791 matches
-
genică normală, indusă hormonal. Oncogena erb A este una dintre cele două oncogene ale virusului eritroblastozei aviare, cealaltă fiind erb B. Oncogena erb A nu pare să inducă direct transformarea prin ea înseși, ci doar amplifică potențialul transformator al celeilalte oncogene erb B, în celulele eritroide. Expresia erb A pare a fi legată de blocarea diferențierii eritroblastelor în eritrocite, menținând celulele transformate într-o stare proliferativă. Ea inhibă transcrierea genelor implicate în diferențierea celulelor eritroide. Alternativ, protooncogena erb A (pentru receptorul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
A (pentru receptorul hormonului tiroidian) poate fi considerată o genă supresoare de tumori. Din acest punct de vedere, receptorul hormonului tiroidian acționează normal, inducând transcrierea genelor care funcționează în diferențierea eritroidă, servind ca un reglator negativ al proliferării celulare. Expresia oncogenei erb A interferă cu acțiunea produsului genic normal, blocând diferențierea și contribuind astfel la transformarea celulară. Proteinele JUN și FOS, codificate de genele jun și fos, sunt componente ale factorului de transcriere AP-1. Identificarea proteinelor JUN și FOS a reprezentat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
componente ale factorului de transcriere AP-1. Identificarea proteinelor JUN și FOS a reprezentat prima demonstrație a faptului că proteinele oncogene funcționează în mod normal prin activarea expresiei genice, ca răspuns la semnalele care stimulează proliferarea celulară. Proteinele codificate de alte oncogene, precum erb A și rel, acționează mai curând ca represori constitutivi și nu ca activatori ai genelor țintă. Există o asemănare frapantă între secvența de aminoacizi JUN și activatorul transcrierii de la drojdie, desemnat GCN4, de unde s-a dedus că JUN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
are valoare de represori ai transcrierii. O altă proteină, numită MAD, care dimerizează cu MAX, servește ca antagonist pentru funcția lui MYC, intrând în competiție cu MAX sau acționând direct, pentru a represa transcrierea ca heterodimer MAD-MAX. 19.2. ORIGINEA ONCOGENELOR VIRALE: RELAȚIA PROTOONCOGENE-ONCOGENE În anul 1911, virologul american Peyton Rous a dovedit că filtratul acelular din sarcom de găină are capacitatea de a induce formarea de noi tumori, dacă este injectat în pui sănătoși de găină. Pe baza acestor rezultate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulei gazdă și, prin funcționarea sa, induce transformarea malignă. În anul 1978, M.S. Colett și R.L. Erikson au demonstrat că sarcomul Rous este indus prin activitatea unei gene speciale, aflată în genomul ARN al virusului, pe care au numit-o oncogena virală și au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al virusului, pe care au numit-o oncogena virală și au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui astfel de factor stă la originea procesului de proliferare celulară necontrolată. Descoperirea a generat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui astfel de factor stă la originea procesului de proliferare celulară necontrolată. Descoperirea a generat o legitimă întrebare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării celulei gazdă. Gena celulară preluată de virus a devenit parte componentă a genomului particulelor virale progene dar care, suferind mutații succesive, a fost convertită într-o oncogenă virală, prin a cărei funcționare induce o proliferare anarhică a celulei gazdă, ceea ce reprezintă în fond, transformarea malignă a acesteia. Primordialitatea genei celulare implicată în asigurarea controlului proliferării celulei gazdă este motivul pentru care ea a fost denumită PROTOONCOGENĂ. Oncogena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogenă virală, prin a cărei funcționare induce o proliferare anarhică a celulei gazdă, ceea ce reprezintă în fond, transformarea malignă a acesteia. Primordialitatea genei celulare implicată în asigurarea controlului proliferării celulei gazdă este motivul pentru care ea a fost denumită PROTOONCOGENĂ. Oncogena virală omoloagă este o variantă, respectiv o derivată a protooncogenei, devenită parte integrantă a genomului retroviral și care induce transformarea malignă a celulei gazdă. Analiza secvenței de nucleotide a v-src și a c-src a confirmat filiația v-src/c-src. Pe baza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
înalte, ceea ce determină perturbarea, prin amplificarea transcrierii. Modificarea ritmului normal de transcriere a acestor gene, conduce celula pe calea ireversibilă a transformării maligne, prin creșterea ratei proliferative, protooncogena fiind convertită dintr-o genă normală reglatoare a proliferării celulare într-o oncogenă celulară. Conversia a fost dovedită experimental prin transfecția celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celula pe calea ireversibilă a transformării maligne, prin creșterea ratei proliferative, protooncogena fiind convertită dintr-o genă normală reglatoare a proliferării celulare într-o oncogenă celulară. Conversia a fost dovedită experimental prin transfecția celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându-le activitatea și astfel protooncogenele, deși normale, nu-și mai pot îndeplini
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându-le activitatea și astfel protooncogenele, deși normale, nu-și mai pot îndeplini rolul reglator al proliferării celulare, deși continuă să codifice sinteza unor proteine specifice normale. Prima oncogenă identificată în carcinomul de vezică urinară de la om, s-a dovedit a fi un omolog celular al oncogenei H-ras, din genomul virusului sarcomului Harvey. Tot astfel, protooncogena activată ca oncogenă în carcinomul pulmonar la om reprezintă omologul oncogenei virale a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deși normale, nu-și mai pot îndeplini rolul reglator al proliferării celulare, deși continuă să codifice sinteza unor proteine specifice normale. Prima oncogenă identificată în carcinomul de vezică urinară de la om, s-a dovedit a fi un omolog celular al oncogenei H-ras, din genomul virusului sarcomului Harvey. Tot astfel, protooncogena activată ca oncogenă în carcinomul pulmonar la om reprezintă omologul oncogenei virale a sarcomului Kirsten, fiind desemnată K-ras. Aceste constatări, cu totul neașteptate, au stat la baza reunificării studiilor de biologie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deși continuă să codifice sinteza unor proteine specifice normale. Prima oncogenă identificată în carcinomul de vezică urinară de la om, s-a dovedit a fi un omolog celular al oncogenei H-ras, din genomul virusului sarcomului Harvey. Tot astfel, protooncogena activată ca oncogenă în carcinomul pulmonar la om reprezintă omologul oncogenei virale a sarcomului Kirsten, fiind desemnată K-ras. Aceste constatări, cu totul neașteptate, au stat la baza reunificării studiilor de biologie moleculară asupra cancerului uman și virusurilor transformante. În anul 1982, cercetările lui
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale. Prima oncogenă identificată în carcinomul de vezică urinară de la om, s-a dovedit a fi un omolog celular al oncogenei H-ras, din genomul virusului sarcomului Harvey. Tot astfel, protooncogena activată ca oncogenă în carcinomul pulmonar la om reprezintă omologul oncogenei virale a sarcomului Kirsten, fiind desemnată K-ras. Aceste constatări, cu totul neașteptate, au stat la baza reunificării studiilor de biologie moleculară asupra cancerului uman și virusurilor transformante. În anul 1982, cercetările lui Weinberg, Scolnick, Wingler și Barbacid au condus la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
K-ras. Aceste constatări, cu totul neașteptate, au stat la baza reunificării studiilor de biologie moleculară asupra cancerului uman și virusurilor transformante. În anul 1982, cercetările lui Weinberg, Scolnick, Wingler și Barbacid au condus la secvențierea protooncogenei normale H-ras și a oncogenei celulare corespunzătoare. Diferența dintre acestea constă în substituția unui singur aminoacid în proteina RAS, în poziția 12: în proteina sintetizată sub direcția protooncogenei normale în această poziție se află glicina, iar în proteina oncogenei H-ras, din linia celulară transformată EJ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
secvențierea protooncogenei normale H-ras și a oncogenei celulare corespunzătoare. Diferența dintre acestea constă în substituția unui singur aminoacid în proteina RAS, în poziția 12: în proteina sintetizată sub direcția protooncogenei normale în această poziție se află glicina, iar în proteina oncogenei H-ras, din linia celulară transformată EJ, se află valina. Studiile ulterioare asupra oncogenelor ras din diferite tumori au evidențiat faptul că mutațiile punctiforme care conduc la substituția unui singur aminoacid reprezintă o caracteristică universală a activării ras. Multe substituții ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în substituția unui singur aminoacid în proteina RAS, în poziția 12: în proteina sintetizată sub direcția protooncogenei normale în această poziție se află glicina, iar în proteina oncogenei H-ras, din linia celulară transformată EJ, se află valina. Studiile ulterioare asupra oncogenelor ras din diferite tumori au evidențiat faptul că mutațiile punctiforme care conduc la substituția unui singur aminoacid reprezintă o caracteristică universală a activării ras. Multe substituții ale aminoacidului glicina din poziția 12, cu diferiți aminoacizi, alții decât valina, activează potențialul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
punctiforme care conduc la substituția unui singur aminoacid reprezintă o caracteristică universală a activării ras. Multe substituții ale aminoacidului glicina din poziția 12, cu diferiți aminoacizi, alții decât valina, activează potențialul transformant al produsului protooncogenei ras, convertind-o într-o oncogenă celulară potentă. Dar, în afară de poziția 12, pozițiile 13 și 61 sunt supuse mutației punctiforme, în diferite tumori umane. De regulă, virusurile oncogene ADN infectează celule ale organismului care nu se mai divid, sau care au ritmuri de diviziune foarte reduse
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
12, cu diferiți aminoacizi, alții decât valina, activează potențialul transformant al produsului protooncogenei ras, convertind-o într-o oncogenă celulară potentă. Dar, în afară de poziția 12, pozițiile 13 și 61 sunt supuse mutației punctiforme, în diferite tumori umane. De regulă, virusurile oncogene ADN infectează celule ale organismului care nu se mai divid, sau care au ritmuri de diviziune foarte reduse. Infecția virală activează celulele „dorminde”, inducând reluarea sintezei ADN cu o rată crescută și proliferarea celulară cu ritmuri foarte înalte, ambele evenimente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anarhice, oncoproteinele joacă un rol major ca factori de transcriere genetică și de replicare a ADN. Integrat permanent în genomul unei celule gazdă, genomul viral induce starea de diviziune indefinită a acesteia (imortalizare), asigurându-și astfel propria sa replicare. Deși oncogenele virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe, multifuncționale, a căror evoluție a fost canalizată de milioane de ani să asigure replicarea eficientă a ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]