544 matches
-
ușoare, pitorești, montate ingenios și cu mult umor. Sentimentul ratării și al inutilității existenței este pronunțat agreabil, fără prețiozități inutile: „De vreau pot să ajung și-n Peru unde, / mi-a spus un bun prieten, e un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de aur!/ La mine însumi nu pot eu pătrunde,/ mi-aține calea un bizon centaur.” SCRIERI: Academicianul, București, 1963; Apostolii (în colaborare cu Fănuș Neagu), București, 1966; Murgul lui Mantu, Timișoara, 1969
ORNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
te gândești și pe tine ca pe un caz paradigmatic. Cum a ajuns nepotul și fiul Mircea a lui Miclea, Mircea Miclea, acest fabulos globe-trotter, specialist foarte contemporan, din puiul de țăran care, iată, îi culege un trandafir mov în Olanda prietenei sale din Balcani când ea e tristă, și i-l trimite prin e-mail. Mircea, noi vrem și putem să fim derbedei în scriitura asta. Dar suntem și profesori. Și dorința noastră este să îi încurajăm pe alți pui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mărfuri era iar în scădere. Cum îmi mai place. Cât de mult poate să-mi placă. Ca și Selina, zona asta va ajunge departe. Cândva exista vizavi un restaurant italian ajuns la a treia generație: avea fețe de masă din olandă și chelnerițe cu fundul mare, îmbrăcate în negru, cu o ținută foarte sobră. Astăzi s-a transformat într-un Burger Den. Pe aceeași stradă există și un Burger Hutch. Mai există și un Burger Shack și un Burger Bower. Mâncarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de dolari, primești gratis un rimel! Uite, vezi, deja mă simt mai bine, doar gândindu‑mă la asta. OK, fetițo, haide. Făi praf!. Mă îmbărbătez și împing ușa. Brusc, mă aflu într‑un restaurant foarte elegant, tot numai lac negru, olandă albă și pești colorați înotând în acvarii. Bună ziua, spune maâtre d’, îmbrăcat în întregime în negru. — Bună ziua, spun. Am întâlnire cu... Rahat, am uitat complet numele celor cu care trebuie să mă văd. Așa, Becky, frumos început. Dovadă de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
concentrat asupra fetiței, a cozilor ei legate cu funde enorme de pânză albă, scrobită. M-am gândit că seamănă cu tărăncile pictate de maeștrii olandezi, femei cu capul acoperit de mari și învoalte dantele. M-am gândit la cearceafurile din olandă pe care se tolăneau nudurile superb arcuite ale lui Ingres și brusc mi-a încolțit amintirea: fetița se numea Iolanda. Atunci am văzut în fața ochilor ușa de sticlă de la Scara Unu, care se deschidea atât de greu, moara Dâmbovița, cesulețele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Să stai aici, să lucrezi în camera mea, îi zicea. Să mai schimbăm și noi câte-o vorbă... Și-odată umbla prin cufere și venea cu maldărul de cârpe, cu brațul plin : catifele vechi, și mătase naturală, și cearșafe de olandă fină, și lenjerie de linon și batist, atâta numai că putredă, pleznea de cum dădeai s-o pui pe tine. Și iar bluze și rochii, moaruri, și ripsuri, și saten lucios, și voal-jorjet, și taioare de stofă englezească, bune, dinainte de război
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îl lăsase, ca să se amuze de neatenția lui. Ca de obicei galant, el îi oferise brațul și uite-așa merseseră amândoi până la chioșc, ha-ha-ha, ce pereche făceau ! El înalt și slab, cu picioarele lungi, și la gât cu șervetul de olandă, și ea... L-a lăsat cu șervetul ca să se amuze, dar Sophie oare de ce l-a lăsat ? Pentru că deodată a izbucnit : — Dar pentru Dumnezeu, scoate-ți-l odată, am ajuns de minunea lumii ! Facem spectacol cu servitorii ! Adevărul este că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
comenzile și treptata specializare a artiștilor pe genuri artistice diversificate (pictură, sculptură, arte decorative). Această diversificare a genurilor va conduce pentru prima dată la crearea unor colecții specializate. Apare pentru prima oară noțiunea de categorii de public spre exemplu în Olanda secolului al XVII-lea, identificăm un public specializat în colecții avînd ca temă natura statică, fie în scene de gen sau portret corporatist, în funcție de noile practici sociale. Apar primele forme de licitație publică, ca modalități de achiziție a unor obiecte
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mai liberă. De altfel, fata luase de la început bunul obicei să nu ajute pe Lina la menaj. Leneșă de felul ei, hotărâse pe Lică că "tanti" nu trebuia învățată rău. De lucrat nu lucra, ținea în mână aceeași cârpă de olandă înnegrită, în care înfigea acul când Lina se cam încrunta. Se plictisea acolo cu patronii. Aștepta toată ziua vizita lui Lică. La început făcuse chiar mofturi ca să primească, dar, când văzuse că Lică vrea cu dinadinsul, nu mai suflase. După ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
singurătate. Frică do un spectru pe care oglinda i-1 desprindea în fiecare zi mai deslușit din propria lui imagină. De câtva timp, noaptea avea febră și somnul îi era sufocant. Palmele arzătoare și le răcorea pe cearceafurile proaspete de olandă fină, îndantelate bogat și uneori ușor pătate de buzele fierbinți. Când descoperise întîi urmele acelor sărutări rozate, Maxențiu trăise cele mai intense ore de desperare ale amorului cel mai mare, amorul de sine. în insomniile lungi simțea în palmele calde
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în gâtlej gustul acela de sînge: un firicel sau un coagul mic, pe care să trebuiască să-1 înapoieze penibil la surse, sau să-1 păstreze chinuitor în valvula silnică a gurei, sau, mai teribil încă, să-1 strecoare în batista fină de olandă, cumplit de albă, cu o coroană brodată în colț. Acel firicel, acel coagul puteau aduce după ele marea surpare, năruirea apelor și rostogolirea rocelor de sânge, primejdie ce se aținea gata și pe care Maxențiu o purta eroic în el
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vreau! 2 Marioara Livezeanu privi masa prin ușa întredeschisă și nu-i mai veni să-și ia ochii de la ea. Era ca un vis de frumoasă, ca o vitrină de bijutier, ca o rochie de sărbătoare. Fața de masă din olandă albă înghițise puțin cam multă scrobeală, se vedea că la colțuri nu se unduiește îndeajuns, stă țeapănă ca femeile care-și strâng prea mult corsetul. Însă alt defect nu mai găsea mesei. Stelele tăiate în cristalul paharelor luceau moale, dar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
era acea drăgălașă fustiță cloche cerută de rigorile speciei, privea pe fereastra palatului unde o închisese Ozymandias. Era o închisoare plăcută, luxoasă chiar. O alta în locul ei s-ar fi bucurat de sărurile de baie, dulapurile ticsite, mesele așternute cu olandă fină ca-n pictura lui Frans Hals. Așa ar fi fost normal, căci prietenia sculptorului îi cultivase gusturile și o rafinase tocmai în sensul de care a profitat până la urmă irezistibilul său rival. Dar tocmai ceea ce ar putea vindeca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
farfurioarele Capodimonte aveau pe ele crăpături ca niște fire de păr, radiind dinspre margini spre mijloc ca ridurile pergamentoase pe care el și le amintea pe obrajii bunicii sale. Lingurile străluceau și lângă farfuria sa se afla un șervețel de olandă călcat Într-atât Încât stătea docil sub formă de dreptunghi. Signora Ruffolo turnă două cești de cafea, așeză una În fața lui Brunetti și apoi puse lângă farfuria sa bolul argintiu de zahăr. Folosind cleștișori argintii, puse unul peste altul șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
națională, marca. Decizia Germaniei a provocat o reacție similară în Franța, întrucît francezii și-au zis „fără germani, moneda unică nu mai are sens”. Dizlocarea zonei euro provocă un seism economic european și mondial, deși cîteva țări (Belgia, Luxemburgul și olanda) deciseră să conserve moneda unică euro. în aceeași perioadă o altă undă de șoc se propagă în toată europa, întrucît Catalonia și Țara Bascilor spaniolă își declarară independența. europenii rămaseră stupefiați constatînd că din spania nu mai rămînea mare lucru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
terminat, pungașii s-au uitat într-o oglindă. Arătau ca niște fanți și călcau stingheriți. - Îndreaptă cocoașa! strigă Paraschiv la ăl bătrân. Gheorghe parcă ar fi pisat străchini. Pe ucenic îl încurcau cravata strânsă pe gât și nasturii cămășii de olandă. Făcea ce făcea, se mai potrivea cu degetele. Șutul îl zgornea: - Mă, lasă laba jos. Fă-te așa, ca și când de când ești tot în haine de-astea ai stat! Domnul Goldenberg râdea alături. - Da nu, zău, unde mergeți? Nicu-Piele a dat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plecîndu-și capul deasupra farfuriei. Felul îngrijit cu care mânuia tacâmurile, gesturile supravegheate și discrete distrăgeau atenția celor de față, mai ales că se ridica des pentru a inspecta bunul mers al serviciului. Erminia semăna mult cu o călugăriță rumenă, căreia olandele scrobite din jurul capului și obrajilor dau enbompoint-ului un aer îngeresc. Ioanide nu citase borșul și smântâna decât fiindcă le avea în fața sa. În ciuda unei anume diminuări de venituri și a unei baterii de masă reduse, serviciul în casa Hergot lua
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Cinna către popor: Liberty, Freedom! Tyranny is dead! Run hence, proclaim, cry it about the streets.1 Ca să mă obișnuiesc cu mânuirea pumnalului, am lovit de două ori perna. Am auzit pe mama zicînd: "E curios ce putredă a fost olanda la fața de pernă a lui Doru, s-a sfâșiat parcă ar fi fost tăiată cu cuțitul!" Mama nu bănuiește nimic excepțional, n-admite călcarea bontonului. (Reflecția lui Ioanide: "Biata Elvira, ea nu bănuiește că stimabilul Doru poate să fie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Republicile antice se bazează pe supremația claselor în forma de caste, republica modernă se bazează pe supremația acelorași clase în formă movibilă. Deci Anglia, Franța, Italia, Austria, România sunt astăzi republice în sens modern; Grecia, Roma, Egipetul, Polonia, Germania veche, Olanda veche erau republice în sens antic. Ele există sau prin esploatarea neomenoasă a unei clase prin alta, sau prin esploatarea sclavilor și a țăranilor robiți (cele antice), sau prin esploatarea unei țări prin altele, adese prin toate la un loc.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
transferului continuu de resurse financiare pentru a lua în calcul transferul de competențe aflat în plină desfășurare odată cu noua fază a descentralizării. Tabel 8.1. Cheltuili locale/PIB (% în anul 2000) Danemarca 30,6 Suedia 23,9 Finlanda 17,3 Olanda 15,2 Spania 14,2 Italia 13,5 Irlanda 11,7 Franța 9,8 Marea Britanie 9,5 Austria 9,4 Germania 7,4 Belgia 6,6 Portugalia 5,7 Luxemburg 5,7 Grecia 2,2 Uniunea Europeană 11,0 Sursa: Dexia
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Tipul de circumscripție Letonia sâmbătă Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Lituania duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Luxemburg duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Malta sâmbătă Vot unic transferabil Circumscripție națională Olanda joi Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție națională Polonia duminică Listă închisă, cu vot preferențial individual Circumscripție regională Portugalia duminică Listă simplă Circumscripție națională Regatul Unit joi Listă simplă Circumscripție regională România duminică Listă simplă Circumscripție națională Slovenia duminică
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Liège, bunăoară 116. Într-o statistică pusă în circulație de Pieter Dhondt 117, media anuală a studenților străini raportată la regiunile de proveninență a acestora se prezenta astfel: Țara / Regiunea 1876-1880 1906-1910 1926-1930 Franța, Luxemburg 20 21,8 18,2 Olanda 4,2 6 12 Germania, Austria, Elveția 6,6 18 11 Marea Britanie, Irlanda 26 11,2 3,6 Spania și Portugalia 1,2 8 2,6 Italia, Statele Papale 1,4 3 4 Europa de Nord 0,2 0,8 1,4
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
confesionale protestante și apoi cu liberalii, după 1933. Această coaliție, condusă, rînd pe rînd, de un prim-ministru catolic sau protestant, s-a dovedit solidă în ciuda rivalităților dintre confesiuni și a suprimării de către Parlament, în 1925, a reprezentării diplomatice a Olandei pe lîngă Sfîntul Scaun. Ruijs de Beerenbrouck și-a asumat de mai multe ori conducerea acesteia, introducînd o legislație socială și o mai bună democratizare a societății (introducerea votului feminin în 1922). La Luxemburg, Partidul Dreptei reprezenta, contrar a ceea ce
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
menținea în jur de 9%. În 1968, încercarea unei fracțiuni stîngiste a KVP-ului de a fonda Partidul Politic al Radicalilor, expresia unei aripi a Democrației Creștine mai aproape de opțiunile socialiștilor, a eșuat. Această situație nouă în istoria politică a Olandei contemporane a obligat partidele de inspirație creștină să se apropie și să se unească. În 1971 a fost elaborat un program comun pentru cele trei partide. Acest program făcea referire expresă la creștinism, propunînd o politică inspirată din Evanghelie. El
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
4 Austria 0,2 România 0,05 Belgia 0,5 Slovacia 0,2 Danemarca 0,7 Anglia 0,4 Spania 0,6 Suedia 0,7 Finlanda 0,6 Turcia 0,01 Franța 0,4 Norvegia 0,5 Ungaria 0,2 Olanda 1,23 Islanda 0,5 La Conferința Asociației Psihologilor din România de la Neptun, din anul 2002, psihologul Gelu Todea oferea o statistică a Asociației Psihologilor din Banat. În documentul respectiv se preciza că în România numărul psihologilor angajați era de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]