628 matches
-
cum bivolul Își lasă capul În jos și deodată simți un trăsnet alb, fierbinte, orbitor, care-i explodă În cap; ăsta fu ultimul lucru pe care-l mai simți vreodată. Wilson se aruncase Într-o parte, ca să poată trage Între omoplații bivolului. Macomber rămăsese pe locul său, În picioare, Încercând să-l nimerească-n nas, trăgând de fiecare dată puțin prea sus și nimerind coarnele tari, desprinzând din ele așchii și țăndări ca și cum ar fi tras În țiglele de pe un acoperiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
viața; i-am dat faldurile la o parte, cotrobăind în cele mai întunecoase unghere, în căutarea greșelii pentru care am fost atât de aspru pedepsit. Mi-am cercetat corpul, să găsesc un semn malefic din naștere, vreo pată cafenie pe omoplatul drept. Nimic. Viața și trupul îmi erau la fel de curate ca laptele pe care-l vindeam. Am răscolit toată casa, spionând și suspectând obiectele de care eram înconjurat. Am îndrăznit să intru, pentru prima dată, în atelierul bunicului. Acolo am găsit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
gura băloasă, priviri turbate și tăioase ca cioburile de sticlă. Alerg. Cad. Mă târăsc. Mi-e frică. Mă ridic. Alerg. Mă împiedic. Nu mai pot. Soarele alb ca o roată cu spițe de nichel. Coboară. Spițe incandescente de nichel în omoplați, în pulpe. Carnea sfârâie cu miros greu și înecăcios. Sap nisipul cu unghiile. Puțină umezeală m-ar alina. M-aș putea ascunde. Sap. Firele de nisip se mișcă sub mâinile mele. Nu e nisip. Furnici roșii, mari cât unghia, îmi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu inima bubuindu-i în piept, își adună toate simțurile, nădăjduind că soarta îi dădea o șansă la viață. 12 Pornit în urmărirea calului, Waltan căuta să reziste durerii pe care i-o cauza rana. Săgeata îl lovise în marginea omoplatului stâng și îi ieșise cu vârful prin piept, găurindu-i osul brațului, astfel că mâna îi atârna inertă; totuși, la fiecare mișcare a calului simțea în braț junghiuri înfiorătoare. Observase deja în urma lui norul de praf ridicat de urmăritorii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
astfel brațul, ridică dreapta pentru a-i aplica o nouă și cumplită lovitură de sus. Deodată, însă, încremeni, lăsă buzduganul să cadă și, clătinându-se, își duse o mână la coastă. Războinicul cu cap de lup, care îl lovise sub omoplat, își împinse și mai adânc sabia în trupul său, ca să o scotă apoi șiroind de sânge, în vreme ce hunul cădea fără veste peste roman. Dându-l jos de pe el, Sebastianus căută zadarnic să distingă fața burgundului, căci coiful cu apărătoare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
necugetată, care să-i lase descoperiți. Balamber arunca, din când în când, câte o ocheadă către care - burgunzii ajunseseră acolo, le luaseră în stăpânire și deja urcau în ele, căutând prada. îl văzu pe Mandzuk cu o javelină înfiptă între omoplați, agățându-se de marginea unui car, pentru a aluneca apoi în iarbă. Războinicii hiung-nu rămași încă în viață fugeau peste câmp, dar din urmă veneau năvalnic dușmanii și-i doborau unul după altul; femeile nu avură nici ele o soartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
viața; i-am dat faldurile la o parte, cotrobăind în cele mai întunecoase unghere, în căutarea greșelii pentru care am fost atât de aspru pedepsit. Mi-am cercetat corpul, să găsesc un semn malefic din naștere, vreo pată cafenie pe omoplatul drept. Nimic. Viața și trupul îmi erau la fel de curate ca laptele pe care-l vindeam. Am răscolit toată casa, spionând și suspectând obiectele de care eram înconjurat. Am îndrăznit să intru, pentru prima dată, în atelierul bunicului. Acolo am găsit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
gura băloasă, priviri turbate și tăioase ca cioburile de sticlă. Alerg. Cad. Mă târăsc. Mi-e frică. Mă ridic. Alerg. Mă împiedic. Nu mai pot. Soarele alb ca o roată cu spițe de nichel. Coboară. Spițe incandescente de nichel în omoplați, în pulpe. Carnea sfârâie cu miros greu și înecăcios. Sap nisipul cu unghiile. Puțină umezeală m-ar alina. M-aș putea ascunde. Sap. Firele de nisip se mișcă sub mâinile mele. Nu e nisip. Furnici roșii, mari cât unghia, îmi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
gânditor. Nevasta lui Haim Duvid, doamna Sabina (de unde acest nume în mahalaua evreiască din Pașcani?), e antipodul lui. Pe cât este el de abstract, pe atât de concretă este ea: blondă, mare, grasă, invadată de cărnuri pe obraz, sub bărbie, pe omoplați și pe rest, cu pântecele proeminent al unor femei mature din rasa ei, complexiune care, agravată de portul complet neglijat, ofensează unul câte unul fiecare canon al esteticii. În schimb, doamna Sabina Duvid are sufletul delicat și inimă bună, vădită
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să i se facă rău. La amiază, nisipul dogorea atât de tare, Încât nu puteai să calci pe el. Tălpile bătrânei se pare că erau imune la senzația de cald sau frig. În timp ce Mașa făcuse arsuri pe burtă și pe omoplați, pielea nonagenarei rămăsese, ca și mai Înainte, la fel de galbenă ca papirusul uscat. Stând pe plajă, bătrâna se credea Încă destul de atrăgătoare, purtându-se ca o fetișcană de șaisprezece ani. Pe plajă, Mașa și bătrâna jucau badmington sau tenis, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
tot ce-i păcat, păcate de tot soiul, mă-nvinuie răcnind: ești vinovată! Nu-i om să-i fie milă dacă mor...“ Cuvintele sunau straniu În gura ei rujată strident. Ghebul de cârpă pe care și-l agățase pe unul dintre omoplați aluneca pe burtă, conferindu-i un aer extrem de caraghios, astfel că trecerea de la Încrâncenatul Richard la jucăușul Puck se făcea cât ai fi bătut din palme: „Ai ghicit. Eu sunt un duh ce zboară o-ntreagă noapte prin văzduh. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
casă, tatăl o aștepta cu ceainicul În clocot și cu plăcintele așezate-n farfurie. Ei, bărbații, adică Nicanor și prietenul său Prohor, Îmbăiați din primul tur, stăteau așezați la o măsuță joasă, cu bărbile frumos ajustate din foarfecă și cu omoplații acoperiți de ventuze: ridicau câte un păhăruț de tărie În cinstea gerului și a Bobotezei. La fiecare bătaie a clopotului ce suna de vecernie, Își aduceau aminte de vremuri de demult. ...A doua zi era ajunul de Bobotează. Seara, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din cărți din secolul al optsprezecelea). Da, Govinda era un crai. Era În același timp sensibil, inteligent, neliniștit, pasionat, un bărbat arătos, elegant, un păun. O singură incongruență majoră: chipul rotund mărit de o barbă moale, dar viguroasă. În spate, omoplați subțiri ieșeau prin sacoul de in. Era ghebos. — Unde este fiica dumneavoastră, dacă Îmi permiteți să Întreb? — Coboară acum. Îi spun lui Margotte să o aducă. A fost băgată În sperieți de detectivul dumneavoastră. — A dat dovadă de istețime prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
vin acasă. Tremurul trupului începuse să i se domolească. Jina nu putea decât să-și închipuie ce i se desprinsese pe dinăuntru: un plămân căzut în abdomen, o bucată din șold fărâmată. Simțea dureri în cele mai ciudate locuri: între omoplați, în punctul acela moale de sub gleznă, în spatele uneia dintre urechi. Asta e casa ta, a spus ea. Pe chipul lui Zach a apărut o expresie îngrozită, iar Jina a trebuit să se întoarcă, să închidă ochii strâns ca să nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
spre perete. Apoi își coborî mâinile pe spatele meu. Rochia, strânsă la mijloc îi era ușor ridicată deasupra genunchilor în timp ce cămașa mea albă, strălucitoare, se strânse în striațiuni neregulate sub îmbrățișarea mâinilor ei. Mă ținea cu podul palmelor apărându-mi omoplații care încercau false mișcări de desprindere. „Keti nu!” - „Ba da! Nu suntem în vis, e realitate”, îmi răspunse, eu nu mai știam, și noaptea se rostogoli peste noi. Unghiul acelei litere se îngustă, ne aflam acum alungiți alături, mai aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
v-o mărturisesc. Vă uitați la mine mirat. Și încet, încet ca-ntr-o catifelare, fără să ne dăm seama, făcurăm doi pași până în dreptul canapelei, ne așezarăm liniștiți pe spate, în timp ce mâna ei dreaptă, strecurată sub mine, îmi apăsa omoplații, iar cu cea stângă se juca în păr. - De ce purtați plete, domnule judecător? Nu că v-ar sta rău, poate dimpotrivă, dar e neobișnuit pentru funcția dumneavoastră, și-apoi o asemenea tunsoare e foarte rară, în orașul nostru aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
imaginație. - Toate astea pentru a găsi o ieșire din monotonie, altfel ar fi nesfârșită plictiseală, însă cum imaginația nu poate fabrica infinite modele, acestea se repetă, dovedind, implicit, și sărăcia noastră de iluzii. În momentul acela își trase mâna de sub omoplații mei, și, sprijinită în cotul drept, își ridică într-o rână trupul, că, aplecată asupra mea, care mă simțeam acum prizonierul ei, îmi stăpâni în străfulgerare ființa: - Cine sunteți, cu adevărat, domnule judecător? N-o sărutasem până atunci, îmi înfrânai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
a uitat la cicatricea mea și a zis: —Hei, arăți bestial! Apoi s-a prins că era o cicatrice adevărată și, literalmente, s-a tras înapoi îngrozită. Și-a tras capul înapoi așa tare încât tigva i se oprise între omoplați. S-a dus direct la baie. Cred că s-ar putea să fi dat la boboci. Sper că ești bine, te iubesc. Fata ta dragă, Anna Către: Aidan maddox@yahoo.com De la: Magiciansgirl1@yahoo.com Subiect: O să-ți placă la nebunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fi acum aici, soră mamă fiică iubită (nepoată, mătușica, bunicuță), poate că am putea să discutăm puțin și să ne îmbrățișăm - nimic necurat Doar giugiuleală. Poate că mă vei lăsa să-mi pun fața mea mare în scobitura delicată dintre omoplații tăi. Crede-mă că ăsta e singurul lucru pe care îl am în minte. Te știu o ființă pură. Sunt sigur că nu bei, nu fumezi și nici nu prea umbli creanga Greșesc? Asta-mi place la tine... Acum, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am făcut până acum?” se ofuscă ciungul. „Am folosit un instrument cât se poate de performant, pe bază de program...” „Prin urmare, cârligul din brațul dumneavoastră”, spuse Noimann. „Exact, e un instrument de chiuretaj ultramodern. Aparatura e aici, la nivelul omoplatului. Acolo se află amplasată și partea mecanică, și partea electronică...” „Prin urmare”, gândi cu voce tare Noimann, „o parte din corpul dumneavoastră e robotizat...” „Am putea spune și așa. Totuși, nimic din ce a fost uman nu s-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de la sine putere. Brusc Începu să bată vântul și fețele clienților fură acoperite de ziare. Iar când ziarele fură măturate de o altă rafală de vânt, În locul chipurilor apărură niște litere și cifre care ieșeau ca niște mușuroie lunguiețe dintre omoplați. Pentru o clipă apărură, stând una lîngă alta, femeia-sicriu și femeia-girafă, femeia-pâlnie, femeia-beschie și femeia-capră, confecțioate din litere și cifre, care, după ce scoaseră niște mugete ambigue, se topiră În apa din havuz. Apăru și Olivia, trăgând În urma ei un șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
preț de nimic, o sută de mii, bre, unde mai găsești?, un Coran din colecția lui de cărți legate în piele în culoarea neagră-verzuie a muștelor de gunoi. Diseară viu, să știi, pân-atunci mâncare canci! Femeia pleacă unduindu-și omoplații lăsați la vedere de maieul de vară care trebuia să fie alb. Fac cu ochiul șugubăț spre deschizătura ușii, prin care s-a topit arătarea: cine-i, vor să întrebe ochii mei, dar ceva îmi spune că trecerea femeii i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu dinții din față, ceea ce le făcea să arate stacojii de parcă ar fi fost rujate. Părul șaten-închis îl purta semilung, cu cărare pe mijloc din care-i scăpau șuvițe pe fața cu tenul, firește, oacheș. Mi-a simțit mișcarea din omoplatul pe care-și odihnește capul și imediat și-a dat ochii peste cap: V-am deranjat? Mi-e și frică să-i răspund, nu știu de ce am sentimentul că la ea se referea Sevgin când zicea de fetele care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
crescut temperatura). Ilie își revine și drege la toată lumea. Toastează cu vorba lui veche, Copii, dacă v-am greșit cu ceva, eu vă iert! Pe urmă se scoală de la masă și, trecând spre bucătărie prin spatele meu, îmi vâră între omoplați carpienele lui ca pe niște burghie: Să-ți faci și tu controlu’ ăla, auzi? - Dacă plec acuma, mai prind trenul de șase! sare din locul ei Zina, înfruntând privirile mirate ale bărbaților: într-adevăr, mai putea să-l prindă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
genul patului din petale stacojii de trandafiri din American Beauty; la mine, patul era roșu de gândacii pe care ți-am spus că venirea frigului îi revigora. După plonjarea în realitate, un corp continuă să îmi alunece pe spinare, între omoplații zgârciți de șoarece de bibliotecă, greu de ajuns sub pijama și maieul de corp - aprind lumina, speriindu-i și Suzanei somnul subțire, mă liniștesc după zece secunde de privit în becul unic: spațiul dintre salteaua patului și lada de studio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]