468 matches
-
moartele vremi, mă-mbătară, Când fragezi, și primăvărateci, În ei mă sorbiră, extatici, Și pe aripi de rai mă purtară În crini e beția cea rară. (Alexandru Macedonski, Rondelul crinilor) 1.Transcrie doi termeni neologici. 2.Exemplifică, prin două enunțuri, omonimia cuvântului pară. 3.Explică prezența cratimei în structura mă-mbătară. 4.Evidențiază expresivitatea unei enumerații. 5.Notează două particularități ale rondelului. 6.Precizează tipul de lirism prezent în poezie. 7.Prezintă două elemente simboliste existente în text. 8.Comentează semnificația
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Pești lungi cu ochi rotund. Făptura ta întreagă De chin și bucurie, Nu trebuie să-mi fie De ce să-mi fie dragă? (Tudor Arghezi, Creion) 1.Scrie un antonim și un sinonim al cuvântului bucurie. 2.Evidențiază, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cap. 3.Explică rolul cratimei în structura mi-i (drag). 4.Menționează două teme ale poeziei. 5.Notează două sintagme care sugerează dimensiunea spațială. 6.Transcrie o comparație și o enumerație. 7.Precizează modul de expunere dominant. 8.Interpretează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Îmi cere sufletul în dor - Nu vă mirați când mă vedeți Privind cocorii visător... Lumină, soare și senin Cer, când se chem tânguitor, (Ștefan Petică, Exotic) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) duce. 2.Ilustrează, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cer. 3.Motivează utilizarea virgulei în primul vers. 4.Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază eul liric în text. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 6.Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie. 7
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
260-263). 7 Vezi, în acest volum, Mihail, p. 8 Vezi Guțu Romalo (2002: 92). 9 Avram (1986 în 2001: 175) menționează că, la cazurile oblice, se preferă antepunerea adjectivului demonstrativ, fiindcă, în anumite contexte, postpunerea acestuia poate genera confuzii din cauza omonimiei cu pronumele demonstrativ. 10 Față de Avram (1986 în 2001: 175), unde se precizează că acordul în caz dintre substantiv și adjectivul demonstrativ trebuie respectat și atunci când adjectivul este postpus substantivului (copilului acestuia, fetei acesteia etc.), Irimia (1997: 127) menționează că
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
a adjectivului cu substantivul din sintagma inițială. Distingem și aici două situații: prima, în care adjectivul substantivizat (masculin sau feminin) permite variații de număr fără a antrena schimbări semantice, și a doua, în care variațiile formale răspund unor aspecte de omonimie. a) Variabilitatea în limitele aceleiași semnificații În funcție de genul și numărul substantivului cu care s-a acordat inițial, adjectivul apare în enunț în mai multe variante, fără ca aceasta să presupună schimbări semantice. Variația adjectivului poate fi de gen, și atunci se
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
2006) Andreea s-a retras din lumea gimnasticii în anul 2002, după Mondialul de la Debrecen (GSp, 2006). b) Variabilitatea și diferențierea semantică Variația formală a adjectivului substantivizat poate reflecta schimbări semantice semnificative. Unitățile rezultate intră într-o relație semantică de omonimie. De exemplu, naționale, cu sensul de competiții sportive de rang național, cunoaște numai forma de plural: Gimnasta trebuie să se pregătească mai întâi pentru naționale. Forma de singular a dublului omonim nu mai este susceptibilă de a intra în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
în limbajul natural, care pe lângă avantajele pe care le prezintă în reflectarea lumii (plasticitate, surprinderea complexă și nuanțată a realității, etc.), suferă de carența relației neunivoce între cuvinte și obiectele pe care le desemnează. În acest sens, întâlnim situații de omonimie (un cuvânt desemnează obiecte diferite și are, deci, înțelesuri diferite: somn-stare fiziologică de repaus și somn-un soi de pește) și de sinonimie (mai multe cuvinte desemnează același lucru: zăpadă-nea-omăt). Nefiind excluse 36 situațiile în care nu cunoaștem suficient înțelesul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
graficii de carte a mai fost abordată înaintea lui Ion Frunzetti în paginile a două articole. La apariția plachetei După melci a lui Ion Barbu (cu ilustrațiile semnate de pictorul Teișanu), Benjamin Fundoianu discută relația imagine-text, chestionând tocmai poziția de omonimie dintre reprezentarea verbală și cea vizuală: un text care poate fi tradus în imagine este plictisitor, tot așa cum dacă imaginea rămâne doar decorativă diminuează valoarea textului literar: Este desenul sau gravura din carte făcut pentru înțelegerea și completarea textului? Atunci
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și/sau regională. Dintre formațiile neologice, numai tutore/tutor și biscuit/biscuite 9 cunosc același tip de variație. Faptul că tiparul e - i este actualmente puțin activ își găsește explicațiile, probabil, în interiorul sistemului, putându-se pune pe seama unor factori precum: - omonimia corelației de desinențe cu cea a unui tipar flexionar productiv de substantive feminine (floare - flori); - omonimia articolului -le, prezent și la singular, și la plural (fratele acesta, florile acestea), și la masculine, și la feminine (fratele acesta, casele acestea), și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de variație. Faptul că tiparul e - i este actualmente puțin activ își găsește explicațiile, probabil, în interiorul sistemului, putându-se pune pe seama unor factori precum: - omonimia corelației de desinențe cu cea a unui tipar flexionar productiv de substantive feminine (floare - flori); - omonimia articolului -le, prezent și la singular, și la plural (fratele acesta, florile acestea), și la masculine, și la feminine (fratele acesta, casele acestea), și la neutre, singular sau plural (numele acesta, numele acestea). 2.1.3. Apare un nou tipar
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
refacere a unei flexiuni complete după acest model. Chiar și foarte frecventul euro nu pare a fi atras în tipar (este rarisim utilizat cu pluralul euri și, mai ales, în înregistrări mai vechi - vezi Dimitrescu (2002b: 214) -, poate și din pricina omonimiei cu extrem de recentul E-uri "aditiv alimentar" sau după modelul pronunției străine cu finală vocalică invariabilă, indiferent de număr). Destul de frecvent apare însă forma de plural euroĭ, specializată pentru conotații ironice, formă adaptată după modelul altui tipar, cu diftong la
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
realizează. Trebuie subliniat că, deși inventarul de substantive este extrem de bogat 28, actualmente tiparul a devenit neproductiv. Explicațiile constau în "dezavantajele" flexionare majore ale tiparului, și anume: (a) Dezavantajul major pare să-l aibă desinența de plural -le, a cărei omonimie (plurifuncționalitate) în ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
genetice existente, de la un moment dat pe glob, sub formă de material biologic tipic soiului, sănătos, evitându-se astfel, disparițiile unor genotipuri vechi, ancestrale. Prin dezvoltarea colecțiilor universale sau internaționale au apărut premisele elucidării în bună parte a sinonimiei și omonimiei soiurilor de viță de vie. Urmărind în timp, evoluția cercetărilor din domeniul ampelografiei, care au consolidat statutul de știință a acestei discipline, se poate constata că încă din antichitate, diferiți autori, medici, naturaliști sau agronomi, au avut preocupări în domeniul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu care se înmulțesc pe cale vegetativă, soiurile de viță de vie s-au răspândit prin schimb de material biologic între diverse țări viticole, pe tot globul pământesc, lipsind un consens asupra numelor acestora (Fregoni, 1991). În acest sens, clasificarea sinonimiilor, omonimiilor și a denumirilor greșite ale soiurilor de viță de vie, precum și stabilirea apartenenței acestora la un anumit grup sau sortogrup au fost și sunt probleme importante ce rămân în sarcina specialiștilor ampelografi. Descrierea speciilor și varietăților aparținând genului Vitis a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Augusta, Augusta Luise (Germania), Augustana (Ungaria), Augustovijk (Rusia), Augustina (America), Augustene blanche (Franța, menționat de P. Galet). Fără investigații specifice asupra soiului, privind genitorii, după culoarea bobului este extrem de dificil de stabilit care Augusta se află în colecții. Exemplu de omonimie îl reprezintă și denumirea de Tokay, pe care o întâlnim în Ungaria pentru soiul Furmint, în Alsacia pentru Pinot gris sau în California pentru soiul Ahmeur bou Ahmeur. În procesul de creare de noi soiuri de viță de vie, au
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
identice, a unor soiuri vechi, sau a căror denumire diferă prin câteva litere (de exemplu Olimpia - Olimpiada etc). Asupra acestora trebuie intervenit pentru stabilirea unui nume pentru a fi autorizate la înmulțire și comercializare. În același context al sinonimiilor și omonimiilor se includ și denumirile greșite ale unor soiuri existente în colecțiile ampelografice, sau faptul că unele soiuri se cultivă în alte zone sub diferite denumiri, de exemplu soiul Riesling se cultivă în Africa de sud, sub denumirea de Johanniesberg, iar soiul Gamay
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de "incertitudine", ambiguitatea fiind una dintre formele pe care le îmbracă incertitudinea. Alteori, ambiguitatea este definită ca posibilitate de a da două sau mai multe interpretări unei construcții sau unui component al ei, ca o consecință semantică a fenomenelor de omonimie și de polisemie; ambiguitatea este clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
posibilitate de a da două sau mai multe interpretări unei construcții sau unui component al ei, ca o consecință semantică a fenomenelor de omonimie și de polisemie; ambiguitatea este clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a prezenței omonimiei lexicale dintre vară - "anotimpul cald" - și vară - "rudă"; b) propoziția Am programat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este clasificată ca fiind lexicală, morfologică, sintactică și pragmatică, în funcție de tipul de omonimie prezent în construcție, și lexicală, dacă apare ca o consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a prezenței omonimiei lexicale dintre vară - "anotimpul cald" - și vară - "rudă"; b) propoziția Am programat o întîlnire cu presa conține o ambiguitate morfologică, datorită omonimiei gramaticale a formei verbale am programat, care poate fi interpretată ca "singular" sau ca "plural"; c) enunțul grija
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consecință a polisemiei: a) propoziția Pe ea o vizitează vara conține o ambiguitate lexicală, ca urmare a prezenței omonimiei lexicale dintre vară - "anotimpul cald" - și vară - "rudă"; b) propoziția Am programat o întîlnire cu presa conține o ambiguitate morfologică, datorită omonimiei gramaticale a formei verbale am programat, care poate fi interpretată ca "singular" sau ca "plural"; c) enunțul grija părinților nu spune explicit dacă este vorba despre grija pe care părinții o poartă copiilor sau de cea pe care copiii o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rezultat din posibilitatea de a interpreta semantic diferit un cuvînt sau o construcție, în funcție de context; ambiguitatea are adesea funcție ironică (mai rar, și de intensificare prin repetiție), apropiată de aceea a jocului de cuvinte. Ambiguitatea stilistică poate fi realizată prin omonimie, polisemie și încadrare sintactică în context. Ambiguitatea contextuală stilistică se poate obține și prin intervenția tropilor: astfel, metonimia și antanaclaza sînt considerate figuri definite prin ambiguitate. Numeroasele interferențe posibile cu alte figuri retorice (metonimie, antanaclază, calambur) conduc la concluzia că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ceea ce s-a spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de comunicare. Inferențele interpretative au un rol important în realizarea dezambiguizărilor în cazurile de omonimie și de polisemie, prin apelul la informațiile contextuale nonlingvistice pe baza cărora se pot realiza selecții ale semnificațiilor. Ca atare, într-o sală de sport sau într-o discuție între sportivi, primește probabilitate maximă de utilizare semnificația "aparat de gimnastică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
serviciu financiar", dar aspectul contextual devine suficient pentru a face diferențiarea în cazul unor enuțuri precum Am stat mult în casă, Mi-am construit o casă, unde semnificația "locuință" conduce la ideea omonimului. În mod similar se rezolvă polisemiile și omonimiile de la nivel morfologic și sintactic. Prin urmare, inferențele posibile pot primi uneori caracter de necesitate în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, acesta fiind singurul în măsură să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezintă regula de existență a acestor unități, în vreme ce monosemia are o manifestare redusă, limitată la unele cazuri speciale. De aceea, M. Bréal a considerat-o ca aflîndu-se în centrul cercetărilor semantice. O problemă specială apare în legătură cu distincția dintre polisemie și omonimie, ținînd cont că, în ambele cazuri, există aceeași formă a limbii căreia i se asociază mai multe semnificații. În principiu, se consideră că polisemia presupune o înrudire constatabilă a semnificațiilor întrunite de o formă (de ex., cap) și că este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cazuri, există aceeași formă a limbii căreia i se asociază mai multe semnificații. În principiu, se consideră că polisemia presupune o înrudire constatabilă a semnificațiilor întrunite de o formă (de ex., cap) și că este, de aceea, deosebită atît de omonimie, cît și de ambiguitate, care presupun valori semantice fără legătură între ele (de ex., bancă). Totuși, uneori, și în cazurile de polisemie, legătura dintre semnificații este greu de sesizat din punct de vedere sincronic, dar ea devine evidentă din perspectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]