1,169 matches
-
abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p. 69). Importantă este și experiența cazonă. Ea este luminată atât de interesul pentru comportamentul impus de o instanță exterioară, cât și de eliberarea emoțională și spirituală generată de evenimentele din
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
ambilor părinți, el trebuind să gestioneze afacerile familiei și creșterea fraților săi. Toată această varietate de narațiuni este realizată dintr-o perspectivă nouă, cu metodele antropologiei istorice. Descrierile lui Al. Florin Țene sunt captivante prin implicarea afectivă a sa, ca oltean născut la Drăgășani, prin coarda sensibilă a sufletului său care vibrează la orice schimbare de anotimp în Oltenia, la culesul strugurilor și a recoltei de pe câmp. Aici Gib Mihăescu este dublat ca personaj de literar de mare succes de autorul
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/petre_din_1459415392.html [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
continuare, detalii picante din viziunea îngustă și deciziile hilare ale Elenei Ceaușescu -, Ștefan Andrei s-a lansat într-o cavalcadă de întrebări retorice, semnificative prin ele însele: ,, Ce m-a preocupat pe mine la Titulescu? În primul rând, cât de oltean a fost? Făcând legătura între Brâncuși și spiritul oltenesc, am dorit să studiez această relație și la Titulescu. Cum l-a influențat pe el liceul, în formarea sa? M-a interesat anatomia gândirii lui. Cum a analizat fenomenele, cum a
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) by http://uzp.org.ro/portret-in-linii-fugoase-de-stefan-andrei-titulescu-este-foarte-actual-astazi-i/ [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
vacarmul care l-au produs printre spectatori a făcut ca grupul de prieteni să fie cu toată atenția ațintită asupra spectacolului din teren. Echipa locală a reușit în final să câștige spre satisfacția spectatorilor care au trecut de la agonie, când oltenii au deschis scorul, la extazul general în repriza a doua, după egalare și marcarea golului victoriei. Întregul grup a hotărât să meargă la Elice la o bere. Era cunoscut faptul că spectatorii de pe stadion vor umple toate restaurantele și terasele
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394832348.html [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
tot ziceau printre ghionturi de frați. „Îmi veni”, răspunse bătrâna, așa, într-o doară, „Să vă pun la încercare pe toți. Nu vedeți cum gloanțele zboară? Ce vreți, să cerșiți schilozi pe la porți?” „Dar vorbește, odată, limpede, mamă!” O rugă olteanul cu glas repezit. „Pe nepusă-masă ne cheamași să dăm seamă, Când și cocoșul obosi de cucurăgit?” „Ce tăt zâși, tu, cucoș fără grindă?” Îl luă moldoveanul la rost. „Iaca, d-aia n-o cloși găina în tindă, Că faci tu
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459160337.html [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
chiar fac glume pe seama brațului întins al statuii. Când, de exemplu, vreunul rătăcit, necunoscător al Slatinei, ori călător străin de zonă, întreabă încotro e Craiova, șugubățul îi răspunde: „Du-te la ieșire din Slatina, că îți arată tanti Cati!” Deh! Olteni fără simțul umorului, mai rar. Altul și-a amenințat, în glumă, iubita: „Matildo, dacă nu mă mai iubești, mă spânzur de Ecaterina!” Cum să n-o pufnească râsul pe supărăcioasă?! Statuia e de mult acolo, fiind un reper important al
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443002185.html [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
ați încerca o astfel de bucurie. Nu pot decât să vă doresc o lectură agreabilă. În același timp, sunt extrem de încântat, și o spun cu gura plină, că acest moment festiv îmi prilejuiește satisfacția de a prezenta publicului câmpulungean, un oltean get-beget, „convertit” la bucovinism.” Câmpulung Moldovenesc, 13 octombrie 2012 A trecut ceva timp de atunci, dar prea puțin și prea repede pentru inginerul Vasile Sfarghiu, neobositul creator de literatură, cel care avea în lucru la acea vreme, mai multe lucrări
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413132096.html [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
oferită de Inspectoratul pentru Cultura al județului Gorj • Premiul ll la Concursul Național „Permanentele unei biografii eroice”, Albă Iulia, 2000 • Premiul și Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focșani, 2000 • Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate oferită de Asociația Epigramiștilor olteni prin domnul ambasador Petre Gigea-Gorun. • Premiul OPERA OMNIA oferit de acad.Gh.Păun. • DIPLOMĂ PREMIULUI I la Concursul Internațional de Poezie STARPRESS, 2010, pentru românii din întreaga lume. • DIPLOMĂ și TROFEUL DE EXCELENȚĂ la Festivalul Internațional” Mihai Eminescu-Poet Național și Universal
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
lucrare mult mai specială. Suitorul nostru era unul de legătură între orizonturi ale unui abataj pe unde trebuia să se aducă sterilul pentru rambleiere dar și având funcția de aeraj. Brigadierul nostru Negrea Ion era un tip mai în vârstă, oltean de origine, dar un om cu multă experiență în minerit. Obligațiile sale era să ne asigure sculele necesare, lemnul și totul ce depindea de organizare. Noi muncitorii din subordine trebuia doar să ne executăm sarcinile ciclului de lucru stabilit. Pe
1966 MINER LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_1966_miner_la_moldova_noua_mihai_leonte_1348733621.html [Corola-blog/BlogPost/365821_a_367150]
-
în partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
au adus poetului și criticului mai multe diplome de excelență și premii pentru proză, poezie și critică literară. Îmi face plăcere să amintesc, pentru dumneavoastră, Premiul II pentru proză umoristică și Premiul III pentru epigramă la Festivalul Național de Umor OLTENII ȘI RESTUL LUMII din Slatina / octombrie 2008, dar și Ordinul Ziariștilor "Clasa de argint" pentru realizări deosebite în presa și cultura din România, la 28 octombrie 2006... În adresa cu același număr a Ligii Scriitorilor Români, se menționează că se
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Virtutea_literara_la_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]
-
și comedie Amza Pellea, cu al său, halucinant, Nea Mărin, iar, ceva mai de curând, dar, totuși, de 21 de ani, Slatina lui Eugen Ionescu. Meridionali până-n prăsele (cum ar zice scriitorul cu obârșii în Bălăcița mehedințeană: Nicolae Dan Fruntelată), oltenii sunt, dintre români, cei mai solari și temperamentali, cu zvâc de argint viu și viteză de reacție amețitoare, de titirez tinzând să prindă a treia viteză cosmică. Și, dacă s-ar putea, să-l ia măcar pe tunătorul și fulgerătorul
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
acestui ținut românesc iradiază cvasipermanent lumină, seninătate, bună dispoziție și un apetit deosebit de a vorbi ,,în dodii”, ,,pe dedesubt”, ,,în dungă”. Mai tot timpul, ei fac slalom prin pădurea nebună-nebună-de-legat a tâlcurilor subtile ale Limbii Române. Într-un dialog cu oltenii, ceilalți locuitori ai țării noastre trăiesc un stres special, deoarece nu știu, mai niciodată, când vorba acestora este în glumă, cu un umor amical imperceptibil, ,,în doi peri” ori apodictică. Pe oltean nu prea ai de unde să-l apuci și
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
subtile ale Limbii Române. Într-un dialog cu oltenii, ceilalți locuitori ai țării noastre trăiesc un stres special, deoarece nu știu, mai niciodată, când vorba acestora este în glumă, cu un umor amical imperceptibil, ,,în doi peri” ori apodictică. Pe oltean nu prea ai de unde să-l apuci și să-l ții sigur în mână, întrucât este iute ca ardeiul cel mai iute, furtunatic și alunecos precum peștii numiți oclei și bibani, fâțe, păstrăvi sau Regina Bălții, dar și de neatins
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
pradă: zăganul - vulturul oltenesc, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja dispărut definitiv. Pe scurt, ceea ce sunt gasconii în Franța, sicilienii în Italia, bascii în Spania, adică oamenii Sudului, Meridionalii din țările zise latine ale Europei, exact la fel sunt oltenii în raport cu ceilalți români, din marile provincii istorice ale țării noastre. Leagăn al floretiștilor ,,in aqua forte” -, Oltenia a dat (presei și culturii, spiritului românesc și european) caricaturiști de temut, a căror talie continentală rămâne, preste vremi, irefutabilă. Amintim doar pe
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
cinice, ci de-a dreptul sadice, foiletoanele umoristice cunoscând un apogeu de neimaginat. Este singurul dintre cele patru grupuri care s-au afirmat nu doar pe ecranele televiziunilor, dar și pe marele ecran, prin filmele de lung metraj ,,Garcea și oltenii” (2001) și ,,Trei Frați De Belea” (2005). Scenariști: Radu Pietreanu și Mugur Mihăiescu. Fenomenul ,,Vacanța Mare” - pentru că, ne place ori nu ne place, acesta-i adevărul: Grupul ,,Vacanța Mare” este un fenomen de amploare națională, fie el nu neapărat (evident
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în care butada, parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se autoironizeze cei dintâi
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se autoironizeze cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR - pentru rodnica lor creație, cerem răbdătoriului cititor îngăduința de a vă propune două zâmbete
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii.Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
ocupațională”, “intelectualii de rasă sunt pe cale de dispariție. Snobismul și imposture celor cu diploma ID sunt greu de identificat și se insinuează tot mai perfid în noile modele publice”, “au venit și euroregiunile. Nu mai suntem români. Suntem ardeleni, transilvăneni, olteni, valahi, sau moldoveni sau basarabeni. Mai nou, secui cu țară proprie ... ”, “Se pare că nici Națiune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal. Un fals public cu acte în regulă ... Ca să încheie
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
și întâmplările lor adevărate, făcând o retrospectivă asupra celor mai apropiați prieteni pe care i-a avut, exclamă nostalgic: "Mi-e dor de toți, dar în special de Radu Bumbaru! Era un om calm, care nu se enerva niciodată, un oltean din neam de boieri care trăiau mai mult în Franța, decât în țară. Citit, manierat, inginer de profesie, avea un șarm al său și un suflet ales, care te făcea să te simți minunat în preajma lui”. Îmi place să-i
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_al_tfel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]