196 matches
-
a acestei categorii de indivizii, respectiv QI. În continuare vom analiza, aspectele tipurilor de oligofrenii în raport cu factorii etiologici. Acest aspect are un caracter mult mai larg, întrucât „factorii etiologici”, despre care am vorbit deja, sunt responsabili de „modelarea” tipurilor de oligofrenie, în care aspectele legate de dezvoltarea intelectuală, reprezintă numai un sector. 1) Neuroectodermozele sau facomatozele Acest grup cuprinde afecțiuni degenerative, congenitale, ereditare și familiale. Ele se caracterizează printr-o insuficiență mintală de diferite grade, la care se mai adaugă anomalii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
metaboliza anumite substanțe (lipide, protide etc.) a căror produse intermediare de metabolism se acumulează în organism producând tulburări biochimice ale neuronilor de diferite tipuri. În sensul acesta se descriu următoarele forme clinice: idioția amaurotică sau maladia Tay-Sachs, datorată unei lipoidoze, oligofrenia cetonpiruvică. 3) Arierațiile disendocriniene Aceste stări sunt datorate, de regulă, unei insuficiențe tiroidiene și se manifestă, din punct de vedere clinico-psihiatric, sub forma oligofreniilor tiroidiene sau mixoedematoase, care pot fi de două forme: idioția mixoedematoasă Bourneville, cretinismul mixoedematos. 4) Arierațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sensul acesta se descriu următoarele forme clinice: idioția amaurotică sau maladia Tay-Sachs, datorată unei lipoidoze, oligofrenia cetonpiruvică. 3) Arierațiile disendocriniene Aceste stări sunt datorate, de regulă, unei insuficiențe tiroidiene și se manifestă, din punct de vedere clinico-psihiatric, sub forma oligofreniilor tiroidiene sau mixoedematoase, care pot fi de două forme: idioția mixoedematoasă Bourneville, cretinismul mixoedematos. 4) Arierațiile prin embriopatii infecțioase Acest grup de oligofrenii recunosc drept agent patogen un microb, un virus sau un parazit, care, pătruns pe cale hematică din organismul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt datorate, de regulă, unei insuficiențe tiroidiene și se manifestă, din punct de vedere clinico-psihiatric, sub forma oligofreniilor tiroidiene sau mixoedematoase, care pot fi de două forme: idioția mixoedematoasă Bourneville, cretinismul mixoedematos. 4) Arierațiile prin embriopatii infecțioase Acest grup de oligofrenii recunosc drept agent patogen un microb, un virus sau un parazit, care, pătruns pe cale hematică din organismul mamei în cel al fătului, poate acționa în sensul modificării disembriogenetice a acestuia, direct sau prin toxinele pe care le produce. Ca forme
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
docili, afectuoși, sensibili la ritm și muzică, dar prezintă frecvente tulburări caracteriale (instabilitate, agresivitate, opoziție, negativism). Se constată existența unor malformații și în sfera somatică reprezentate prin tumori, malformații cardiace, o mare sensibilitate sau receptivitate pentru infecțiile acute. Etiologia acestei oligofrenii s-a stabilit a fi de natură genetică printr-un defect specific al cromozomului 21. Din acest motiv mai este cunoscută în literatura de specialitate ca „trizomia cromozomului 21”. 6) Oligofreniile cu malformații craniene Această grupă de oligofrenii, de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mare sensibilitate sau receptivitate pentru infecțiile acute. Etiologia acestei oligofrenii s-a stabilit a fi de natură genetică printr-un defect specific al cromozomului 21. Din acest motiv mai este cunoscută în literatura de specialitate ca „trizomia cromozomului 21”. 6) Oligofreniile cu malformații craniene Această grupă de oligofrenii, de regulă medii sau severe, se datorează unor factori genetici și caracterizează anumite grupe familiale, afecțiunea având caracter eredo-familial. Acest grup caracterizat prin malformații craniene, faciale la care se pot asocia și malformații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Etiologia acestei oligofrenii s-a stabilit a fi de natură genetică printr-un defect specific al cromozomului 21. Din acest motiv mai este cunoscută în literatura de specialitate ca „trizomia cromozomului 21”. 6) Oligofreniile cu malformații craniene Această grupă de oligofrenii, de regulă medii sau severe, se datorează unor factori genetici și caracterizează anumite grupe familiale, afecțiunea având caracter eredo-familial. Acest grup caracterizat prin malformații craniene, faciale la care se pot asocia și malformații ale membrelor, în special mâini și picioare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Appert, Cruzon, P. Marie etc. În această categorie sunt incluse următoarele forme clinico-psihiatrice: hidrocefaliile congenitale, indioțiile microcefalice sau sinostozele craniene precoce, disostoza cranio-facială sau maladia Cruzon, acrocefalosindactilia sau maladia Appert. 7) Hipsaritmia Hipsaritmia sau maladia spasmului în flexiune este o oligofrenie severă la care se asociază spasme generalizate în flexiune, scurte unice sau sub formă de accese. Are un traseu bioelectric cerebral (EEG) specific. Am prezentat anterior aspectele psihopatologice ale stărilor de arierație mintală sau oligofreniile. Acestea nu trebuie considerate boli
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spasmului în flexiune este o oligofrenie severă la care se asociază spasme generalizate în flexiune, scurte unice sau sub formă de accese. Are un traseu bioelectric cerebral (EEG) specific. Am prezentat anterior aspectele psihopatologice ale stărilor de arierație mintală sau oligofreniile. Acestea nu trebuie considerate boli, în sensul accepțiunilor psihiatrice, ci stări de deficiență psihică legate de o tulburare în dezvoltarea psihică globală a personalității, așa cum am arătat anterior în lucrarea de față. Spre deosebire de persoanele normale psihic sau de bolnavii psihici
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acestea nu trebuie considerate boli, în sensul accepțiunilor psihiatrice, ci stări de deficiență psihică legate de o tulburare în dezvoltarea psihică globală a personalității, așa cum am arătat anterior în lucrarea de față. Spre deosebire de persoanele normale psihic sau de bolnavii psihici, oligofrenii au forme particulare de reacție, stări nevrotice, tulburări de comportament sau psihoze. Aceste tulburări psihopatologice se dezvoltă pe un teren psihic fragil, având caracteristici specifice, motiv pentru care, în continuare, vom studia aspectele psihopatologice ale psihozelor debililor, așa cum sunt ele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și a realizărilor gândirii cu aplicarea sa practică la scopurile imediate, teoretice și practice ale existenței cotidiene” (K. Schneider). Pentru W. Stern, „inteligența este capacitatea se a se adapta la exigențe noi utilizând mijloacele intelectuale într-un mod eficient”. Definirea oligofreniilor în funcție de nivelul de dezvoltare al inteligenței este principalul criteriu psihopatologic. Acesta reiese și din definiția pe care A. Porot o dă oligofreniei: „oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultăților intelectuale, punând pe unii indivizi într-o stare de inferioritate, mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inteligența este capacitatea se a se adapta la exigențe noi utilizând mijloacele intelectuale într-un mod eficient”. Definirea oligofreniilor în funcție de nivelul de dezvoltare al inteligenței este principalul criteriu psihopatologic. Acesta reiese și din definiția pe care A. Porot o dă oligofreniei: „oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultăților intelectuale, punând pe unii indivizi într-o stare de inferioritate, mai mult sau mai puțin gravă, în ceea ce privește adaptarea acestora la exigențele vieții și posibilitățile lor de instrucție”. K. Schneider, mergând pe această linie, face
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
involuție - 5b; slăbirea performanțelor - 6b); iar pe de altă parte, dinamica tipurilor de personalitate anormală sau patologică cu „factorii morbigenetici” specifici, reprezentați prin conflicte (reacții - 1a), regresiune (nevroze - 2a), inadaptare (psihopatii - 3a), dezadaptare (psihoze - 4a), deteriorare (demențe - 5a) și deficiențe (oligofrenii - 6a). Din schema prezentată se poate desprinde faptul că cele două zone, cea a normalității psihice (N) și cea a anormalității psihice (A) sunt dispuse simetric, „în oglindă”, de o parte și de alta a unei linii care marchează granița
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aprosexia: incapacitatea bolnavilor psihici de a-și putea concentra și orienta atenția asupra unui obiect, persoană sau situație. Apsihia: stare de pierdere a conștiinței. Arierație mintală: insuficiența sau oprirea în dezvoltarea intelectuală a individului, de diferite cauze și niveluri. Sinonim: oligofrenie. Astenie: scăderea sau pierderea forței, slăbiciune generală, diminuare a capacităților vitale. Ataxia: incapacitatea executării unor acte motorii în absența oricărei paralizii. Aura: simptom premonitor care precede imediat atacul epileptic, pe care bolnavul îl trăiește cu o mare intensitate emoțional-afectivă, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu caracter repetitiv și incoercibil, de a cărei absurditate și anormalitate bolnavul este conștient, luptând împotriva ei. Obtuzie: diminuare, mai mult sau mai puțin marcată, a stării de conștiință vigilă, cu dificultăți de înțelegere, ideație lentă, somnolență și dezorientare parțială. Oligofrenie: nedezvoltarea psihică globală, în special intelectuală afectivă și comportamentală, de diferite grade. Sinonime: arierație mintală, deficiență intelectuală. Onirism: activitate mintală automată, reprezentată prin viziuni și scene în mișcare, așa cum apar ele în cursul viselor. Oniroidie: este definită ca infiltrarea construcțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie Iterație Îndoială Lesbianism Licantropia Lipemanie Logoclonie Logoree Manie Manierism Masochism Mânie Megalomanie Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
difuză, dismaturativă (intra sau postnatală). Având un potențial imitativ scăzut motivat psihofiziologic, prognosticul este sever și pesimist, mai ales în cazul celor la care vorbirea sumară nu s-a instalat până la 4 ani și la care simptomatologia îi apropie de oligofrenie. Întârzierea mintală (Q.I.) este între 50% și 20% pentru circa 60% dintre autiști și doar 20 % dintre aceștia cu un Q.I. de peste 70%, în special cei din grupa de diagnostic Asperger. Datele pentru cele două grupe de autism
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
depășească cadrul behaviorist de totalitatea reacțiilor adaptative și să aibă în vedere actul de voință și trăsăturile de caracter formate prin educație. Profesorul dr. I. Străchinaru, diferențiază manifestările comportamentale din cadrul unor boli psihice cu etiologie și mecanisme proprii (tulburări nevrotice, oligofrenie, encefalită epidemică, epilepsie, debut de schizofrenie) de conduitele deviate ce-și dobândesc semnificația într-un anumit context familial, școlar, social, reprezentând o perturbare a raportului rațional al copilului cu obiectele sau persoanele din jur. O importantă subliniere făcută de autor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a lui R. Lafon „Vocabulaire de psychopédagogie e de psychiatrie de l’enfant”, P.U.F., Paris 1963, la pag. 532 se vorbește de „insuficiență mintală” fără a o diferenția de debilitatea mintală (pag. 152), cărora îi dă ca echivalent oligofrenia (p. 434). Deficiența mintală este o maladie neevolutivă, rezultatul unei patogenii, care determină o organizare anormală atât ca organizare mintală a persoanei cât și din punct de vedere comportamental. Problema relației între normal și patologic este și un criteriu metodologic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cerebral implicit, chiar dacă au un caracter constant și tendințe de a se agrava, terapia logopedică, pornind de la cunoașterea etiologiei, este în măsură să conducă la un pronostic favorabil. Având în vedere că debilitatea mintală este forma cea mai ușoară a oligofreniei (Q.I. între 60 80%) și că ea se caracterizează printr-o dezvoltare limitată a proceselor cognitive, debilul mintal poate fi școlarizat în școli speciale, în care își poate forma deprinderi care au un grad redus de complexitate. La aceștia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
debilul mintal poate fi școlarizat în școli speciale, în care își poate forma deprinderi care au un grad redus de complexitate. La aceștia stadiul atins în dezvoltarea intelectului, instalarea deficitului intelectual se confundă de obicei cu dezvoltarea integrală a individului. Oligofrenia poate fi considerată ca un stadiu subnormal de dezvoltare a intelectului, existent de la naștere sau apărut în prima copilărie, ca urmare a unor tulburări condiționate de o multitudine de factori. Factori genetici, cât și factori de mediu social pot valida
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prima copilărie, ca urmare a unor tulburări condiționate de o multitudine de factori. Factori genetici, cât și factori de mediu social pot valida desfășurarea potențialului biologic sau îl pot opri în dezvoltarea sa, la diferite nivele. După majoritatea autorilor frecvența oligofreniilor variază între 3 și 5% din totalul populației de vârstă școlară, dar se pare că incidența se află în creștere. Această creștere este pe de o parte relativă, în sensul unei depistări mai active a deficienților mintali în rândul populației
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și Pantelimon Golu (1985, pag. 30) care precizează rolul învățării „care devine suport și mecanism al faptului de învățare în fapt de conștiință (de interiorizare) și implicit de dezvoltare”. În concluzie, majoritatea specialiștilor indică pentru toate categoriile de debilitate mintală (oligofrenie) fragilitatea și labilitatea conduitei verbale, o inerție patologică, o dezvoltare distorsionată. De asemenea, că toți au un activism redus, cu o motivație deficitară concretizată în lipsa de interes, scopuri, aspirații reale, superficialitate în emiterea judecăților, instabilitate afectivă și comportamentală. Având în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
anul 1917 de Hinshelwood, termen prin care se definesc tulburări legate de cititul și înțelegerea limbajului scris, de mână sau de tipar. După Ajuriaguerra (1971), dislexia apare prin blocaj de achiziție și o împarte ca tipologie după diverse criterii: encefalopatie; oligofrenie; schizofrenie infantilă; forma hiperactivă cu anxietate, cu dezinteres, lentoare patologică. Ca tipologie, găsim și acea denumire după analizatorul lezat: optică, acustică, verbală, spațială, având ca substrat disfuncția nervoasă centrală. După criteriul etiologic, autori de prestigiu (1, 2, 3, 4) , , , își
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
detaliu mare, D) o anumită porțiune a petei de cerneală, care de obicei e percepută ca atare, ci detașează din aceasta doar unul din elementele conținutului ei (aceste răspunsuri constituind de fapt un semn al inhibiției afective, și nu al oligofreniei cum presupusese inițial Rorschach). Determinantul reprezintă forma, mișcarea sau culoarea care au provocat răspunsul. Simbolurile folosite sunt: pentru răspunsurile formă, F+, atunci când e vorba de formă bună (frecventă statistic) și Fpentru formele proaste (rare din punct de vedere statistic și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]