2,453 matches
-
vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un melc cu cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând cu delicatele sale cornițe în vânt spre aburul ademenitor, înscriindu-se astfel
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și trei fete. Cea de a doua strajă, Gheorghe Baer, s-a culcat în șanț și nu a fost văzut de către criminali, scăpând atunci cu fuga prin grădini. A treia strajă era Tudose, care a fost surprins de răufăcători în ograda lui, iar nevastă-sa se afla cu fetele în podul șurii, de unde, la lumina lunii au putut vedea tot. Tudose a ieșit să vadă ce se întâmplă căci a fost strigat să iasă afară. Iar cum a apărut în curte
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ieșit să vadă ce se întâmplă căci a fost strigat să iasă afară. Iar cum a apărut în curte a și fost înhățat de huligani și culcat la pământ, i-au tăiat beregata cu un răzuș, lăsându-l mort în ogradă. Lui Ion Burdun i-au cerut banii de pe boi, iar lui Pleșu, banii de la prăvălie. Oamenii satului au fugit care cum au putut în liziera pădurii. Zorii zilei au găsit două familii cu câte cinci și șase copii rămăși orfani
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o cheme pe Leonora la ei acasă și să-i ceară socoteală de ce i-a întârlocat fata cu golanul lui Manole. Au urmărit-o pe Leonora și, când se întorcea cu gălețile cu apă de la fântână, au chemat-o în ogradă, spunându-i să lase gălețile că nu stă mult, doar să-i arate ceva. Cum au văzut-o în casă au și luat-o la bătaie și au anchetat-o. Când a venit din întâmplare o altă vecină, Chimircan cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
L-au adus și pe Pleșu, care era nepotul lui Oacheș. După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot de T.B.C. Dar mai întâi a murit Constantin și nici nu l-au scăldat, doar l-a scos în mijlocul ogrăzii și au aruncat câteva găleți de apă pe el. Când Creața a întrebat-o pe Rarița: Mamă, mie, ce îi spui lui Ghițișor să-mi dea? Rarița, când trebuia să răspundă, se făcea că nu poate să vorbească și începea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lumea pentru că a fost rupt de ape de două ori, iar a treia oară a măturat tot ce a găsit în cale fără să facă victime omenești. Când Tonu se certa cu Rarița lui se încingea câte o horă în ogradă de se făcea o larmă de toată pomina. Toții copiii se agățau cu mâinile de hainele lui de nu mai putea să o lovească pe nevastă-sa. Tonu mai mergea și pe la Iliana Păscăloaie, iar ea îl aducea pe la grădină
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
agățau cu mâinile de hainele lui de nu mai putea să o lovească pe nevastă-sa. Tonu mai mergea și pe la Iliana Păscăloaie, iar ea îl aducea pe la grădină să-l mai încălzească noaptea. De aici pornea acea învârtitură prin ogradă. Cei drept, că tot la el în ogradă se găsea acel scrânciob cu patru scaune ce se dădeau peste cap și tot aici aveau loc jocurile de Crăciun și de Paști, unde cântaU renumitele fanfare de la: Fistici, Mironiasa, Valea Mare
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai putea să o lovească pe nevastă-sa. Tonu mai mergea și pe la Iliana Păscăloaie, iar ea îl aducea pe la grădină să-l mai încălzească noaptea. De aici pornea acea învârtitură prin ogradă. Cei drept, că tot la el în ogradă se găsea acel scrânciob cu patru scaune ce se dădeau peste cap și tot aici aveau loc jocurile de Crăciun și de Paști, unde cântaU renumitele fanfare de la: Fistici, Mironiasa, Valea Mare și de la Zece Prăjini. În funcție de preț, care cânta
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
La anu, bădie, la anu! Armata a făcut-o la marină în timpul celui de al Doilea Război Mondial, întorcându-se acasă sănătos. Într-un an, mai bine zis într-o primăvară, avea o vacă mai slabă care a iești din ogradă, iar el, supărat, a înjurat-o: ciapa mă-ti! Eu aștept să te întremezi să ar cu tine, iar tu umbli pe drumuri nebună?... A doua zi vaca lui a murit când el se afla pe ogor la arat, după ce
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-și petreacă nopțile în desfătări cu Piticul ei și nu era de acord să-l împartă cu altă femeie. Când a murit Chioru lui Oacheș nu a avut parte nici să fie scăldat, l-au întins pe iarbă afară în ogradă și au aruncat vreo trei găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă, care avea un paravan din nuiele împletite în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pielea goală. Nu știu cum de mi-a scăpat în timp ce-l jefuiam pe Ion Burdun. Apoi, de aici, am ajuns la Tudose. Acesta ne-a întâmpinat zicându-ne pe nume: da tocmai tu, oi, Dumi? Și ca să nu mai poată vorbi, în ogradă la el am găsit un răzuș și cu răzușul și cu o bucată de lemn am bătut în răzuș și i-am tăiat gâștereața de și-a dat duhul până dimineață și uite așa am scăpat și de ăsta. Când
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
altă meteahnă, nu mânca nimic de la nimeni, numai din mâna lui Ionuț, chiar de ar fi stat nemâncat toată ziua. Grija lui Ionuț mai era și un motan enorm al unor vecini care după spusele gemenelor, cam dădea târcoale pe lângă ograda lor. Cred ca i-a pus gând rău ăstuia, spusese una dintre ele Într-o seară, cu vădită invidie. Să ți-l iei cu tine pe acest “piază rea”, să nu avem iar ceartă din cauza lui. De atunci Ionuț nu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
arde, mici ventuze ciupeau de-a lungul umerilor încovoiați de greutatea aripilor care au uitat să zboare. În amurg, un cer desprins din Chagall dezvăluie lumini roșii dintr-o altă lume, aduse în forme stranii; perdele de grădini, intrate în ogrăzi, stau îmbrățișate, într-o ordine saturniană numai de el știută. Pentru că femeia avea gleznele legate A spus cândva poetul Mircea Ciobanul. Despuiere Nu mai sunt cuprinsă de vedeniile simțurilor; a trecut demult acea sărbătoare de dor, au apus de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
uneori fără legătura cu contextul viețuirii, ea știe că vrea ceva Ăla început pe Vâlsan), și după aceea, mereu vrea. AGONIE Despărțirea de Vâlsan o suportă eroina, dar o atribuie celorlalți , ”oamenii nu îngăduiseră logodna Manuelei” : Peisajul bucolic al unei ogrăzi de țară este spațiul, refugiul ei. Descoperă exteriorul în care Ăspecific naturalismului), găsi acordul dintre loc și păgânirea gândurilor și simțurilor ei încâlcite. Iubirea pentru Vâlsan este singura realitate pe care o are, iubirea ei pentru el este fiul ei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
aminteam de treburile noastre, bunica era acasă și striga la noi că suntem iresponsabile și, uneori, și bătaie primeam - bătaie care prinde bine în educație, atât timp, cât bătaia este cu măsură. Ne mustra tare conștiința după aceasta, făceam toată ograda curată, spălam vesela, repede făceam curat în casă și, până în seară, îi trecea supărarea bunicii. A doua zi, bunica pleca la câmp, iar noi, două fete cumincioare, ne apucam de alte nebunii, cum ar fi căsuțe din buruiene, ne stropeam
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
cu capul în poarta unui om. Unii râdeau, alții mă întrebau dacă nu mă doare capul. Dar eu, buimăcită și speriată, am luat bicicleta și fuga acasă. În acea zi, am fost cel mai cuminte copil. Am făcut curat în ogradă și am hrănit animalele, și bunica era mirată, dar și îngândurată, că știa că nu am făcut toate aceste lucruri așa, fără a face o nebunie. Bine că nu a mai aflat nimic, că sfânta vargă avea să fie gustată
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mediu liniștit, sănătos și tonifiant. Casele se risipesc pe pante, prin poieni și livezi, ori sunt grupate în lungul terasei pe o distanță de opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate terasa de la nord
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
să meargă pe drumul care-i convine, că de asta-s făcute drumurile. Păi nu? Fără deci să se mai gîndească la astfel de fleacuri, începu să fluiere cît putea de tare o melodie veselă, stîrnind toți cîinii de prin ogrăzi. Cînd ajunse în dreptul casei Ilincăi îi sări din piciorul stîng un pantof fără să-și dea nici el seama cum. Ei, se mai întîmplă și la oameni în toată firea chestii de-astea, așa că... ce mai vorbă! Se opri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Acum să te văd cum strângi tu zațul ăsta din pat. Se ridică propulsat ca de un arc. Timpul nu mai vroia deloc să aibă răbdare cu Gigi Pătrunjel și-l mâna de la spate ca pe găinile zburătăcite, scăpate din ogradă. Timpul cu care se lupta Gigi Pătrunjel era de data asta chiar îmbufnat și bătea din picior ca o adolescentă năzuroasă și isterizată de propria i pubertate. Și, ca un bonus de umilință, îl împinse cu un șut în fund
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
preaviz.Inchiriază vila... Dorin:” Femeia este indicele,care ne arată cât ne-am umanizat în ultimul răstimp”. (N.S.Dumitru) ( Ciocnesc paharele.Costel vine cu bagajele.Bea și el.Cu toții oftează.) “Un automobil i-au dat Că a umplut cu el ograda... Marca ne-a edificat: Așa-i acum de zestre ...Lada”. (D.C. Mazilu) Doftoroaia Dl.Gogonel era foarte supărat.Alergia se manifesta printr-o mâncărime pe tot corpul. Medicul îi recomandase o alifie de la farmacie.Cumpăra trei cutiuțe pe zi pentru
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
doua zi Crăciun Îi puse la muncă, că doar n-o să le dea să mănânce pe degeaba.Aveau de săpat În grădină, de udat răsaduri, de curățat cotețele, de păscut oile, de adus apă, de asezat lemne, de măturat prin ogradă și câtei și mai câte treburi.Crăciun țipa mereu la ei, Îi Înjura și Îi lovea cu biciul.Bieții copii erau plini de vânătăi, slăbiseră, munceau din zi până În noapte, peste puterile lor. În vremea aceea Maica Domnului Îl născuse
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
străjerul și păzitorul Sucevei.Turcii auziseră de el, s-au năpustit asupra-i, l-au legat fedeleș și l-au dus cu ei În neagra străinătate. Când a văzut Sânzâiana ce s-a ales din satul ei, din casele și ogrăzile moldovenilor, când văzu că Ioan nu mai este, se puse pe un plâns amarnic.Plângea și unde cădea o lacrimă de-a ei, se transforma Într-o floare galbenă ce semăna cu o făclie.Curând dealul se umplu de flori
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
căci băuse din vinul cel ales al boierului. LUNA Ștefan cel Mare ajunsese la o Întelegere cu turcii care suna așa: nu va mai aduce nici o pagubă oștirii otomane dacă și ei, otomanii o să-și vadă de treburile lor În ograda lor, căci prea au venit și-au pârjolit Moldova, prea multe oase de moldoveni s-au albit sub cruci și prea multe maici și-au adunat lacrimile În năframă. Sultanul știa că Ștefan este un domnitor corect, cinstit și că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu gard de nuiele sau de harțapele (bucăți neregulate de scândură) și o poartă. Componentele gospodăriei sunt : locuința, curtea și construcțiile anexe (cuptorul și bucătăria de vară, beciul sau zâmnicul, porumbar sau coșer, șura pentru animale, coteț pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cuptorul și bucătăria de vară, beciul sau zâmnicul, porumbar sau coșer, șura pentru animale, coteț pentru porci, poiată pentru păsări, șopron pentru adăpostirea căruței și a uneltelor agricole, șure pentru fân, eventuale ateliere meșteșugărești și cușcă pentru câini). Curtea sau ograda este un spațiu în care se desfășoară anumite momente ale unor practici ritual-ceremoniale: nunta, înmormântarea, colindatul, plugușorul, căiuții etc. În incinta gospodăriei, mai ales noaptea, acționează în voie diferite personaje mitice și spirite răuvoitoare. Fapt pentru care gospodarii își iau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]