760 matches
-
de acumulare, iar în 1966 a fost trecut „pe linie moartă, Prezidiul CPEx cerându-i să treacă din funcția de coordonator economic și reprezentant în CAER la Consiliul Național Științific.” Eu am numit această interferare a genelor tătaro-asiatoide cu viclenia oltenească “inteligență speculativă”. În cazul lui Ceaușescu (interesantă și fața de “asiat fără vârstă”, cum îl numea Blaga pe Nicolae Titulescu, și el oltean...) sunt nenumărate ocaziile în care și-a “spulberat” adversarii în acest mod. Psihosociologic vorbind, se credea Ceaușescu
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
și Maxim Litvinov. Cunoscând franceza, germana, engleza și italiana, Titulescu se adresa la ședințele Societății Națiunilor în limba celui cu care se afla „în dispută”. Un alt aspect este cel al unui soi de virulență verbală (posibilă combinație de viclenie oltenească și inteligență speculativă asiatică), aspect ce i-a diferențiat pe Titulescu și Litvinov, dar care i-a „apropiat” pe Titulescu și Ceaușescu. Să nu uităm momentul Cehoslovacia - 1968 și, poate, cel mai important, procesul său din tinerețe de la Brașov când
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
este înscris un citat din postfața aparținând domnului Emilian MARCU - membru al USR, Filiala Iași, care apreciază cu obiectivitate: „Asemenea bunului gospodar din aceste locuri și Marian Malciu „ticluiește din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseți, adunând în covorul oltenesc ușor sprințar, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, și sunt asemenea locuri cu prisosință, nu lasă să-i scape, le descrie cu entuziasm, uneori exuberant, alteori potolit, chiar așa cum este însăși viața din zonă.” Și
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
și-ar construi arhetipuri de eroi, în mijlocul inimii sale poetul și-ar găsi melancolii pentru poeme, în vibrațiile emoțiilor sale visătorii și-ar așeza sufletul, iar în glasul ei vulturul și-ar afla un văzduh...! Zice că a moștenit „zvâcul” oltenesc de la tată, iar blândețea și buna-cuviință de la mamă. Zece ani a slujit ca pasărea pădurii, cu trilul, Ansamblului Artistic al Armatei, cu strunele de mătase ale vocii sale. Muzicienii Jolt Kerestely, Marcel Dragomir, Dan Ștefănică, Dan Ardelean, Constantin Popovici, Octav
FLORALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364769_a_366098]
-
oameni cu atribuții complexe. Fără împlicarea membrilor boierimii locale nu se putea rezolva nimic în Oltenia lui Brâncoveanu și apoi în tot sec. XVIII-XIX când acest tip de organizare a funcționat. Astfel, în Epoca Brâncoveanu se pun bazele npii boierimi oltenești care va rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupația austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse și turco-austriece , procesele și evenimentele modernizatoare și de renaștere națională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea și asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
într-o armonie de tonuri calde, impresionează prin mesajul său vizual. Îmbinarea între floarea stilizată și planta naturală este foarte bine surprinsă în lucrarea ,,Garoafe”. Un simplu vas de lut, frumos decorat a fost așezat cu grijă pe o scoarță oltenească, ce curge, asemeni timpului, în fundalul lucrării. Garoafe galbene, albe, roz țâșnesc din vas, ca un foc de artificii, creând o stare de bucurie celor ce le privesc. Cromatica este echilibrată și pastelată, oglindind parcă sufletul frumos al românului. Forma
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
o secundă unde sunt. De unul singur nu poți face nimic în lumea aceasta și la mine nimic nu este întâmplător. Zona din care provin este minunată, Mehedinți este zona de interferență Banat-Oltenia, la noi graiul este bănățean, si melodiile oltenești, nu toate, sârbă este un dans caracteristic oltenesc, dar restul se aseamănă mai mult cu Banatul. Mama mea fiind mai mult plecată în turnee, până la vârsta de șapte ani eu am fost crescută de bunici, acolo am primit o educație
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
poți face nimic în lumea aceasta și la mine nimic nu este întâmplător. Zona din care provin este minunată, Mehedinți este zona de interferență Banat-Oltenia, la noi graiul este bănățean, si melodiile oltenești, nu toate, sârbă este un dans caracteristic oltenesc, dar restul se aseamănă mai mult cu Banatul. Mama mea fiind mai mult plecată în turnee, până la vârsta de șapte ani eu am fost crescută de bunici, acolo am primit o educație curată, de la țară și cred că educația curată
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
neavând nici măcar bani să își pună o amărâtă de măsea. Recent am câștigat locul întâi la un concurs internațional de poezie, premierea se va face la Râmnicu Vâlcea. Da, mi s-a îndeplinit un vis, acela de a promova cultura oltenească și de a atenționa autoritățile locale și culturale că merită investit în valori reale, nu în afaceri sau averi, căci nu acestea sunt moștenirea ce rămâne după moartea tuturor. Am să văd și eu câtă atenție acordă presa și primăria
ÎNTRE PASTILE ȘI VERSURI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350269_a_351598]
-
cutezanță, de pictorul român Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-un câmp energetic radiant, „mărginit” doar de geometria arhaică a scoarțelor oltenești: două portrete hologramate, brâncușiana sculptură a Începutului și formula Universului, dublu înscrisă pe soclu. Niram ne conduce astfel într-o sală nepereche dintr-un futurist Muzeu al Geniului Uman. Gratuitate sau clarviziune? Într-o însemnare recent publicată, Brâncuși consemna în
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
a înveșnicit în chip minunat spre a colinda gând lângă gând și umăr lângă umăr cu omul. În dragoste și rară frumusețe e toată fapta folclorului românesc, iar în sânul lui e plămădit și înnobilat un fiu al său: folclorul oltenesc, ce nu-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român mustăcios și
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român mustăcios și mândru ce trăiește curat și cuminte la umbra iubirii și le seamănă jupânului Iancu și lui neica Tudor. Și-a luat pe spate mantou boieresc, pe când inima și-a înveșmântat-o cu
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic mi-a plăcut a cânta , am iubit câmpul, pădurea, susurul izvorului, răpăiala ploii, animalele, muncile
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
exact o săptămână (aici se poate admira seriozitatea specific nemțească), în dimineața când oaspeții își luau micul dejun cu ouă ochiuri, slăninuță la grătar, brânză de vaci cu smântână de bivoliță, friptură de pui cu mujdei, vestiții de acum cârnați oltenești, pe care, mai ales Heimlich îi aprecia din cale afară, cu murături proaspete de la butoi, dar și cu o țuică înainte, plus un kil de vin care sfârâia în pahar, așaaa pentru digestie, dar numai simpatica Hildegarde (buna mea prietenă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Va urez poftă bună! zise ofițerul, după care făcând stânga-împrejur, părăsi popota. Vasile se așeză la masă, unde imediat veni lângă el persoana în halat alb, care întrebă dacă dorește ouăle ochiuri, sau făcute jumări, simple, cu ceapă sau cârnăciori oltenești. Cum vroia să se obișnuiască cu zona, Vasile ceru să fie cu cârnăciori oltenești. Când era aproape să termine de mâncat ouăle, cel care îl servise veni și întreba dacă dorește ceai și cafea... Vasile era încântat de modul în
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
așeză la masă, unde imediat veni lângă el persoana în halat alb, care întrebă dacă dorește ouăle ochiuri, sau făcute jumări, simple, cu ceapă sau cârnăciori oltenești. Cum vroia să se obișnuiască cu zona, Vasile ceru să fie cu cârnăciori oltenești. Când era aproape să termine de mâncat ouăle, cel care îl servise veni și întreba dacă dorește ceai și cafea... Vasile era încântat de modul în care era tratat, fapt pentru care avu senzația că venirea la Craiova, începuse cu
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
din București, secția canto popular, cu profesorii Gavriil Prunoiu și Ionela Stăcioi. Dar prima și poate cea mai fructificatoare vârstă școlară (clasele I-VIII) a petrecut-o la Crețeni, Vâlcea. Atunci s-au înfipt rădăcinile sale sub fundația spiritului ancestral oltenesc și de aici a absorbit frumusețea melosului popular, a tradițiilor și culturii sătești care s-au cristalizat moleculă cu moleculă în seva sufletească pe care a băut-o și din care a curs apoi, curge azi și de bună seamă
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AFACERE OLTENEASCĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului Plecai și io la târg, să vezi saftea! De mă sculai devreme, dimineață, Nu cred că ceasu' unșpe arăta, Să casc un pic mai mult
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
zice zău, Dădui cățaua, frate, luai și plata, Făcui și cinste cu niște trăscău, Da' cât de bucuros fuse și tata ... Îmi dete Ion pe ea, (nu-i băiat rău!) Două pisici de zece mii bucata! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Afacere oltenească / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... Introducere sau Prolog Șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a dreptei credințe în fața
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. Altfel spus, șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a drepteicredințe în fața expansiunii
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
o bijuterie arhitectonică, înconjurată de o grădină imensă și de câteva hectare de pădure. O explozie de verdeață și de flori, care răsar de unde nu te aștepți. Două superbe magnolii înforite. În muzeu, piese rare de mobilier, ceramică și covoare oltenești, cărți, picturi, obiecte care au aparținut Bălceștilor. Cineva ține toate acestea „în viață”, punând suflet, mult suflet. Este vorba de domnul Director Nicolae Bănică Ologu, pe care l-am perceput ca pe un mare erudit și îndrăgostit de munca sa
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
la Biserică, Bărbații intrau primii și deșertau într-un hârdău din lemn de salcâm (erau 2-3), vinul ales cu grijă ca de împărtășanie, dintr-o sticlă, sau două. Vinul sălta în hârdău, în stropi ca într-un joc de călușari oltenești sau poate din cauza hărmălăii de amestec, de carcalete, care mai târziu îi turmenta pe unii prea însetați sau pe alții neobișnuiți. Urmam noi copiii înflăcărați de bucurie ca niște paji de curte regală, apoi Femeile, care scoteau din coșurile pline
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]