțelegem noi pe noi darămite geometria aerului sfărâmată de cuvintele de plastic între oglinzile în care privim cu ochi uimiți de atâta goliciune? Alegem fuga între aripi de vultur când ciocul și-l izbește de stânci. Prindem sunetul, îl lăsăm să ne îmbrace inimile și lunecăm fărâme odată cu el. Cei mai curajoși rămân în
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Muscatura_vorbei_nerostite_anne_marie_bejliu_1343854792.html [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
dărui cu buzele strânse dar cu surâsul interior neatins de cancerul clipei...indiferența și teama de a fi ceea ce sunt. Mâinile mi-s pline de mentă. Mușc frunzele cu bucuria flămândului și prind răcoarea cuvântului între gând și inimă... câte oglinzi ca niște cercuri închise câte farfurii ovale în care se reflectă gura ta și mușcătura vorbei nerostite și câte cuvinte prea mici pentru a ordona arcurile durerii de a fi singur... în coșul cu fructe amare, rătăcești fructul oval, dulce-acrișor
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Muscatura_vorbei_nerostite_anne_marie_bejliu_1343854792.html [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
pleoape și îmi urează noapte bună. Sunt singurele inimi reci ce îmi înțeleg paradoxalul abis lăuntric. Optimismul e doar o mască necesară accesării claviculelor morții. Mă întreb retoric dacă phoenicșii au dreptul a se privi cu migală și milă în oglinda spartă a timpului. Ce șaradă cuneiformă e și viața! Mi-aș închide lacrimile într-un cavou ce duce spre tihna universală. E nefiresc de dureros să vezi interioarele semenilor, să le simți onanismele visuri scindate de propria cogniție întoarsă pe
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488064507.html [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]
-
locul acela tainic învăluit în ceață dimineții irizata pe margini de întâile raze ale soarelui . De acolo răzbate mirosul tulburător al florilor, apoi deslușesc pufăitul unui motor și ghicesc silueta albă a remorcherului avântându-se că o lebădă uriașă pe oglindă apoi incendiată de soare , în timp ce sirenă sună prelung . Trag adânc aer în piept, înfiorat că mă simt iar în largul meu, aici acasă, leagănul copilăriei mele Ada Kaleh. Relatările domnuluiInginer Constantin Bărbulescu, Călan, 19 ian. 1998. Din cunoașterea mea directă
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
de imaginea amuzantă o probării rochiei. -Ai putea să mă ajuți puțin, agauga Karon pe un ton înfundat și enervat.M-am blocat în rochie. -Stai să te ajut .Gata .Acum arăți că o păpușă de porțelan, priveste-te în oglindă. -Da, așa e ,ca o păpușă care nu se va putea mișca deloc ,rase fata.Ce-i drept ,e puțin cam imensă. -Ți se pare imensă ?bine că nu ai apucat modă de pe vremea mea.Cuvintele acelea o făcură pe
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
agrafe din cutiuța de metal frumos vopsita,si cateva panglici de culoare verde,împletii părul auriu al fetei iar la final lua o floare ornamentala și o prinse frumos lângă ureche.Dupa ce terminară cu aranjamentele ,Karon se privi în oglindă rotundă din colțul camerei ,Radella privind-o cu uimire și mândrie. -Chiar că arăți superb, ca o păpușă din porțelan,și dacă te privesc mai bine,semeni exact că mama ta,si o îmbrățișa calduros.Tu îmi amintești de ea
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]