473 matches
-
despăgubire nici plata de dile pentru precurmarea, pentru intardierea ori pentru prelungirea caletoriei, pricinuita dintr'o intemplare neapărata. - Daca precurmarea, intardierea ori prelungirea se intempla din pricina incarcatoriloru, omenii echipagiu spagubirile cuvenite corabiei. - Aceste despăgubiri se impartescu între stapanii corabiei și omenii echipajului , cu aceeași analogie că cumu aru fi fostu chiria corabiei. - De se intempla zăticnirea din pricina căpitanului sau a stapaniloru corabiei, atunci ei sînt datori a despăgubi pe omeenii echipajului . Articolul 415 La intemplare de prindere, ori de spargere și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pe unu marinaru aflându-se în tera streina. Articolul 428 Simbria marinariloru este asigurată asupra corabiei și a chiriei ei. Articolul 429 Tote dispositiile atingatore de simbria, căutarea raneloru, si de rescumpararea marinariloru, privescu și asupra capiteniiloru, si a celoru-l-alți omeni ai echipajului . Titlul U VI Pentru tocmeli de închiriere de corăbii Articolul 430 Ori-ce învoire pentru închirierea unei corăbii, trebuie să se facă înscrisu. - Acesta învoire arată: -numele și tonelagiulu corabiei, - numele căpitanului,numele inchirietorului și alu chiriașului, loculu și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
452 Capitanulu este datoru a plăti chiriașului pagubile și interesele, dacă, din pricina să, s'a opritu sau a intardiatu corabia ori la plecare, ori în cursulu călătoriei, ori la loculu descarcarei sale. - Aceste pagube și interese se voru hotăra de omeni cu sciinta. Articolul 453 Dacă capitanulu este silitu a'și drege corabia în cursulu călătoriei, chiriasulu este datoru se'lu aștepte, sau de nu 'lu va aștepta, se 'i platesca tota chiria. - Intemplandu-se a nu se putea drege corabia, atunci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
perde mărfurile cele asigurate și încărcate pe socotela căpitanului în vasului de sub comanda sa, atunci capitanulu este datoru să dovedesca asiguratoriloru cumparatorea marfuriloru, și să arate o cărțulie de încărcare iscălita de doui din fruntașii echipajului . Articolul 503 Ori-care din omenii echipajului , si ori-ce pasageru aduce din teri streine mărfuri asigurate în România, este datoru a lăsa o cărțulie de încărcare, prin locurile unde se sevirsasce încărcarea, la agentulu terei, sau nefiindu, la unu negutatoru român mai însemnatu, sau la dregătoria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pricinuit'o; de va fi îndoială asupra pricinei isbirei, pagubă se va plăti de o potriva de corăbiile carii o voru fi făcutu și o voru fi cercat'o. - La aceste din urmă doue intemplari, prețuirea pagubei se face de omenii cu sciinta. Articolul 567 O cerere pentru sticacinui nu este priimita, daca stricăciunea d'avalmasesca nu covirsiasce unulu la suta din pretulu corabiei și alu marfuriloru împreună, si daca stricăciunea particulară nu covirsasce asemenea unulu la suta din pretulu lucrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cesuri după sosirea să, a supune la adeverirea tribunalului sau a dregătoriei locale intemplarile cuprinse în actulu de chibsuire trecutu în registru. Articolul 573 Alegerea perdaniiloru și a pagubiloru se face la loculu descarcarei corabiei, după silința căpitanului și prin omeni cu sciinta; - acești din urmă se oranduescu de către tribunalulu de comerciu, de se face descărcarea în vre unu portu alu României. - Iar unde nu va fi tribunalu de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
la loculu descarcarei corabiei, după silința căpitanului și prin omeni cu sciinta; - acești din urmă se oranduescu de către tribunalulu de comerciu, de se face descărcarea în vre unu portu alu României. - Iar unde nu va fi tribunalu de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în lipsă acestui, de către dregătoria locală. - Candu se face descărcare în vre unu port streinu, se oranduescu de agentulu terei, si nefiindu asemenea agentu, de dregătoria locală. - Acești omeni cu sciinta făcut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în lipsă acestui, de către dregătoria locală. - Candu se face descărcare în vre unu port streinu, se oranduescu de agentulu terei, si nefiindu asemenea agentu, de dregătoria locală. - Acești omeni cu sciinta făcut juramantu mai înainte de a începe lucrările loru. Articolul 574 Mărfurile ce s'au aruncatu în mare, se pretescu după pretulu curgetoru la loculu descarcarei; calitatea loru se dovedesce prin înfățișarea cartulieloru de încărcare, si a facturiloru, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
unu contractu ala-grosa, ori dintr'unu contractu de asigurare, are prescripție de cinci ani, socotindu-se de la data contractului. Articolul 592 Suntu supuse la prescripție: - tote cererile pentru plata de chirie, de corabie, pentru simbriile slujbasiloru, a marinariloru și altoru omeni ai echipajului , în curgere de unu anu după sevirsirea caletoriei; pentru hrană dată marinariloru cu ordinulu căpitanului, într'unu anu după predarea hranei; pentru dări de cherestea și de alte materialuri trebuinciose la clădirea corabiei, pentru căpuirea și profisiunarea ei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a cântat din frunza verde amarul... Și doinele cu graiul lor regesc, Le-a cântat cu jalea lui cavalul. S-a dus în lume dorul românesc Și-a împletit speranța cu credința Că va găsi iubire-n tot ce-i omenesc Și-a pus în joc tot sufletul, ființa. Și nicăieri nu și-a găsit perechea... Că aici din naștere i-a fost ursita... Văzând românii cum după el tânjesc, S-a-ntors acasă dorul românesc. Cluj Napoca, 8 august 2015 Cu brațele Cu
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1439193545.html [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
voru numi dintre persoanele cunoscute prin bunele purtări și cu ore care invetatura, preferîndu-se aceia cari voru fi avutu serviciuri în justiție. Articolul 89 Se mai adaogă, pe lîngă fie-care curte și judecătorie de județe unu numeru de aprodi și omeni de serviciu cari se voru însemna prin budgetulu anualu. Articolul 90 Grefierii și portăreii sînt supuși a da cauțiune și a depune juramentu înaintea președintelui. Articolul 91 Grefierulu, sau în lipsă ajutorulu seu, va asista la tote ședințele și va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
apelu se va deschide dupe vacanțele mari, printr'o ședința solemnă a tutuloru secțiuniloru unite. În acestă ședința procurorulu generalu va face unu cuventu asupra unei materii de dreptu, de jurisprudinta, de disciplină judecatoresca, sau de biografia fostiloru magistrați, sau omeni de legi. Articolul 116 Poliția audienteloru este încredințată președintelui, care o va esercita conformu reguleloru prescrise de procedură. Articolul 117 Diferitele hărții și acte se voru cîți, înaintea tribunaleloru sau curtiloru de către grefieru sau de unulu din portărei. § 3. Incompatibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
pe baza căruia se stabilește pensia de întreținere, întrucât trebuie să se țină seama de scopul urmărit de lege, acela de a da posibilitatea materială a angajaților să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate în condiții speciale avute în vedere la acordarea acestor sporuri. Aceleași rațiuni pot fi reținute mutatis mutandis și în privința echivalentului financiar al normei de hrană, conducând la aceeași soluție de excludere a acestor venituri din baza de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
a statuat că sporul pentru condiții deosebite de muncă nu poate fi luat în considerare în acest scop, deoarece este acordat pentru "a da posibilitate materială angajaților să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci în condițiile speciale avute în vedere la acordarea sporurilor", astfel încât "este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectației sale". S-a mai reținut că ignorarea scopului urmărit de legiuitor la acordarea sporului "ar duce la micșorarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
potu da de catu de autoritățile instrucțiunii publice, și după formele prescrise în presintele capu. Secțiunea I Despre Gimnasie și Licee 1 Administrațiunea speciale 97. Fie-care gimnasiu și liceu va ave unu directoru, unu consiliu gimnasiale și alți împleați și omeni de serviciu. 98. Profesorii titulari din fie-care clase voru alege la cate doui ani pe unulu dintr'înșii că profesoru ordinaru diriginte. Profesorulu ordinaru dintr'o clase nu poate fi alesu în aceeași qualitate în altă clase. Profesorii ordinari voru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
în formă aci mai susu prescrise. V Despre Internate 154. Unu internatu se va institui sub direcțiunea directorului liceului, pe lîngă fie-care liceu și în același localu. 155. Fie-care internatu va ave unu provisoriu, mai mulți repetitori, unu economu și omeni de serviciu. Toți acești voru fi salariați de Statu și voru ave șederea în Internatu. 156. Provisoriulu va ave administrarea morale și economică a Internatului. 157. În privința părții economice, provisoriulu se va ajuta de unu economu, care va face cheltuelele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Scolele secundarie de fete vor fi puse sub inspecțiunea și preveghiarea rectorului universității și consilielor județene. 186. Fie care scola, secundaria de fete va ave o directrice, una sau mai multe superiori de clasi, profesori bărbați sau femei și alți omeni de serviciu. Toți aceștia vor ave remunerarie prevedute în budgetulu Statului. Directricea și superiorile de clasi vor locui în internatu fără familia. 187. Directricea va fi însărcinată cu administrarea morale și materiale a scolei, cu preveghiarea studieloru și disciplinei, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
starea generale și progresulu seminariului din eparchia loru și de a comunica ministeriului despre ori ce neregularitate, lipsa sau imbunetatire. 228. Fie-care seminariu va ave unu directoare, care va fi parte bisericesca, unu economu, unu secretaru și alți implegati și omeni de serviciu. 229. Directoare1e va fi însărcinatu cu administrarea morale și materiale a seminarialui, vă ave încă, însărcinarea de a inspecta studiele și esercitiulu religiosu. Elu va fi capulu tutoru celoru-alți implegati și profesori. Atribuțiunile economului, în ceea ce privesce cheltuielele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
i) Cu învoirea targuriloru, facerea contracteloru și adjudecarea lucrariloru comunale, conformu incheeriloru Consiliului comunalu, în marginea legiloru și a regulamenteloru în fiintia. ... k) Cu infatisiarea drepturiloru comunale înaintea justiției, ca reclamantu seu că aperatoru, seu cu delegarea acestui dreptu catra omeni de specialitate. ... j) Cu dressarea listeloru electorale. Articolul 90 Messurile luate de Primaru în cerculu atributiuniloru sale, se dau sub formă de dispositiuni. Articolul 91 În orasiele care trecu peste o populațiune de 3,000 locuitori, Domnulu are dreptulu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1 Anexa 2 PROGRAMĂ PENTRU ESTETICĂ ȘI IGIENA CORPULUI OMENESC PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de mergerea să pe judecătorului de instrucțiune, fără cu tote acestea, a fi datoru sa-lu aștepte spre a procede. Articolul 32 Procurorulu va pute încă, în casulu articolului precedente, să chiame la procesului seu verbale pe rude, vecini sau pe omenii casei, pe cari fi va crede în stare să dea lămuriri asupra faptului, va primi declarările loru pe cari numiții le voru subscrie; declarările priimite în urmărea acestui articolu și a articolului precedente, voru fi subscrise de părți, iar nesciindu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
a căsătorit de două ori, cu o lituaniancă și cu Ecaterina Rodionovna Saburova, însă nu a avut urmași cu nici una dintre ele. Petru a murit (28 ianuarie 1725 stil vechi) fără să numească un succesor. În tabăra Ecaterinei se aflau "omenii noi", cei pe care Pușkin avea să-i numească "puișorii din cuibul lui Petru" și a căror interese erau legate de noua capitală. La o schimbare a puterii ar fi pierdut totul. Ecaterina a fost prima femeie care a condus
Ecaterina I a Rusiei () [Corola-website/Science/317669_a_318998]
-
stânile de pe Muntele Mic, de pe Muntele Țarcu ori la Râu-Șes, iar toamna le coboară pentru iernat. Despre copiii Borlovei se spune că mai întâi învață să joace și apoi să meargă. Profesorul Nicolae Cocie, astăzi pensionar, are în zestrea sa omenească o viața de dăscălie în satul său natal - Borlova. A fost și a rămas mentorul unei formații de dansuri celebre în țară și în străinătate. N-a fost prima formație de dansuri pe care Borlova a avut-o, dar a
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
este. Din câte se pare, întrebarea e unde e! Fără a intra pe un teren suficient de spinos, (erotetica sau știința întrebărilor reprezintă aproape jumătate din filosofia limbajului și, probabil, mai mult de cât atât, din filosofia analitică) totuși, ca omeni cu mintea, zicem noi, limpede și veșnic întrebătoare, încercăm să ne dăm răspunsuri pentru a ne păstra pe linia vieții, oricum, în derivă, mai ales atunci când nu le primim și, mai ales, când autoritățile ridică din umeri sau pun pe
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), după ieșirea de la biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat de alți doi tineri, băteau la porți și urau de belșug. Gazdele, după ce îi udau cu apă, îi omeneau. În acest timp copiii din sat se urzicau (se loveau cu urzici). Folclorul coregrafic și muzical din sat se încadrează în stilul sud-transilvănean. Între creațiile coregrafice locale cel care a dus faima satului în anii ’70 și ’80 a fost
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]