207 matches
-
banal, mi-a inspirat un aforism cu profunde rezonanțe etice: Adevărata fericire a omului ar trebui să izvorască din izbânda că i-a ajutat și pe alții să fie fericiți. O altfel de proză Scriu Mi-am făcut condei din oiștea de la Carul Mare, cu peniță din geană de soare, ca să scriu. Scriu cu cerneală din pulbere de stele pentru a da strălucire și veșnicie cuvintelor dăltuite. Scriu cu litere de luceferi, pe felii de Lună, ca să luminez calea gândurilor mele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pierde prestigiul de om gospodar. Aceste semnificații sunt departe de el. În jocul său, semnele căpătă o semnificație mult mai profundă, constituind un prilej de meditație asupra capacităților fizice limitate ale omului. Asta rezultă din Întrebarea adresată Însoțitorului care “apucase oiștea căruții și se opintea s-o tragă spre poartă” Crezi că ai s-o poți duce? Moromete nu recurge la jocul de limbaj doar pentru amuzament. Prin joc el Își poate atinge obiective foarte precise. Sfârșitul dialogului ne confirmă acest
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai mult de 15 metri cubi de familie. Prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant ale acestui material lemnos se realizează sub formă de scândura, șindrila, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Prin familie, în sensul prezenței legi, se înțelege soțul, soția și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. De prevederile art. 2 alin. 1 nu beneficiază societățile comerciale de profil și persoanele stabilite
LEGE nr. 144 din 24 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Muntilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117847_a_119176]
-
facem rating unor emisiuni și unor ziare de birt, vorbim româna ca pe o limbă străină, ne realizăm social și intelectual pe forumuri, alegem parlamentari descurcăreți, formați la „fără frecvență“, ne uităm de sus la dumneaei Europa, dăm vitejește cu oiștea-n gard, cu bâta-n baltă și cu nuca-n perete. Facem tot ce facem pe un fond muzical pe care ni-l aleg alții. Am scăpat de totalitarismul ideologilor comuniști și cochetăm cu totalitarismul țoapei prepotente. La mai mare
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
că și strămoșii noștri au pus la originea lumii două antiteze, Fărtatul și Nefărtatul. Chinezii au asociat lui Yin principiul Între altele feminin apa, iar masculinului Yang focul; Luna, respectiv Soarele; argintul, respectiv aurul, dar cu asta au dat cu oiștea’n gard, ambele fiind În realitate Yang. Ca și chinezii, românii au feminizat apa, recunoscându-i reala aviditate de energie, indiferent de formă, și au masculinizat focul, acela capabil a satisface amintita aviditate. Eu le-aș asocia altui sistem de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cutare student de la Școala de literatură a fost prins în flagrant delict "citind cunoscuta trilogie a lui Blaga" etc. Mai că-ți vine să-i dai dreptate lui Davidoglu, care, potrivit românei pe care o știa cât o știa, proptește oiștea-n gard în tentativa de a parafraza o veche zicală: "Tovarășul Baranga a pus carul înaintea scriitorilor"... * A u trecut, iată, 40 de ani de la lansarea unei cărți ce avea să facă pârtie: "Cu microfonul în buzunar". După acel semnal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu vârful limbii ridicat. Poziția mandibulei este similară fonemului i, iar poziția buzelor este apropiată fonemului o, încât se poate obține un transfer fonemic pe consona ș prin rostirea globală a cuvintelor: ști, știre, știoalnă, știulete, știucă, Istvan, Isidor, mișto, oiște,oștire, mișto, poștă, ești, ieși, sau chiar cuvinte care conțin pe s: stilou, istorie. Nu se urmărește pronunțarea corectă a cuvintelor ce conțin pe s, ci transferul fonemic în ș, prin pronunție repetată și accelerată cum ar fi sti-sti-ști-știre sau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mai mult de 15 metri cubi de familie. Prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant ale acestui material lemnos se realizează sub formă de scândura, șindrila, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Prin familie, în sensul prezenței legi, se înțelege soțul, soția și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. De prevederile art. 2 alin. 1 nu beneficiază societățile comerciale de profil și persoanele stabilite
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114185_a_115514]
-
Cluj, Hunedoara, care prelucrează și valorifică lemnul prin comerț ambulant, asigurându-și mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Se consideră meseriaș persoana care posedă cunoștințe și indemânare în prelucrarea lemnului, dobândite fie prin școli, fie în mod tradițional în gospodării individuale. Pentru persoanele care nu dovedesc calitatea de meseriaș printr-un certificat
HOTĂRÂRE nr. 1.358 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea şi conţinutul legitimaţiei care se eliberează unor locuitori ai Munţilor Apuseni, în condiţiile Legii nr. 33/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116475_a_117804]
-
îngrășare a porcilor de la Timișoara, lăsat pradă degradării și distrugerii. De ce? Ca să cumpărăm porci în carcasă de la cine a avut conducători mai deștepți și mai cinstiți decât ai noștri. Cum de ni se întâmplă numai nouă să dăm mereu cu oiștea-n gard? Din obișnuință, din umilință, din lipsa demnității, a respectului față de țară și poporul tău, toate la un loc ne obligă la marfă proastă pe bani mulți. Istoria afacerilor păguboase la români are state vechi, nu ne ducem până în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și valorificarea prin comerț ambulant locuitorilor din zona montană, care își asigură mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci din lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse și care nu posedă în proprietate păduri, li se acordă anual, pe baza autorizației de meseriaș, de către primar, din vegetația forestieră din afara fondului forestier, și de ocoalele silvice ale direcțiilor silvice câte 10 metri
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*republicată*)*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129662_a_130991]
-
un glas de bunic ce scrie cărți de aur, iar eu mă gândesc cum de-a ajuns iubirea veșnică-n muzeu... „Îndată zbură albina și iată că în curte intră, nu știu pe unde, o caleașcă frumoasă de cristal, cu oiștea de rubin și roțile de smarald. Echipajul era tras de patru câini negri, mari cât pumnul, cu urechi până la pământ. Patru cărăbuși, călărind ca jocheii, conduceau cu ușurință acești cai drăgălași. În fundul caleștii, tolănită alene pe pernele de satin albastru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
moșneag, ești altceva spuse tata și se repezi cu forță asupra lui. Moșul trecu repede lângă cal, de cealaltă parte. Ridicând biciul să-l lovească, tata plesni cu furie botul calului care necheză înfiorător, se răsuci pe loc și rupse oiștea căruței. Rămas slobod, o luă la goană pe câmpie. Vezi că ești nechibzuit, spuse calm moșul. Ai rămas fără cal. Tata spumega de furie. A avut totuși tăria să ridice iarăși biciul, dar ca prin minune rămase cu el în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
sintagmelor), comutabile și ele în cadrul frazei, însă substituibile doar cu alte sintagme din cadrul "tehnicii (libere a) discursului" și situabile, din acest motiv, la nivel sintagmatic: a tăia frunze la câini, a face cu ou și cu oțet, a da cu oiștea-n gard ș.a.m.d. În frazeologia internațională, aceste construcții sunt denumite "unități frazeologice", iar, atunci când sunt caracteristice doar unei anumite limbi, ele poartă numele de "expresii idiomatice"; c) locuțiunile (adică frazemele sau textemele, ca substitute ale frazelor/textelor), comutabile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2.4.1.). În schimb, unitățile de tip I nu vehiculează un sens metaforic/figurat, deoarece ele au întotdeauna o semnificație unică - aceea conferită de "conținutul" global al sintagmei. Dacă, de exemplu, putem interpreta o unitate precum a da cu oiștea-n gard (= tipul II) și în sensul ei literal ("a izbi pur și simplu oiștea de gard"), și în sensul ei metaforic/figurat ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie", DEX 2012), nu putem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deoarece ele au întotdeauna o semnificație unică - aceea conferită de "conținutul" global al sintagmei. Dacă, de exemplu, putem interpreta o unitate precum a da cu oiștea-n gard (= tipul II) și în sensul ei literal ("a izbi pur și simplu oiștea de gard"), și în sensul ei metaforic/figurat ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie", DEX 2012), nu putem interpreta unități precum a-și aduce aminte sau a nu avea habar (= tipul I) decât
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care expresia le desemnează în mod figurat, ceea ce e imposibil în cazul unităților de tip I. Nu putem asocia, de pildă, forma aminte cu niciun obiect desemnat în mod literal sau figurat; în schimb, dacă folosim expresia a da cu oiștea-n gard (secvență având semnificația generică "a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie") cu sensul de "a da un răspuns greșit la un examen", vom fi în mod automat tentați să asociem oiștea cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu oiștea-n gard (secvență având semnificația generică "a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie") cu sensul de "a da un răspuns greșit la un examen", vom fi în mod automat tentați să asociem oiștea cu "răspunsul greșit", iar gardul cu "examenul"316. 2.1.3. Aceste două proprietăți - valoarea metaforică și caracterul (de)compozabil - fac ca, din punct de vedere semantic, expresiile idiomatice verbale, care ocupă o mare parte din sfera "sintagmelor stereotipe" delimitate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemic nu poate fi pus la îndoială. În principiu, conform clasificării coșeriene, diferența dintre "sintagmele stereotipe" verbale și "locuțiuni" (proverbe cu rol de textem) ar fi aceea că, în timp ce primele au "liberă" poziția subiectului ([Orice nominal animat uman] dă cu oiștea-n gard), celelalte alcătuiesc un enunț (un "text") complet, dat fiind că, în cazul lor, această poziție este deja "ocupată" de către un nominal animat uman determinat (indiferent dacă trăsăturile [+Animat] [+Uman] îi sunt inerente nominalului sau dacă acesta le-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un text fără ca această operație să angajeze modificări de natură morfosintactică, proverbele cu subiect "liber" presupun, la fel ca și expresiile idiomatice, flexiunea verbului în raport cu specificul subiectului și cu circumstanțele enunțării: a) "Sintagme stereotipe" (≠ "texteme", cf. Coșeriu): a da cu oiștea-n gard → Ion a dat cu oiștea-n gard [+ Flex] b) Proverbe cu subiect "liber" (= "texteme", cf. Coșeriu): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi → Ți-am spus să nu lași pe mâine ce poți face azi [+ Flex]/ I-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modificări de natură morfosintactică, proverbele cu subiect "liber" presupun, la fel ca și expresiile idiomatice, flexiunea verbului în raport cu specificul subiectului și cu circumstanțele enunțării: a) "Sintagme stereotipe" (≠ "texteme", cf. Coșeriu): a da cu oiștea-n gard → Ion a dat cu oiștea-n gard [+ Flex] b) Proverbe cu subiect "liber" (= "texteme", cf. Coșeriu): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi → Ți-am spus să nu lași pe mâine ce poți face azi [+ Flex]/ I-am spus lui Ion să nu lase
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de-a face cu o scindare a "conținutului", dat fiind că ambele expresii comportă o semnificație unică, justificabilă doar prin calitatea lor de "discurs repetat". 2.4.2. Lucrurile stau cu totul altfel în cazul expresiei idiomatice a da cu oiștea-n gard (tipul III). Spre deosebire de tipul I, ea poate fi "analizată", adică descompusă în constituenții săi semantici. Spre deosebire de tipul II, ea prezintă, dincolo de "conținutul" imediat ("literal"), și un sens figurat, de ordin generic ("a face sau a spune ceva cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reci”. Casele lor, de câte 30 de pași în lățime, erau așezate pe care, cu o distanță de 20 de picioare între roți în lungime și atât de mari încât trebuia să le tragă 22 de boi la câte o oiște, care atingea mărimea unui catarg. Un tătar bogat, adică un stăpân feudal, avea până la două sute de asemenea care cu case pe ele și acolo unde avea pășuni mai bogate cobora casele pe pământ. Giagatai, o rudă a lui Batu-khan, întâlnit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a înhămat din nou caii și ne-a adus acasă, la Costișa. Mi-aduc aminte că, la trecerea peste Suceava, unul din cai s-a oprit la mijlocul apei și speriat, nu mai vrea să înainteze. Uncheșul a coborât încet pe oiște, a luat calul de căpăstru și i-a vorbit ca unui prieten: Hei, Roibule, ce e cu tine? Ce s-a întâmplat? Doar n-o să ne lași, aici, în mijlocul râului? Calul a nechezat de două ori, a smuncit o dată căruța
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am scos nici o vorbă. Prea mare era tensiunea momentului! Deodată însă caii s-au oprit. Scoteau aburi pe nări, pufneau nervoși și nu vroiau să înainteze. Am înlemnit de spaimă. Bădița nu și-a pierdut cumpătul. A coborât calm pe oiște, a trecut în fața lor, i a luat de căpăstru și le-a vorbit ca unor prieteni vechi: Haideți, măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar voi sunteți băieții mei, de treabă! I-a mângâiat pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]