417 matches
-
cea actuală. Satul Vădăstrița este amintit în continuare în documentele vremii. Domnitorul Radu cel Mare întărește în anul 1501 mănăstirii Cozia mai multe sate, printre care și Vădăstrița cu bălțile de la Dunăre, pentru că ”"să le fie de ocina și de ohaba sfintei mănăstiri și dumnezeieștilor călugări de hrană, iar noua și părinților noștri de veșnică pomenire". Satul Vădăstrița și alte șase state au fost cumpărate în secolul al XVI-lea de călugări de la Gonea Taurul, un necunoscut, pentru suma de 650
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
de stil, metonimia, unele toponime desemnează (și) alte topice decît cele denominate inițial, procesul, destul de frecvent întîlnit, fiind denumit transonimizare. Astfel, nume ca Făgoaia, Bucov, Ciorogîrla, Balta, Bahna, Bistrița au fost transferate de la ape la sate, iar Mălăiești, Brădești, Corbeni, Ohaba, Sîrbi au fost fost transferate de la sate la ape. Motivarea inițială, care ar fi putut diminua forța de individualizare a numelui propriu, se pierde, iar calitatea denominativă a toponimului este optimizată. Particularizatorii lexicogramaticali, cum denumește noua Gramatică a Academiei determinanții
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate și pentru a evita „poreclirea“ colectivă a locuito rilor); înlăturarea confuziilor omonimice (două localități omonime, Petrești, și-au schimbat denumirea în Tîrgu Bengăi, respectiv Petreștii Scurtului); stabilirea în zonă a unor populații imigrate din altă parte (nume ca Hobița, Ohaba, Obîrșia, Gureni, Peșteana, Suseni etc. sunt aduse cu ei, în Gorj, de locuitorii din localitățile omonime ale Țării Hațegului, imigrați peste Carpați). Unele toponime, îndeosebi nume de localități, dar nu numai dintre ele, nu dispar de bunăvoie sau pe cale „pașnică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de sate și numele de ape, care constituie, de fapt, categoriile toponimice majore ale oricărui teritoriu. Astfel, nume ca Făgoaia, Ferigoaia, Bucov, Cernavodă, Ciorogîrla, Balta, Bahna, Bistrița etc. au fost transferate de la ape la sate, iar Mălăiești, Brădești, Corbeni, Otăsău, Ohaba, Sîrbi, Crișan etc. au fost transferate de la sate la ape. Specialiștii încadrează aceste situații într-un fenomen mai larg, transonimizarea, care înglobează și conversiunea interonimică prezentată anterior ca ipostază distinctă. O problemă dificilă pune eșalonarea în timp a celor două
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sinonim Küküllő, respectiv Kokel) confirmă continuitatea lor în teritoriu, indiferent de valurile de invadatori și stăpînitori temporari. Același fapt este mărturisit de alte nume de locuri vechi slave din zonă: Glogoveț (< v. sl. glogovîcî, „loc cu mărăcini, cu pădu cei“), Ohaba (< v. sl. ohaba, „așezare liberă de dări“, „moșie scutită de dări“, apelativul denumind, de fapt, și în limba romînă, obștile sătești tradiționale), Preslavul (omonim cu numele primei capitale a Bulgariei), Presaca (< v. sl. presĕka, „curătură, tăietură, poiană“, „loc de apărare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Kokel) confirmă continuitatea lor în teritoriu, indiferent de valurile de invadatori și stăpînitori temporari. Același fapt este mărturisit de alte nume de locuri vechi slave din zonă: Glogoveț (< v. sl. glogovîcî, „loc cu mărăcini, cu pădu cei“), Ohaba (< v. sl. ohaba, „așezare liberă de dări“, „moșie scutită de dări“, apelativul denumind, de fapt, și în limba romînă, obștile sătești tradiționale), Preslavul (omonim cu numele primei capitale a Bulgariei), Presaca (< v. sl. presĕka, „curătură, tăietură, poiană“, „loc de apărare“). Cernavoda (numele unei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ac: Beșimbac (< germ. Besenbach), Porumbac (< germ. Forrembach). Nici Cîrlibav nu era suficient de conform „auzului toponimic“ al denominatorilor romîni și atunci a fost și el adaptat, prin contaminarea formei finale -bav cu toponimele care au la finală -ba (Baba Runca, Ohaba, Firijba, Alba, Ilba, Bulba, Ramba, Strîmba, Cotumba, Doba, Oarba, Șarba, Sîrba, Duba, Huluba, Boba, Cosoba, Hamba, Cherba, Torba, Gurba, Solduba, Cociuba etc.), în Cîrlibaba. „Lovitura de grație“ pentru integrarea și mai profundă în modelele toponimice romînești a fost despărțirea numelui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1473 sub forma Ohabycza, caracterizată din nou ca „așezare liberă“. Satul din județul Hunedoara apare în documente la 1372 sub forma Wyfalw, apoi în 1410 și mai tîrziu sub forma Newdorff („satul nou“), pentru ca în 1733 să fie consemnată varianta Ohaba, reluată mai tîrziu (1854) în dublură cu Neudorf, și în 1913 ca Székásszabadja („satul abatelui Secaș“). În trecut, așa cum arată Iorgu Iordan, numele ohabelor, așezări scutite de dări și de alte slujbe către stăpînire, erau de ordinul zecilor în sud-vestul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1410 și mai tîrziu sub forma Newdorff („satul nou“), pentru ca în 1733 să fie consemnată varianta Ohaba, reluată mai tîrziu (1854) în dublură cu Neudorf, și în 1913 ca Székásszabadja („satul abatelui Secaș“). În trecut, așa cum arată Iorgu Iordan, numele ohabelor, așezări scutite de dări și de alte slujbe către stăpînire, erau de ordinul zecilor în sud-vestul țării (Oltenia, Banat și sud vestul Ardealului). Tot el consemnează o variantă curioasă, cu epenteză, Ohamba. În aceste condiții, apropierea de toponime ca Hobaia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de domnitori sau mai ales de mănăstiri, după dezrobirea țiganilor sau pentru fixarea bejenarilor, îndeosebi străini, pentru a repopula zonele pustiite de năvăliri sau de birurile și servituțile exagerate. Regimul social și fiscal al acestora era similar cu cel al ohabelor. Evoluția fonetică de la Ohăbița la Hobița se explică prin trecerea lui ă la o (sub influența lui o precedent și a lui p următor) și omiterea lui o inițial, interpretat ca articol. Astfel de așezări există și în alte țări
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pășunat și fânețele, precum și munții, cu păduri și ape, în care puteau vâna și pescui. Plăteau dări numai domniei, fără să fie impuse prin autoritatea statului. Neavând privilegii și drepturi recunoscute prin acte, „nu aveau moșia de uric și de ohabă” asemenea boierilor sau mănăstirilor, vrâncenii au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lirism „prudent”, de circumstanță. „Decența în verb”, pe care i-o remarca Marian Popa, caracterizează și patriotismul cu vag iz protocronist - poeziile sale despre frumusețile patriei apărând, de altfel, în plin naționalism ceaușist. Cele mai izbutite rămân totuși versurile din Ohaba, țara asta (1972) și Elegii (1980). Este prezent aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să ducem la gură/ un cântec plecării în noapte”), personificat uneori într-o „iubită cu umeri pustiiți”(Ohaba, doamna mea dintâi). Elegiile se opresc mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
și patriotismul cu vag iz protocronist - poeziile sale despre frumusețile patriei apărând, de altfel, în plin naționalism ceaușist. Cele mai izbutite rămân totuși versurile din Ohaba, țara asta (1972) și Elegii (1980). Este prezent aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să ducem la gură/ un cântec plecării în noapte”), personificat uneori într-o „iubită cu umeri pustiiți”(Ohaba, doamna mea dintâi). Elegiile se opresc mai ales la lumea Deltei, cu „frumoase știme” și blesteme, năluci și pești de aur, iazuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
Cele mai izbutite rămân totuși versurile din Ohaba, țara asta (1972) și Elegii (1980). Este prezent aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să ducem la gură/ un cântec plecării în noapte”), personificat uneori într-o „iubită cu umeri pustiiți”(Ohaba, doamna mea dintâi). Elegiile se opresc mai ales la lumea Deltei, cu „frumoase știme” și blesteme, năluci și pești de aur, iazuri cu taine și ființe cu „gheare lungi”, „pulberi de nuferi” etc. („Frumoase știme când se-mbată luna / și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
asupra naturii, uneori licențios, cu post scriptum-uri și o pseudoîncheiere. În 1998 R. a publicat o carte de succes, Bucate, vinuri și obiceiuri românești (adăugită în 2002), un periplu prin cultură, folclor și sociologie polarizat de „secretele” bucătăriei tradiționale. SCRIERI: Ohaba, țara asta, București, 1972; Țările de sus ale merilor, București, 1974; Călătorie spre nord, București, 1976; Vara nimănui, București, 1978; Elegii, București, 1980; Zile de pescuit, București, 1985; Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit), București, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
și a fost recuperată dintr-un nivel atribuit unei industrii musteriene de tip Quina. Fosilele provin din depozite atribuite ”la Crétacé supérieur”. Poate tocmai din aceste motive, recentă descoperire a unei bivalve în nivelul musterian din peșteră Bordul Mare de la Ohaba Ponor (România) devine destul de interesantă. Studiul geologic și implicațiile de ordin arheologic ale acestei descoperiri vor fi finalizate într-un viitor apropiat. În schimb, descoperiri similare s-au făcut destul de frecvent în așezările atribuite paleoliticului superior de pretutindeni, atribuite lui
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
de la Baia, și piua de bătut sumani, și un sat și cu moara anume Săsciori, și peste Bucovină, Vaculinți, lângă Brainți, și siliștea lui Zîrmă. Toate acestea mai sus-scrise să fie acestei mănăstiri mai înainte zise de uric și de ohabă, nemișcate niciodată, în veci și cu tot venitul. Iar hotarul acestor mai sus-scrise sate și siliști să fie cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit din veac.” 4. Ștefan voievod întărește dania „sfânt răposatului nostru Alexandru voievod - Alexandru cel
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din rîndul rezervațiilor: Albești de Muscel (Argeș - rezervație geologică); Pădurea TÎmpa (Brașov - 182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii și Peștera de la Tecuri - Bănița, Cioclovina cu Apă- Boșorod, Gura Cetății - Satu Peștera, Comuna Sălașul de Sus (Hunedoara); Curecea, Balta și Sfodea - Comuna Balta, Topolnița și Epurani - Comuna Cireșu, Isverna - Comuna Isverna (Mehedinți); Bistrița (cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și RÎșnov (Brașov) etc. Un rol tot mai important În special În cadrul turismului tematic Îl ocupă rezervațiile arheologice complexe, care pe raza Carpaților Meridionali se găsesc În număr de peste 9 centre. Important de reținut, sunt cele de la: Cetățeni (Argeș); Sat Ohaba Ponor - comuna Pui (așezare din epoca paleolitică și neolitică); satul Valea Lupului - Baru (Villa Rustica), SÎntămăria Orlea (ruinele thermelor romane); sat Cucuiuș-Beriu, ca și cetățile feudale din satele Cucuiuș și Sibieșel din aceeași comună și În special Sarmizegetusa (Hunedoara), locul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
până la Cabana IEFS. PETRILA. - m. m. compus din 6 coloane de beton mozaicat și acoperiș În formă de templu grec, dedicat eroilor din 1916-1918, În satul Lonca; - cabanele Lunca Florii și Voievodul; PUI. - așezare din epoca paleolitică și neolitică - satul Ohaba Ponor (monument arheologic); - m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh. unele case din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
urmă cu circa 100000 de ani)3. În perioada interglaciară amintită, lumea a fost cucerită de primul homo autentic: „Omul de Neanderthal”, Homo sapiens fossilis 4. El a creat cultura musteriană (răspândită în tot spațiul euroatlantic, inclusiv la noi, la Ohaba Ponor, Baia de Fier și în Munții Gorjului). El învăța să făurească topoare de mână cu care vâna mamuți, rinoceri, reni, urși de peșteră și, foarte probabil, semeni. Viața în hoardă îl obligă la asimilarea unor „reguli de conviețuire” care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Cârțișoara (sublinierea ns), (....) și jumătate din Sărata, parte (....) oni, Porumbacul lui Tatomir și Porumbacul de Sus (....) jumătate (....)și pe Argeș și Negri (....) și muntele (....) și Săsciori și Bumbești și Clocotici (....) jumătate, să le fie lor de ocină și de ohabă pentru că au dobândit dela domnia mea cu slujbă. Iar Stoica Naneș a așezat pe vărul său Tatomir și nepoții lui, Manea și Stoica peste averea lui, cât are, ca după moartea lui să fie al lor, iar prădalnică să nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]