407 matches
-
prin părțile astea. - Bun, cum nu !... răsări cu fală bărbatul. Ales de moșul nostru când a coborât cu mocanii din Ardeal. - Ce vorbești ! Adică cum au coborât din Ardeal ? - Păi da, că noi suntem neamuri vechi, veniți cu obștea de oieri. Când s- au așezat bătrânii, întăi au ridicat biserica din capul satului apoi s-au dedat la lucrul pământului. Cu vitele și cu oile am rămas și azi să ne îndeletnicim. De atunci însă a trecut vreme, că nici moșnegii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
numărul vitelor rămase în Dobrogea o perioadă mai îndelungată, precum și cele ce trec Dunărea prin alte puncte de vamă, se poate aprecia că anual erau aduse în Dobrogea cel puțin un milion de oi90. Mocanilor ardeleni li se adăugau numeroși oieri veniți în Dobrogea din Țara Românească 91. Unii mocani ardeleni, precum Nicolae Hagi Ghiță Poenaru, au contribuit cu donații în bani și animale la edificarea în Dobrogea a unor lăcașuri de cult românești. Astfel, Nicolae Hagi Ghiță Poenaru a donat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir) care lucrau la paharnicul Mihalachi Miclescu și la Vasile Miclescu. Că sunt oameni de la munte, de unde vine și numele satului, că erau oieri în Transilvania nu avem nici o îndoială. O dovedesc numele de familie: Ciobanu, Mocănașu, Târnoveanu, Ungureanu. S-au așezat la poalele dealurilor, pe atunci împădurite, cam pe locul unde este biserica veche din sat. Aceasta este așezată într-un loc pitoresc
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
mai bun cioban din cei încă vreo șase care-i avea. Mă plătea la timp și corect. Șia dat seama că în mine poate avea încredere deplină, dar nici eu nu l-am dezamăgit. La douăzeci de ani eram șeful oierilor lui. Proprietarul creștea oi pentru arabi, care veneau de două ori pe an la cumpărat. Le încărcam în TIR-uri special amenajate și le duceam în port, la Constanța, unde le încărcam pe navă. În timpul acestor transporturi, la predarea oilor
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
am ajuns unde mi-am dorit, de-abia împlinisem 22 de ani. În țară nu făcusem armată, deoarece îmi pierduse urma și nici proprietarul de oi nu a vrut să anunțe miliția, cum era pe vremea aceea, că are un oier care ar trebui luat în armată. Așa că n-am făcut militărie și nici nu mi-a părut rău. Se oprește din firul confesiunii și-și mai pune suc în pahar, privindumă în ochi și zâmbind. Doamna Minodora, așa o chema
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
aceste documente, Papadima îl surprinde și-n peregrinările prin munții prin care Voiculescu “se întorcea la obârșiile străbunilor daci”. Poetul avea “o fire țărănească” la care erau foarte observabile cuviința și înțelepciunea lui, informându-ne că bunicul după tată fusese oier “venit de la Săliștea Sibiului și stabilit mai întâi la Buzău”. Voiculescu “avea o sfătoșenie de țăran”... Traducerea imaginară a sonetelor lui Shakespeare a suit literatura română la altitudini nesperate, stârnind interes cultural și dincolo de țară. Și-n romanul Zahei orbul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vin. Că de aia am sosit, acum, ca să vă consult, să văd, în ce ape vă scăldați. Eu te susțin. Însă, cu nimic, din partea primăriei. Că suntem săraci. N avem bani. Nu, mă, cu nimic, din partea primăriei. Merg, eu, pe la oieri, discut cu ei, mă informez,întâi, să văd ce și cum, și apoi, dacă văd că treaba e pe a se face, vă țin la curent. Oierii l-au vrut. S-au bucurat. Au mers, mai mulți, la primărie. Au
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
săraci. N avem bani. Nu, mă, cu nimic, din partea primăriei. Merg, eu, pe la oieri, discut cu ei, mă informez,întâi, să văd ce și cum, și apoi, dacă văd că treaba e pe a se face, vă țin la curent. Oierii l-au vrut. S-au bucurat. Au mers, mai mulți, la primărie. Au făcut actele necesare. Contracte,între ciobanul șef, alias medicul veterinar Ion Fluierariu, el, urmând a fi șeful, baciul, adică, și, alți câțiva, să-i fie colaboratori. Care
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ori pe săptămână la dânsu’ acasă, iar eu să plătesc o sută de lei ora și o canistră de zece litri de vin pe săptămână. Nu mi-ar fi părut rău nici de vin și nici de bani. Eu sunt oier, am cinci sute de capete, că lumea-mi mai zice în sat și Miluță Oierul, da’, în glumă, unii m-or poreclit Miluță Boierul. Da’ ce boierie să mai fie ș-aceea când câștigi cinstit, nu?” “Mă rog” “Așa... Mă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și o canistră de zece litri de vin pe săptămână. Nu mi-ar fi părut rău nici de vin și nici de bani. Eu sunt oier, am cinci sute de capete, că lumea-mi mai zice în sat și Miluță Oierul, da’, în glumă, unii m-or poreclit Miluță Boierul. Da’ ce boierie să mai fie ș-aceea când câștigi cinstit, nu?” “Mă rog” “Așa... Mă gândeam că, la urma urmei, s-alege băietu’ cu ceva bun din toată treaba asta
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
buha cu scurte jelanii. [1931] * ȚARĂ Pe dealuri se-nalță solare podgorii albastre și sonde. Râuri spre alte seminții duc slava bucatelor blonde. Țara și-a-mpins hotarele toate până în cer. Pajuri rotesc - minutare în veșnicul ceas - peste câmp și oier. Fluturând în veșminte de culoarea șofranului, ard fetele verii ca steaguri în vântul și-n râsetul anului. [1931] La curțile dorului 1938 * LA CURȚILE DORULUI Prin vegherile noastre - site de in- vremea se cerne, și-o pulbere albă pe tâmple
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
o potecuța ce cotea spre nord și am trecut din nou râul la un loc unde se întretăiau mai multe pâraie, perturbând cele câteva vidre care vânau pești. Ne aflam într-o poiană cu niște colibe de babulci, adică de oieri, unde ne-am lăsat caii la un individ șchiop care avea grijă de gâște. Am luat-o pe jos până-ntr-o pădurice ce se rărea treptat, dând la iveală un luminiș de o frumusețe ieșită din comun. Ținuturile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nu-și putea permite scădea câțiva bănuți pentru o sclavă, cu atât mai puțin prețul unei mirese noi. Așa că dormea singur, în afara nopților când își făcea drum pe deal și supăra turmele, ca un băiețel excitat. Rahela povestea că printre oieri, poftele bunicului meu erau legendare. „Aleargă oile ca niște gazele când urcă Laban dealul”, spuneau ei în batjocură. Fetele îl disprețuiau din o mie de cauze și eu le știam pe toate. Zilpa mi-a spus că atunci când de-abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
generație 1948 a trebuit să Îndure cel mai perfid experiment ce s-a exercitat pe ființa umană, cu atât mai perfid cu cât călăii neamului românesc veneau ca prieteni, ca eliberatori. Îmi amintesc că pe Valea Frumoasei (defileul râului Sebeș), oierii, obișnuiți din vremuri străvechi să citească În natură semnele unui nou an, primiseră Începutul lui 1948 clătinând din cap cu mare Îngrijorare. Semnele nu erau deloc bune. Într adevăr, pe măsură ce se desfășurau lunile anului, se confirmau profețiile făcute de natură
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mii de suflete creștinești, de aceea ș-ar fi pierdut Serbia floarea tineretului, de aceea cheltuim noi cu întreținerea armatei noastre aproape de 250. 000 lei noi pe zi, pentru ca din aceste sudori amare ale țăranului nostru, a celui sârbesc, a oierului muntenegrean, a rusului, să se folosească în mod egal evreii, ei care-n presă {EminescuOpIX 281} au fost contra creștinilor, ei cari ne-au batjocorit pe noi, pe sârbi, pe ruși, ei cari prin jurnalistica lor fațarnică și mincinoasă ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asta și câinii se cheamă chiar Napoleon și Cezar. Nume mitologic poartă, cam fără rost, până și blândul Patrocle al lui Sadoveanu, în timp ce câinii din Baltagul sau Ochi de urs, tot de Sadoveanu, au nume normale în mediul unde trăiesc. Oierii își botează și azi câinii Pintea, Gruia, Bârzan. Țăranii de la câmpie însă, mai ghiduși se vede, le pot zice, ca în proza lui Marin Preda, Ghimeașcă sau Duțulache al lui Moromete, cel care fură brânza. Nu avem nici o îndoială că
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
după vremuri mai bune. Așa-mi păstrez opinia celor 20% în județ, dar pare problematic pragul de 5% pe țară. P.N.G. Pricăjiții Neamului Gigi par a fi primit motociclete gonflabile cu care să facă mii de km până ajung la oierul soare. Nu știm ce promisiuni face Alin prin teritoriu dar îmi pare rău de energia unui om deștept cheltuită pe vânturi... oportune. Cred că au plaja cea mai mare 4-14 % în final pentru că mulțimea nu mai crede în tătucul de la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și trebuie să fiu înțeles, acceptat etc." Or, dimpotrivă, românii indigeni spun: Domnule, noi suntem cei care reprezintă România cu adevărat, iar voi stați în banca voastră, să fiți supuși în continuare, ce ne pasă nouă de universitățile voastre, sunteți "oieri"". Deci mi se pare că vinovățiile sunt împărțite. O gândire mai lucidă ar spune: da, bun, există o ramură diferită și una din caracteristicile acestei ramuri este că are un nivel de trai mai ridicat, precum și eventual o vizibilitate internațională
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
un trăsnit. S-a retras într-un gang, a scos cu mare greutate și celălalt toc ce stătea proțăpit de talpă și nu vroia să se despartă de ea, l-a aruncat în primul coș de gunoi și, ca un oier din Oaș, în costum englezesc cu cămașă scrobită și lavalieră dar cu opinci în picioare, lipa-lipa pe bulevard. După ce a exclus mai multe variante nesigure, o idee salvatoare îi lumină calea. Avea o mătușă în Piața Rosetti. Aceasta trebuia să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cuvînt înturnăm - dacă dai și frînghia, nu dai totodată cu ea și norocul?“ Nu pierzi, cum s-ar zice, sămînța la vite?!... Da, ce?... O dau toată?... îi dau ce rămîne... că doară o tai de acasă “. Așa ne răspunde oierul Ion Ghergheșnu din satul Dănești. El a dat la spinare acum șaptezeci și vreo cinci anișori de cei buni, tot în paza orîndelor care se țin pe la vite. Costache Buraga Chișca Un an după ce se dusese întîiul război mondial, într-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
celor doi ucigași. Scena care constituie punctul culminant al ro manului e de un intens dramatism: în fața celor adunați la praznicul funerar, Vitoria reconstituie împrejurările morții lui Lipan, spre spaima crescândă a lui Calistrat Bogza și a lui Ilie Cuțui, oierii care lau însoțit pe Nechifor de la Dorna. Astfel, inteligența ei na tivă bazată pe o logică riguroasă (A fost întocmai cum a arătat femeia mortului, afirmă Calistrat Bogza) este dublată de abilitatea de a intui psihologia celor din jur și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună; lup; melc; mia; mic; miei; mieluț; mioriță; miros urît; miros; modestie; murdară; naivitate; neam; neghiob; neinteligent; nevinovat; nivel; oală; oier; orb; paie; păr; pășune; pletoasă; portieră; prietenie; producție; prost; prostie; prostime; răgea; sacru; simbol; simpatică; slabă; smerenie; stearpă; steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară; venit; vițel; zdravăn; zoofilie (1); 804/163/50/113/0 oală: mîncare (221
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răzeșie, dar păstrându-și moșia de baștină (pe pământurile actualelor așezări Ungureni și Epureni), acești urmași ai boierilor lui Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Petru Aron și Ștefan cel Mare s-au unit la un moment dat cu oierii transilvăneni care coborau la pășune pe șleaul cel mare care trecea prin Suceava și Botoșani spre Prut. Un document din 30 martie 1579 atestă localitatea Ungureni, sat de răzeși, iar altele, mai apoi, vorbesc despre lupta acestor răzeși pentru menținerea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
celor doi ucigași. Scena care constituie punctul culminant al ro manului e de un intens dramatism: în fața celor adunați la praznicul funerar, Vitoria reconstituie împrejurările morții lui Lipan, spre spaima crescândă a lui Calistrat Bogza și a lui Ilie Cuțui, oierii care lau însoțit pe Nechifor de la Dorna. Astfel, inteligența ei na tivă bazată pe o logică riguroasă (A fost întocmai cum a arătat femeia mortului, afirmă Calistrat Bogza) este dublată de abilitatea de a intui psihologia celor din jur și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
îl judeca, este sfâșiat de câinele lui Nechifor Lipan, lovit cu baltagul de Gheorghiță, și în cele din urmă mărturisește că versiunea femeii este adevărată. Un cititor va remarca aspectul polițist al romanului, tipologia vastă de personaje. Nechifor Lipan este oierul care-și duce viața după reguli stabilite parcă de la începutul lumii. Primăvara își urcă turmele la pășune, toamna le duce la iernatic; la anumite date fixe primește bani și vești, spune mereu aceeași poveste despre soarta muntenilor, are pentru fiecare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]